32 matches
-
păreche, părete, rătezat; a spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și frumuseță. acurateță, politeță, tristeță, gentileță, naturaleță, stricteță. x) cuprinde; cutropi, încunjora, măsura; și cotropi, înconjura; batjocură, batjocuri și batjocori. y) supt, dedesupt subțire. w) adaos; repaos; haos (admise) însă adaus, repaus, faur, tezaur. A) de la pe la, până la; de pe, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de opiniile pe care lumea le are despre fapte, decât de faptele în sine. În politică, guvernul e mijlocul, iar bunăstarea publică, scopul. Bătrânii se servesc mai mult de memorie decât de imaginație. (Scriitorii tineri imaginează fapte; cei ajunși la bătrâneță își povestesc anecdotic viața.) Avantaj teribil să nu faci nimic: cuminte e să nu abuzezi de el. E de remarcat cu câtă neatenție liniștită și ingratitudine obișnuită se folosește omul de darurile esențiale ale naturii spre pildă, de vedere; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nici n-a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii hârâie la ea! Amărâte codru des, Acù văd că s-a ales Din tine să nu mai ies. C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns la bătrâneță. Am intrat copil blajin Ș-acu-s singur și străin... Frunză verde de dudău, Murguleț căluțul meu, De ce sufli așa greu? Ori ți-e foame, ori ți-e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
melancolie. Am vedenia poetului anonim, strămoșul meu din veacul cel negru al poporului, care a cântat cu întristare: Amărâte codru des, Ia acù am înțeles Că din tine nu mai ies; C-am intrat la tinereță Ș-am ajuns grea bătrâneță, Am intrat copil blajin Ș-acù-s singur și străin... Urmașul de astăzi al poetului vechi nu-i nici singur nici străin. Inima lui e plină de dulceață și de credința în înălțarea neamului său. Se simte îndemnat să se dăruiască fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
muri a fost foarte greu bolnav, mai nu-și putea duce picioarele. A venit foarte răcit din război. În școala normală era foarte tare, trântea toți elevii. Era foarte bun la oină, era de-o sprinteneală nemai pomenită ca la bătrâneță să ajungă să nu poată merge. Am fost de aceeași etate amândoi. El doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericii din satul Boboești unde o viață întreagă a fost învățător. În toată viața noastră, nu ne-am certat niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
banalizată prin școală, se instaurează un romantism al idilicului rural, mai bine zis tribal, exprimat printr-un lirism obiectiv, reprezentabil, hieratică elementară a instinctelor. Poeziile sale, fără colori deosebite, încîntă prin spectaculosul folcloric și sunt un fenomen literar turburător prin bătrâneța ghicită, ca și vestigiile celtice, vrednic corespondent al țărăncilor cu buciume și călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]