707 matches
-
vor fi desigur inventariate în cursul vacanțelor semestriale". Nu putem a nu recunoaște că și tinerii noștri intelectuali afișează din ce în ce mai des acest universalism, să-l numim exhibiționist... Ținuta simpatetică a lui Nicolae Steinhardt se vădește și în propensiunea sa (cochet bătrînească sau recalcitrant juvenilă, cum vrem s-o luăm!) de-a recuza pedanteria, "sistemul" excesiv, secătuitor de viață. Mustrat ușor pentru că plătește un tribut unui "material măcar în parte fenomenologic, psihanalist, semiotic", același Toma Pavel e lăudat pentru că "izbutește a da
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
spațiul geografic, temporal sau cultural. Reținem talentul autorului de a mânui camera de luat vederi epice realizând un valoros rapel de prim-planuri și planuri lungi în Bătrâna. Dacă Generații este o plângere obiectivă despre destrămarea relațiilor părinți-copii, a casei bătrânești ce moare odată cu părinții abandonați, Trenul este o bijuterie înlăcrimată despre stingerea unei bătrâne. Ion Neșu, Zi de toamnă cu cal, Galați, Ed. Scripta, 2000. 142 pag.
Povestiri din zona gri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16428_a_17753]
-
nici nu auzisem de episodul din biografia lui Eliade. Pură întîmplare. Deși în natură nu există hazard. Apropierea cred că privește tentația de a introduce cititorul în atmosfera străveche a Bucureștiului, strălucit protagonist fiind Mateiu Caragiale. Străzile mai întîi. Casele bătrînești. Olfacția lor. Mirosul de năut armenesc prăjit. Sau de gutui. Sau de iasomie uscată împrăștiată pe sub albituri. De catran, cînd se ungeau primăvara dușumelile. De tei, de mușețel pus la soare. De covoare grele, neaerisite, pline de praf și de
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
unui receptor așijderea proaspăt, sustras consecințelor sedimentării unor interpretări mai mult ori mai puțin abuzive, "care pur și simplu ignoră Ťce-a vrut să spună poetulť sau Ťce înseamnă cutare lucru sau gestť dintr-un vers de-al său". Sub masca "bătrînească", "demodată", se află un tip de sensibilitate pudică și de concepție constructivă, disponibile la operații într-o gamă verificată. Surpriza unei asemenea cercetări ce refuză, puțin ostentativ, totuși, sprijinul oricărei "teorii" la modă (parcă o îngînare a stihului bacovian: "Dar
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
noi”. Lipsit de îndrumarea unui om matur, împreună cu un coleg, în naivitatea lor copilărească, s-au lăsat amăgiți de un „instructor”-escroc și duși să învețe meseria de tractorist, tocmai în Kazahstan. Așa „nimerește benevol într-o colonie”, pomenind vorba bătrânească: :nu cauți și o găsești, dar dacă o mai cauți...”. Evident că ar fi vrut să scape dintr-un iad unde căzuse din naivitate. Dar cu cine să se sfătuiască, dacă toți erau străini în jurul său? Și iarăși exclamă: „jeluim
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul din ea, comuna având apă curentă și lumină electrică
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
crescătorie de zeci de porci, condusă de o singură familie: tată, mamă, un fiu și o noră rusoaică, fugită din Uniunea Sovietică. Familia se numea Hemingway, dar nu avea nimic comun cu scriitorul, decât vitalitatea debordantă. Locuiau într-o casă bătrânească, foarte îngrijită, cu pian, la care cânta muzică country doamna Hemingway. Ferma arăta ca dintr-un film S.F. Porcii erau ținuți în niște săli mari luminoase, bine aerisite, cu podele spălate automat, la intervale fixe, de niște jeturi de apă
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
reacții din variantele orale ale Mioriței sunt trecute cu vederea. Nu s-a observat suficient că importanța culturală a Mioriței se află în numeroasele rituri incluse în variantele ei orale, și nici contrastul dintre caracterul epicoliric al Mioriței și cântecul bătrânesc de tipul „gesta eroică” (Radu Niculescu: Folclorul-Sens-Valoare, 1991, p. 222). În același timp, intensitatea cu care a fost cercetată Miorița a determinat și neglijarea altor teme, la fel de semnificative pentru cultura și chiar pentru etnicul românesc. Mă gândesc la Colinda Junelui
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
serbo-kroatische Heldenlied. Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
aici când S., când „Pic”) îi vampirizează nu numai zilele, dar și reveriile nocturne. O pagină din octombrie 1943(!) transcrie chiar o asemenea defulare: „Noaptea visez că l-am găsit pe Zaharia Stancu. Se făcea că locuiește într-o casă bătrânească tipic bucureșteană, numai parter, cu două ferestre spre stradă, lungă, cu intrarea prin curte, camerele «vagon». Sun la ușă. Mi-e frică. Mi-e teamă să nu-mi deschidă nevasta. Îmi deschide băiatul. E foarte înalt, mai înalt decât taică
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
în nuvela lui Negruzzi, Odobescu însuși revendică cu modestie pentru cele două nuvele (în scurta prefață la volumașul din 1860) doar osteneala de a fi imitat „forma și limba Letopisiților naționale” și de a fi adunat „datine, numiri și cuvinte bătrânești” spre a ilustra cele două episoade istorice. Mihnea-vodă, apărut în cinci foiletoane din Românul, în octombrie 1857, era doar prima apariție dintr-o serie pe care o implică supratitlul ambițios: Scene istorice din cronicile Țării Românești. Cea de a doua
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
pentru câteva minute, nu mai mult, preciză ea repede, pentru a marca durata vizitei. - Cât vă va face plăcere atâta stați, eu nu vă rețin mai mult, Doamne ferește! Cei doi se îndreptară spre strada unde își avea Condurache locuința lui bătrânească de pe timpul când Bucureștiul era considerat încă Micul Paris. Descuie poarta grea din fier forjat, apoi ușa de la intrare. Își pofti colega în căldurosul și primitorul lui living încărcat cu tot atâtea amintiri și mobilă veche ca și de cărțile
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
curețe la animale, mama se duse probabil să mulgă vaca. Hai, ridică-te, Felicia! Acum, scot sania, poate reușim să coborâm măcar de două ori, strada. Strada, mai bine zis, ulița, nu era lungă , să fi avut douăzeci de case bătrânești,dar era în pantă, numai bună de sanie, dar vai și amar de bătrânele ce veneau spre casă cu sacoșe pline. Era greu la deal ! Era greu la deal chiar și cu sania, dar puștimea pusese stăpânire pe ulița care
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
Apoi tătic l-a luat deoparte întrebând: Cum înțelegi să-ți petreci ultima vacanță? Cum am mai discutat. Sper să-ți ții promisiunea cu referire la calul de foc. Te-ai împrietenit cu el? Bineînțeles. I-am dat, după sfatul bătrânesc, tabla cu jeratic aprins și s-a înzdrăvenit. M-a ridicat în cele șapte ceruri de mulțumire, Așteaptă însă aprobarea ta. Ei bine o veți avea împreună cu binecuvântarea mea. Vă recomand să începeți cu începutul. Calul cunoaște scurtăturile necesare. Nu
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
să fie confiscată. Așa că atât corupții, dar mai ales evazioniștii folosesc tot soiul de tertipuri pentru a-și camufla averile. Uneori riscă mult. Am avut cazuri în care își ascunseseră sume de ordinul sutelor de mii de euro în casa bătrânească de la țară, care era nelocuită, sau în care și-au trecut mai multe terenuri pe numele unei rude și aceasta le-a vândut mai departe și a păstrat banii ca și cum ar fi fost adevăratul proprietar“, povestește un procuror anti-corupție din
Câţi bani recuperează statul de la infractori [Corola-blog/BlogPost/93236_a_94528]
-
tot cuprinsul camerei. Horia îmi aduse și câteva cadouri, care îmi făcură bucurie și pentru moment uitasem că eram pribeagă și departe de casa mea. Nu mult după aceea plecarăm la Cacovița unde aveam o vie mică și o casă bătrânească. Luasem cu noi și pe acordorul Thilemann, căci acolo mă aștepta pianul meu care necesita un acordaj. Era o dimineață însorită. Totul era în floare. Grădinile pe unde treceam erau pline de pomi înfloriți. Cuci cântau parcă se luau la
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
colțuri ale lumii. Uneori pentru comunicare, alteori pentru a face lucruri bune. R. Trandafir, căci acesta este numele bătrânului care citește pe banca din Parcul Circului, va avea o casă. Una la țară, nu foarte departe de Capitală. O casă bătrânească, cu de toate. Minunea a venit de la o româncă din Spania. "Domnu Trandafir" Unii au crezut că a fost profesor chiar înainte de a-i afla numele, R. Trandafir. Cu barba mare și cu privirea blândă, cu vorba bună, de care
Bătrânul din Parcul Circului: Final fericit și stranii coincidențe by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77746_a_79071]
-
senzații și mistere. Cum bine s-a observat la cenaclu, Mendebilul lui Mircea Cărtărescu are aici un omolog liric, care favorizează, deopotrivă, plonjonul în trecut și distorsionarea fantasmatică. Explorările se petrec, de data aceasta, în edenul rural, într-o casă bătrânească umbroasă, sub un nuc unde fac cerc copiii sau la râul unde ei aprind focuri și se dedau la ritualuri specifice vârstei. Atunci și acum, Oona este subiectul numărul unu: "vara asta ne-am adăpostit sub nuc/ n-a plouat
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
care el a crezut și crede încă din plin, în ciuda "scepticismului ei perpetuu". Timpul tocește însă asperitățile. Soții Pillat se bucură de reușitele poetice ale Monicăi, se întâlnesc regulat cu prieteni mai vechi și mai noi. Se mutaseră din casa bătrânească de pe strada Ion }ăranu, demolată ca întreg cartierul Uranus, într-un mic apartament din Drumul Taberei, pe care-l numeau "căsuca". Se instalează o atmosferă domestică și caldă de familie, creatoare pentru Dinu Pillat, care se afirmă acum pe deplin
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
și spiritual al comunității tradiționale", autorul își bazează studiul și corpusul de texte, reprezentând toate spațiile locuite de români, pe un fond documentar care poate fi socotit exhaustiv și care este alcătuit dintr-un registru foarte bogat: doine, strigături, cântece bătrânești, povești, legende, snoave, basme, obiceiuri de Anul Nou, obiceiuri din ciclul familial, obiceiuri la muncă, teatru popular, jocuri de copii, credințe și farmece, ghicitori și frânturi de limbă, proverbe, zicători, asemănări, povățuiri. De semnalat că sunt antologate nu doar texte
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
între altele, ajutorul divin, blestemul, calul năzdrăvan, căsătoria, cătănia, conducătorul nedrept sau milos, destinul implacabil, diavolul, educația, eliberarea, eroul milostiv, evadarea prin vicleșug, execuția, fârtații, fratele și sora, frații regăsiți, gospodăria părăginită, incestul evitat, infracțiunea. Un set bogat de cântece bătrânești (815-1039) ilustrează toate articulațiile temei. Filolog versat, Marian Munteanu examinează lexicul detenției, termenii ei specializați și semnalează că unele cuvinte se "ridică, prin expresivitate și rezonanță, la rangul de veritabile esteme". Din rândul acestora făcând parte rob și temniță, primul
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
păcate pe care nu le săvârșise. "Veleitarul" nu era sensibil numai la fizionomia și lumea interioară a oamenilor, începând cu sine, dar și la peisaj, ca la acela în care surprinde culorile toamnei din curtea umbrită de castani a casei bătrânești din strada Ion }ăranu și mai ales la acela spiritualizat de la Văratec, unde, în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un binefăcător ev imemorial
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
împărat de atunci Franz Josef, pe care îl văzuse și îl cunoscuse în primul an al domnieisale. Mă reîntorceam totdeauna cu regret în București: îmi părea rău că sunt nevoită să părăsesc codrii bătrâni și râul cristalin de munte, casa bătrânească plină de amintiri, toate acestea erau legate atât de strâns de ființa mea încât greu de tot mă despărțeam de ele. La București mă aștepta munca pentru care aveam o deosebită dragoste. Mă sculam cea dintâi, când încă toată casa
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
mult timp după aceea. Dar întrebările mi-au rămas și, căutând atâta, vreau să încerc acum să le găsesc un răspuns. Poate explicația mea nu va fi perfectă, dar „încercarea moarte n-are” spune românul și eu cred în „spusa” bătrânească, pentru că are niște rădăcini bine ancorate în realitate, în adevărata realitate, care nu-i de ieri, de-alaltăieri, ci dintotdeauna. și apoi totul este perfectibil. Poate că, la ce-am să spun eu, va veni un altul să completeze, să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
plină cu copaci, avea și vie în câmp, nu era un om rău sau zgârcit. Cu baba lui a avut o familie unită, iar copii lui au fost: Tudor, Anica, Gheorghe, Profira, Dumitru și Vasile, care au rămas în casa bătrânească, cu fântână în curte, cu budui din piatră cioplită ce se află în stânga casei. Tot în stânga se află și ulița pe care urcă dimineața vitele satului spre pășune, iar seara cobor de la păscut. O așezare foarte frumoasă pentru că prin față
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]