715 matches
-
Ioana viața rurală este ceva foarte normal, fiindcă vacanțele le petrecea la sat unde mediul natural îi era prieten, câmpia fiind ,,liniștea supremă,, iar lanurile devenind ,,culmea bucuriei,, de unde ne crește nouă pâinea cea de toate zilele. Aici în ,,casa bătrânească,, unde este sanctuarul copilăriei, unde oaspeții sunt primiți cu dragoste și respectul specific satului românesc. Mai sunt multe de spus despre creațiile Ioanei VOICILĂ DOBRE, viitorul va descoperi desigur alte valențe ale acestei distinse creatoare de frumos. Ca orice poetă
MIHAI LEONTE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_vii.html [Corola-blog/BlogPost/367350_a_368679]
-
te iubesc, Alma. De luni bune vreau să-ți mărturisesc... - Și ce vrei să fac eu? replică crud Alma. Băiatul rămase o clipă descumpănit. - Tu ești de condiție bună, educată, eu am crescut închis între acești patru pereți ai căsuței bătrânești. Le-am zis alor mei că am cunoscut o fată deosebită... Cum ei au tot felul de fumuri în cap, m-au amenințat că-mi taie subvenționarea pentru studii dacă nu îmi găsesc o prietenă serioasă... Și unde Dumnezeu s-
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alma_cap_i_stan_virgil_1326192861.html [Corola-blog/BlogPost/361907_a_363236]
-
rai, din vremuri de demult. BUNICA Dor mi-e de tine, bunico, De liniștea, tihna din vremi... Adie busuioc, har, blândețe, Din vremuri trecute mă chemi. Dor mi-e de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1496252764.html [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
domeniul amplu folcloric este atrasă de carte și trudește la făptuirea ei. La împlinirea a treizeci și cinci de ani de activitate artistică a publicat a treia carte a sa, ce cuprinde un număr de trei sute de texte, poezii, balade și cântece bătrânești, obiceiuri ale vieții de familie și datini de sărbători, culese de autoare, intitulată „Dor și neuitare. Poezii și obiceiuri din Crișana”. Evenimentul lansării s-a bucurat de sprijinul P. S. Episcop Virgil Bercea al Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, din
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Doar pentru câteva minute, nu mai mult, preciză ea repede, pentru a marca scurtimea vizitei în timp. - Cât doriți atâta stați, eu nu vă rețin mai mult, Doamne ferește! Cei doi se îndreptară spre strada unde își avea Condurache casa lui bătrânească de pe timpul când Bucureștiul era considerat încă Micul Paris. Descuie poarta cu cheia, apoi ușa de la intrare. Își pofti colega în căldurosul și primitorul lui living, încărcat cu tot atâtea amintiri și mobilă veche ca și de cu cărțile valoroase
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_cap_ii_stan_virgil_1367506685.html [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
veritas”) Adevăru-i doar în vin ! Zise mosul la beție. -Ba te contrazic puțin, Adevăru-i în ... tărie ! Publius Vergilius Maro - “Timeo Danaos et dona ferentes” Democrația e-un cuvânt grecesc, Da'n România iscă doar coșmaruri Și-mi amintesc de sfatul bătrânesc: Ferește-te de greci și când fac daruri. Quintus Horatius Flaccus - “Aurea mediocritas” - (1) N-am nevoie-n viața de armura, Nu stârnesc în oameni primitivul, Patimă, invidie sau ură... Stau și mă întreb: care-i motivul ? Quintus Horatius Flaccus
CITATE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404199526.html [Corola-blog/BlogPost/347418_a_348747]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
avea patru camere, destul de mari, plus cea în care stătea bătrâna, un pic mai mică. Cei doi copii împreună cu familiile lor veneau destul de des să o ajute pe mama lor la muncile grădinii. Împreună au investit destul de mult în casa bătrânească, reparând toate încăperile. Le-au dotat cu mobilă nouă, au adus frigider, radio, televizor, tot ce trebuia unei locuințe moderne. Au construit o încăpere atașată casei, pentru baie, cu tot necesarul din ea, comuna având apă curentă și lumină electrică
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
de Rai Prin contrast, peisajul prezentat în “Vacanță la țară” este odihnitor, lipsit de freamătul și de zbuciumul lăuntric de până acum. Poetul iubește liniștea, de aceea ne spune că: “De vacarmul din orașe fug în fiecare vară/ La căsuța bătrânească, undeva pierdută-n țară./ Câtă liniște deplină este-n acest colț de Rai/ În a cărui puritate disting fiecare grai.” Îndrăgostit de liniștea rurală, romantic prin definiție, Ilie Marinescu cântă o natură feerică, în același timp clasică, în care se
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Raspunsuri_si_intrebari_pe_calea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
se mai părea îngrozitor pe lumea asta și nimic altceva nu o mai putea face să tresară, în afară de cuvintele „taxe și imozite”, pe care noul stat, adică „ei”, proaspeții procopsiți ai zilelor, le impuneau proștilor care munceau. Că doar zicală bătrânească era că tot în boul care trage, să dai. Sau, mai adăuga ea, „dacă ar fi să exprim altfel situația, o să spun că din vremuri străvechi, la daci, fiii cei mai buni au fost întotdeauna jertfiți lui Zamolxe, pentru ca ...ceilalți
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Filmul_noptii_inca_nesfarsite_tania_nicolescu_1358366018.html [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
faptul că din declarație lipseau, cu sau fără intenție, insinua el, unele precizări. De exemplu, ferma de păsări a profesorului dar și cea de caprine, bănuită a fi una aducătoare de beneficii deloc de neglijat. Într-adevăr în curtea casei bătrânești viețuiau, numai ele știau cum, cinci găini, cele care furnizau o omletă la două zile, dar și o capră vârstnică, care producea cam un pahar de lapte pe lună, ceea ce părea suficient pentru supraviețuirea în condiții decente a noului director
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418061711.html [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau două camere cu intrare de pe o sală, și casa mică, unde era și bucătăria. Aceasta avea o singură cameră cu două paturi așezate sub ferestrele de pe ambele părți, unde
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
dintr-o dată becul de la avarie m-a iluminat. Bunicul! Îi stă gândul la bunicul! Datorită celor auzite mintea proiecta deja scenarii din cele mai felurite. Apele umflate ale Coiscăi ieșind din matcă și răscolind asfaltul, inundând curtea și odăile casei bătrânești. Vedeam cum mobila e luată de apă, pereții se crăpau, soba plesnea iar...bunicul adormit stătea în locul unde apa năvălea săpându-i mormântul. Iar noi a doua zi găseam casa în ruine. Am înghițit în sec și m-am rugat
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
și - după acceptul ușor timid - m-am dedicat întru-totul cuceririi ei. Intrând subtil în vorbă cu Maria, am aflat că tocmai se despărțise de logodnicul care, chipurile, se încurcase cu prietena ei cea mai bună. Clasica poveste, de unde vine și bătrâneasca vorbă: „decât un prieten, mai bine doi dușmani !” Am simțit-o slabă și lipsită de apărare. Emana o uriașă dorință de a fi protejată. În aceeași noapte, după o cină romantică, m-am pomenit în patul ei. După câteva partide
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor cu bunul gust. A
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
desigur, călătorește în trăsura părinților la moșia Durnesti, spre Prut, luată în arendă, la Agafton, Bucecea, Catamaresti, Cucorani etc. 1856-1858 Copilărie de farmec la Ipotești, alături de droaia de plozi. Familia Eminovici, care cumpărase moșia cu 4000 de galbeni, dărâma casă bătrâneasca și ridică un conac nou. Mihăiță era înconjurat prin, “natală mea vâlcioara” de patru frați: Șerban, Niculae, Iorgu și Ilie (acesta era prietenul de năzdravanii). Surorile Ruxandra și Maria au murit de copile. Dar, “dulcea mama” mai naște patru prunci
Mihai Eminescu este propus pentru canonizare by http://www.iasi4u.ro/mihai-eminescu-este-propus-pentru-canonizare_2010/ [Corola-blog/BlogPost/95671_a_96963]
-
se umple de zeamă și de zahăr. Mama era într-o magazie, curăța boabele de pe un știulete de porumb să le arunce la păsări. Până să-i descopere care pe unde se afla, Săndica își lăsase deja bagajul în casa bătrânească. De fapt erau două corpuri de casă: casa mare, unde erau două camere cu intrare de pe o sală, și casa mică, unde era și bucătăria. Aceasta avea o singură cameră cu două paturi așezate sub ferestrele de pe ambele părți, unde
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
pana unui scriitor deplin stăpân al genului. Ni se relevă mai întâi printr-o prezentare directă făcută de autorul însuși: „Preotul Pavel Pavel, al doilea copil din cei trei ai lui Gheorghe și Maria Pavel, s-a născut în casa bătrânească din Mădârjac...”. Intrăm apoi în ambianța de familie în care trăiește preotul înconjurat de rudele sale. Ochiul de fin observator al scriitorului surprinde imagini revelatorii pentru completarea portretului: ”Observasem vița de vie în lungul casei, din grădină până la poartă, legată
PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1460745872.html [Corola-blog/BlogPost/340107_a_341436]
-
beau. Am stat mult în spital acolo în salon am întâlnit o doamnă tare de treabă care ma ajutat să mă reabilitez iar după ce am ieșit din spital ma angajat să am grijă de mama ei și de o casă bătrânească de asemenea am vorbit și pentru tine să vii cu mine acolo să locuim din nou împreună au grădină, vie mare te vor plăti să îngrijești de tot pe afară prin curte sunt oameni de treabă m-au ajutat mult
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1448728895.html [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
au înșelat. Mariana Anghel, fata din Călanul Mic era făcută pentru cântec: cu mult bun simț, cu respect, cu încredere în oameni, așa cum a învățat acasă, în familia ei de ardeleni, așa cum a pornit în lume. A poposit în casele bătrânești așteptând, căutând nu numai cântece vechi, dar și alese piese de port uitate de mult în lăzile de zestre.”. Iat-o pe Mariana Anghel oglindită în memoriale însemnări care aparțin etnomuzicologului Marioara Murărescu. Cu atât mai mult, Mariana Anghel atrage
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
curiozitate felul cum se precipitau școlarii să iasă la tablă sau să ridice două degete, vedeam hărțile, portretele, peisajele, tabelele de pe pereți, mă încurcam printre copiii ieșiți, în recreație, la jocurile lor. Nu îmi amintesc decât vag crâmpeie de cântec bătrânesc și descântec, pentru că, înainte de a ajunge la vârsta școlarității, părinții s-au mutat în orașul învecinat, unde folclorul era cel mult unul cu slabe reminiscențe ale limpezimii originare, era doar de mahala. Dar îmi amintesc cum, pe la vreo patru-cinci ani
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
aceea, ele nu se cercetează, ele se ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și valoarea repertoriului acestui cântăreț oltean nu sunt măsurabile. Doar drumul
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1399176811.html [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]
-
bătrâni înainte de vreme. Eu cred că bătrânețea este un examen pentru toți cărora Dumnezeu le îngăduie să ajungă până acolo,un examen extrem de greu,de dur și pe care puțini îl trec cu brio. Tu ființă tânără, să asculți sfaturile bătrânești câți ani ai să trăiești, află pururi ajutor în înțelepciunea lor căci ai tot ce-au învățat, au trăit și-au îndurat - de-ai trăi cât șapte vieți tot ai încă ce să-nveți. Pe părinții tăi iubește-i pân-la
SCRISOAREA UNUI BĂTRÂN CĂTRE O FIINȚĂ TÂNĂRĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1431234775.html [Corola-blog/BlogPost/368050_a_369379]
-
-un secol pe Uranus, în timp ce-aleargă greu în jurul Soarelui și tremură de frig încovoiat, că e planeta cea mai rece dintre toate, cu polii săi culcați pe burtă și nu drepți, mergând ciudat de-a-ndoaselea cu pași mărunți și bătrânești, deși-n Uranus, un moși de optzeci și cinci de ani de pe la noi, e-un bebeluș, de-o zi ș-o noapte apărut!... NEPTUN Căutătorii-n stele l-au prezis demult fără să-l vadă, pârât fiind de Uranus, căci
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]