1,574 matches
-
piesele componente/ când colo totul e intricat țeapăn/ nu doar moartea aduce rigoarea de neabătut/ rigor mortis/ limitări ale gradelor de libertate hiene/ aferente traiului în comun pe planetă// nu doar tu ești prins de viu în urzeala asta/ în bătătura de cânepă aspră/ cât de flexibilă e pânza asta de sac?” (sac fără sipet) Deși relațiile sociale sunt nedrepte, poeta nu se revoltă, doar constată (e și acesta un mod de protest pasiv, desigur): „sunt la mâna altora/ alții mă
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
la iveală în chip strălucit. Cortegiile carnavalești îl aduc pe mitocan în piața publică, spre spaima și deliciul privitorilor. Mîrlanul e, de obicei, sfidător. Știe regulile și le calcă cu voluptate. Îl caută pe omul cuvincios să-l calce pe bătături. Trăiește din spectacol. Din încontrări publice. Pentru el, unul ca mine nu este strident. Viața mea ordonată e incoloră. Nu am gustul bîlciului. Mitocanul trage din fire tot ce strică rânduiala. E deviant. N-are manere. Perechea lui, țoapa este
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411917079.html [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
plâng mâinile acelea de-atunci. Mi le ținea la obraz mama și tata și aproape nu știam când mi le sărutau. Mă uit acum la ele și seamănă cu ale lor. Nu sunt atât de trudite că stiloul nu face bătături dar îmi vine să le sărut. De ce? Pentru că pe ele mai stăruie amprenta buzelor lor și le simt iubirea. Îmi pare tristă lumea de un timp încoace. - Voi ați trecut prin așa ceva? - Da, că suntem oameni! După o vreme de
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
cu tine! - insistă Buha. - Eu nu fac pact cu nimeni! - îi replică Moartea. „Hârșc! Hârșc!” îi retează mâinile și picioarele. Baba țipă de durere. Palmele și labele picioarelor se zvârcolesc prin nisip. Deodată, „hârșc” și capul îi cade în colbul bătăturii, iar trupul se rostogolește zbătându-se neputincios. Ochii îi sar din orbite și degetele de la palme parcă-i caută pe jos. Câteva zvâcnituri și rămășițele trupești împrăștiate prin ogradă rămân țepene. Moartea scoate cu calm o cârpă neagră de sub pelerină
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
și viitoarea sa soacră, lucru la care nici nu se gândea pe atunci, știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Cum tușa Floarea era ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapumă unde dormea Răducanu și pe aci ți-e drumul, au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de bătrână. Seara
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Petrică rămase surprins când pe lângă ei trecu ieșind din curte o tânără și frumoasă țigancă de căldărari, care îi spuse mamă-sii: „Săru-mâna, cocoană!” - Brândușo! Să treci zilele aste pe la mine, să-ți mai spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
spun câte ceva. * Când Petrică intră în bătătura casei părintești din Valea Mare, unde nu mai trecuse mai nimeni de multă vreme, avu marea surpriză s-o găsească pe mumă-sa cu masă întinsă sub dud, în partea cu umbră din bătătura casei. Pe masa rotundă cu trei picioare erau două străchini smălțuite, în care mai rămăsese câte ceva din ciorba de găină, pusă în ele. Prezența lui, venit pe neașteptate după atâta vreme, strică rostul tainei duse la masa plină cu bucate
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
de ceva, să-i spui ei! Atât a zis și s-a dus ca din pușcă, pe drum la vale. - O fi fost grăbit, că lăieții când te prind nu mai scapi ușor de ei, zise Petrică, rotind privirea pe bătătura curată, măturată de azi. „Plecă și asta așa de repede! cugetă Mărgăreta mai mult pentru sine, dar cu referire la lăiața tânără. Nici nu terminai de vorbit ce aveam cu ea. Da, lasă că mai vine ea! Vream și o
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
cu tot felul de încălțăminte incomodă, strâmtă, tocuri la modă, pantofi decupați în față sau în spate. Mângâierea tălpilor mă absoarbe, vreau să intuiesc toate muncile fizice desfășurate pe teren, în grădină sau pe câmp, dar nu dau de nicio bătătură de care să mă împiedic. Șezlongul alb, care îți alungește corpul, contrastează de minune cu slipul tău negru, strălucitor. Imaginea expusă gusturilor, o pot savura cât și cum vreau. Iar eu visez să-mi urc degetele ca niște vietăți mici
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Slipul_negru_absorbind_soarele_suzana_deac_1370376871.html [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
--Bucură-te, tușă Anico! A zis că, după ce o repară, poate o cumpără . S-a bucurat Anica Mărășteanu: poate nu se mai chinuie cu bicicleta aia. Iar Tache Spârcâiac făcea haz cu „prietenii”,că scăpase de fierătania care-i ocupase toată bătătura. S-a supărat foc Mărășteanu când a văzut-o în curte. A certat-o rău pe maică-sa și s-a dus valvârtej la Tache: --Să-ți iei rabla din curtea mea! --Și dacă nu vreau? --Am să te reclam autorităților
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432574206.html [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
URÂT SPRE MINE o - Doamne - nu căta urât spre mine: tot ce-am putut - uite - pe masă-i pus am așteptat din voci să țeși jivine și să mă lupt - spre-a respira mai sus n-ai luat în seamă bătătură - casă - vatră de parc-aș fi tâlharul stângii Tale-amare m-ai ocolit - și-ai luat-o tot pe mare plutind lumìni - pășind pe nori de piatră... sunt doar un spârc - dar nu mă blestemà așază cuib de barză și la
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
pe câțiva chirpici din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl obțineau din dejecțiile de la animale, amestecate cu paiele de la așternutul așezat de tata, atât la vaci, boi, cai sau oi, cât și cel împrăștiat în bătătură , iar când grosimea stratului ajungea la 20-30 cm, se trecea cu tăvălugul tras de cai peste el să se taseze. Vara, după fermentare și evaporarea umidității din dejecții, se tăia cu un satâr special, în bucăți de 40x40 cm, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt mândră că vin de la țară! Am aer proaspăt în priviri. Și de e iarnă sau e vară, Eu simt eternele trăiri. Sunt bună si-ntelegatore, Dar de m-atingi pe bătături, Vei înțelege că și doare Și greu îți mai vii în simțiri. Să nu-ncerci să călci în picioare Copilul din sufletul meu! Că tot eu sunt și luptătoare Si-ai să regreți azi și mereu. Tot ce respect și
SUNT MANDRA CA VIN DE LA TARA ! de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396967224.html [Corola-blog/BlogPost/348514_a_349843]
-
Cum să te simți sărac dacă trăiești la țară, în curtea plină cu animale domestice, găini, rațe, gâște oi, porci și alte alea..., în grădina verde și pestriță din cauza florilor și a legumelor în curs de coacere, în praful din bătătură și ulița zgomotoasă, între pomii plini de rod... E drept că unii nu le au, de ce? am spus mai sus. Din lene. Preferă să întindă mâna, decât să pună osul la muncă, și de atâta puturoșenie nici la școală nu
,,SĂRĂCIA... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1492432368.html [Corola-blog/BlogPost/380317_a_381646]
-
Cu căciulă peste față și urechile pe-afară, Scuipând iute o sămânță,care dai ba,o țigară? Nu că sunt eu mai deștept,repetent din clasa' patra, Dar Ilie Moromete,a fost prieten cu tata. Așa că,ce tura-vura,să refacem bătătura, Să punem statuia-n fata.Da-o-n mama ei de viață! Domnilor,zice un tânăr cu un aer mai distins Și alura de profesor.Eu cred,mai mult,sunt convins, Dacă vrem să meargă treaba,să avem un beneficiu
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1421538221.html [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
și se cade,să facem un edificiu. Și să așezăm în față,o statuie mai măreață. Nu va mai certați degeaba,nu vorbiți fără măsură, Îi apostrofează babă fără nici un dinte-n gură Ce fusese leat cu Preda,vecina de bătătura. Mai întâi reface-ti casă,cum era pe vremea mea, Și abia pe urma maica,om trăi si-om mai vedea. Mă aflam și eu prin preajmă,dar am preferat să tac, Am plecat și încă este mare dilemă în
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1421538221.html [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
ochii lupului nu străluceau ca atunci când își urmărea prada, ci priveau fix...în adâncul pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul cu boi, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
frumos care se sfârșise acolo, odată cu ultimul acord muzical. Dar nu a fost așa. A căutat-o din nou. Când a strigat-o la portiță, nu avea nimic special îmbrăcat pe ea, doar hainele simple în care făcea treabă pe bătătură, îi era și rușine să iasă la el. Dar și-a făcut curaj rupând din grădiniță unul din trandafirii preferați ai mamei ei și prinzândusi-l în păr a deschis poarta râzând, învăluită în mirosul lui suav. Așa a început povestea
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1487728387.html [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
-i venea să-și creadă ochilor! Se găsea în ograda-i. Își scutură cu putere capul, crezând că doarme. Dar nu, căci se văzu înconjurat de ai săi pe dată. Abia atunci înțelese tâlcul vorbelor auzite în biserică... Îngenunchie în mijlocul bătăturii și mulțumi lui Dumnezeu pentru că-l făcuse a pricepe că femeia și copiii, gospodăria și pogoanele de pământ cu greu muncite, toate erau locul acela... Referință Bibliografică: LOCUL UNDE CERUL SE UNEȘTE CU PĂMÂNTUL / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1418071076.html [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
priceput în toate iar leagănele construite de el aveau mobilitate iar atunci când ne luam avânt destul de tare, ne dădeam peste cap și mare curaj aveam de sfruntam orice primejdie ce putea să se ivească în această aventură a noastră! Făceam bătături la mâini, așa de tare țineam mâinile strânse pe brațele de lemn, să nu alunece! El ne-a învățat să fim curajoși în viață, să nu ne fie frică de nimeni și de nimic, nici de întuneric, că nu există
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
fi bine s-o chemi și pe Lenica? - Aha. O strig acuma, că tot mă duc să iau o căldare de apă. Anica luă căldarea și plecă să ia apă, de la fântâna din drum, care se află chiar în colțul bătăturii Lenicăi. Strigă încet, peste gard: - Lenică! - Ce, fa, țaică? răspunse Lenica, din pragul cuniei. - Vezi că avem niște treabă. Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]