587 matches
-
numele familiei Sterea-Ghenovici, ce cumpărase pe la sfârșitul anilor '50 parcela locului de veci de la o ultimă urmașă (probabil pauperă) a scriitorului. Am vizitat-o pe doamna Sarmiza Eglantina Ghenovici într-o mansardă din blocul Adriatica, pe cheiul Dâmboviței. Era o bătrânică mică de statură, stafidită, trecută de 80 de ani (fusese profesoară de franceză!) care m-a întâmpinat cu mefiență - justificată în conjunctura anilor '80 - și a promis că va reinscripționa pe soclu numele lui Nicolae Filimon, rugându-mă "din suflet
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
prin preajma micuței și inofensivei chifle, a acestei vechi și statornice bucăți de pâine, nimerită acolo, în învălmășeala marelui bulevard, ca un glonț rătăcit de pace, trimis dintr-un suflet îndrăgostit disperat de oameni. ...Într-un târziu, s-a ivit o bătrânică. A zărit chifla, s-a apropiat de ea, s-a aplecat, a ridicat-o în palma-i tremurândă și și-a continuat mersul. Nu mult; atât cât să ajungă peste drum, în fața Ateneului, și s-o fărâmițeze liniștit la porumbei
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
la bugete. Micul atelier timișorean era undeva la urmă de tot și astfel s-a trezit Rizeanu în fața falimentului iminent. Veșnicul optimist Silit de noile împrejurări, și-a pus oamenii pe liber. Astăzi, la dărăcit lână mai vine câte-o bătrânică ori vreun orășean care a primit lâna de la rudele de la sat și dorește să-și facă o plapumă. Sunt și din cei care vin cu lâna scoasă dintr-o plapumă veche, pe care vor să o dărăcească și să o
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de greu de decis valoarea construcției. Către interpretarea să că superlativ (probabil ironic) ne poate conduce comparația cu o altă expresie, marfă de marfă: "două bătrînele simpatice din Cartierul de Vest al Ploieștiului mă anunță entuziasmate că îmi dau un caz - marfă de marfă, nu altă" ("Național", 552, 1999, 3). Termenul de bază marfă, cu semantism argotic relativ recent, dar de mare succes și răspîndire rapidă
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
treia!"... O imagine din această nouă "încercare de Proust" la persoana a treia: autorul o reîntîlnește pe Gilberte, acum bătrînă; la început nu o recunoaște, nu realizează cine e, apoi, într-o fracțiune de secundă, fata brăzdata de riduri întinerește, bătrînica redevine, sub privirea proustiană, proaspătă Gilberte de odinioară. Pentru o dată, acest "efect special" nu mai pare pueril, ci iradiază o nostalgie sufocanta. Apropo de nostalgie. Păcat că un film splendid, făcut tot sub culorile Franței, de georgianul Iosseliani (Adio, pășune
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
sune ridicol este, evident, posibilitatea de confuzie cu un diminutiv. Accentul, care ar trebui să cadă pe vocală "a" pentru a denumi cîmpul de cercetare, se deplasează la lectură, aproape inevitabil, pe "i", prin analogie cu accentuarea diminutivelor precum mititica, bătrînica, frumușica etc.. De altfel, cuvîntul derivat care rezultă din această confuzie - românìcă - există deja, ba este chiar înregistrat în Dicționarul limbii române (DLR), tomul IX, litera R, 1975: că substantiv masculin, "diminutiv al lui român", folosit "mai ales in snoave
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
care se spurcase la cataif. Stănoiu-cred că nu mă înșeală memoria-care vindea lozuri la Tu venise rândul meu luai eclerul și roșeai tot până la cetățeni. În fiecare lună, a doua zi după tragere, se înfățișa o urechi până ce îl mâncai. bătrânică, destul de simpatică, dar tare bizară-ca să nu zic Și noi care credeam că furam neobservați. sonată-și întreba: Și în loc să ne ia banii, ne-a poftit: Am câștigat ceva Maică? Și acum mâncați pe săturate și la vezeală. Arată biletul
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
Andrei Daniel Vasilescu O bătrânică are gaze și merge la medic. -Doctore, nu știu ce mi se întâmplă, de o vreme am gaze la stomac și trag vânturi. Și vânturile astea, culmea, îs și silențioase și nici nu au miros. Uite, numai de când sunt aici am tras
BANCUL ZILEI: O bătrânică are gaze la stomac și merge la medic by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/22217_a_23542]
-
vânturi. Și vânturile astea, culmea, îs și silențioase și nici nu au miros. Uite, numai de când sunt aici am tras vreo zece vânturi. Medicul îi dă niște pastile și îi zice să vină peste o săptămână. După o săptămână, apare bătrânica: - Vai doctore, acum așa sună vânturile ... - Bun, v-am desfundat timpanele. Acum să vedem ce facem cu sinusurile ...
BANCUL ZILEI: O bătrânică are gaze la stomac și merge la medic by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/22217_a_23542]
-
pe cei de alături tăcerea mea e insuportabilă geamantanul meu a născut azi dimineață o bibliotecă veverițele de aici și-au pierdut libertatea gesturile lor fac parte din civilizație tariful biletului nostru roz de sindicat" (Poem la Soveja). Sau: "o bătrînică firavă coborîse din istorie să ne vîndă fragi seara la dans hi hi hi hlizi doamna dansezi ca un arbitru de box în colecția de ziare a bibliotecii îmi găsii niște versuri în dreptul numelui meu cineva puse un oribil semn
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
secret în Germania - spun ziarele - n-ar fi șovăit să se mai întoarcă în patrie, după desființarea Zidului?... Internațională europeană, dublată de internațională neamului ales, cu forța sa economică, ar fi dominat azi continentul, cu Franța cu tot. Anglia?... O bătrânica adâncita în Shakespeare... America?... închisă în obsesia ei, izolaționismul, fără vreo ambiție de supremație mondială. Firește că, ajuns șeful statului, domnul cu pince-nez, organizatorul temut de pe timpuri al armatei roșii, strategul lucid, ar fi renunțat la teoria intelectualista a Revoluției
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
Cît s-a legănat duba pe scări, Mitzura a adormit. 12.54 O procuroare sosită mai târziu dă citire unui rechizitoriu lung. Practic, e un citat de 800 de pagini din “În căutarea timpului pierdut” a lui Proust. 12.55 Bătrânica trezită din leșin vrea să răspundă ea la întrebarea cu salvarea în intersecție, dar nu i se permite. Leșină din nou. 12.56 Ca să nu sufere și oameni nevinovați din cauza sa, Vadim se sacrifică: N-am făcut nimic, iau totul
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
la isterie. Sunt inundații? Beton! Se bagă un reporter în apă până la gât, ca să fie cât mai terifiat de ideea că ar putea să se înece, și i se cere să transmită în direct. Apoi, se caută cât mai multe bătrânici cărora, odată cu bruma de gospodărie luată de ape, li s-a năruit viața și li se iau interviuri. Se adaugă imagini cu niște cățeluși morți, plutind pe ape cu burțile-n sus și e gata materialul, numai bun de transmis
Gata! Au venit ţânţarii cu West Nile în trompe. Iar murim. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20100_a_21425]
-
iarnă și străbat din deal colinzi duioase Iar geamurile strălucesc și-s, astăzi, luminoase, E hârjoneală pe drumeaguri, e ziua de Crăciun, Și orișice creștin dorește să pară azi mai bun. E sărbătoare peste sat dar lângă o portiță O bătrânică firavă, cu ochii de fetiță, Privește lung, dezamăgită, pe drumul ce-i pustiu Precum pustiu îi este-n suflet, pustiu și prea târziu. În mână ține un posmag și se gândește ”oare Să mușc din el și eu nițel?”, căci
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015. BUNICA LENA Dragi copii vouă vi se adresează această poveste precum și întreaga carte pe care am scris- o cu foarte mare plăcere. Pe o străduță dintr- un oraș provincial locuia bunica Lena, o bătrânică tare simpatică, dar și foarte aspră atunci când era nevoie. Din păcate, căsuța ei nu răsuna de râsetele copiilor pentru că nepoții erau deja mari și locuiau cu părinții într- un alt oraș. Știa să facă multe bunica Lena, să brodeze, să
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
Jocurile și râsetele lor o ... Citește mai mult BUNICA LENADragi copii vouă vi se adresează această poveste precum și întreaga carte pe care am scris- o cu foarte mare plăcere.Pe o străduță dintr- un oraș provincial locuia bunica Lena, o bătrânică tare simpatică, dar și foarte aspră atunci când era nevoie. Din păcate, căsuța ei nu răsuna de râsetele copiilor pentru că nepoții erau deja mari și locuiau cu părinții într- un alt oraș. Știa să facă multe bunica Lena, să brodeze, să
CRISTINA OPREA [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
încearcă să se urce în el, dar sunt îmbrânciți din nou, pe scări, la vale, de către conductor. “Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și să nu mai mocoșiți, fire-ați ai dracului să fiți!”, le strigă el. Însoțiți de o bătrânică, cu care împărțiseră până atunci toate umilințele, cei doi iau la picior drumul pe care plănuiseră să-l facă cu trenul. Deși cheia nuvelei lui Rebreanu e alta, îmi aduc aminte de povestea asta, de fiecare dată când citesc că
Proștii… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20244_a_21569]
-
are cum să fie sănătoasă. De aceea, vă propun să povestim despre lucruri bune (cum am vorbit, de exemplu, și aici - citiți comentariile!). Despre românii care nu sunt mitocani, care spun “Mulțumesc”, care își cer scuze, care, cum văd o bătrânică, cum o trec strada și așa mai departe. Sunt foarte mulți, eu îi întâlnesc în fiecare zi. Și pe bune că mi se pare că, încet-încet, se schimbă lucrurile. Un exemplu: sunt tot mai mulți cei care își cer scuze
De ce ne place atât de mult să vorbim urât despre noi, ca popor? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20260_a_21585]
-
nici măcar nu pomenesc, că e un text despre oameni, totuși, nu despre animale. Bărbatul pe care îl admir eu, îi deschide ușa să treacă prima și curvei, și doamnei. Și proastei, și deșteptei. Și frumoasei, și urâtei. Și adolescentei, și bătrânicii. Bărbatul pe care-l admir eu e cool și are cojones să fie cavaler într-o lume în care cavalerismul e doar un substantiv anacronic. Ăsta e motivul pentru care mă uit la el cu admirație și pentru care mă
Bărbatul pe care îl admir by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20278_a_21603]
-
Simona Tache Băsescu a fost azi tocmai în județul Suceava, să planteze pomi împreună cu Mihai Tatulici și Bucurenci. Rezultatul? Întrebată de o reporterita de la Realitatea “Cum e președintele?”, o bătrânica din partea locului a răspuns că e “frumos”. Ca să vedeți la ce s-a ajuns. Te deranjezi până la mama naibii, pui mâna pe sapă, plantezi pomi, faci baie de voluntari, răspunzi la toate întrebările lui Tatulici, dai autografe și, din toate
Basescu a dat cu sapa si a nimerit pe langa by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20708_a_22033]
-
trăia bine-mersi fără ca vreun punct să-i amenințe locul de la volan. Cum reușea? Punea punctele pe permisul soacrei. Toate bune și frumoase până într-o zi, când poliția s-a înființat la ușa soacrei să-i salte permisul. Soacra, o bătrânică de 80 și ceva de ani, puțintică la trup și cu o figură nevinovată, l-a predat fără să comenteze, iar la întrebarea “ Da’ de ce mergeți mereu cu viteză?” a ridicat angelic din umeri și a răspuns cuminte: “Eee, mă
Cum poți să mergi cu viteză fără să iei puncte by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21114_a_22439]
-
prindă colegii de taximetrie. Așa credea el că e fâșneț și ăia de la rând nu se prind. Dar roțile mașinii iar au început să facă fâss! Când schimba roata, cei de la rând râdeau cu hohote: --Ce-i, tataie, ai probleme cu bătrânica? A înțeles și s-a cumințit. A reintrat în front. Dar tunul? Strălucea în zări tot ca Fata Morgana. Nu se poate! Răbufnea uneori revoltat. Dar ăștia din jurul meu? Uite la mașina aia! Are geamuri fumurii, să nu vezi cine
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
fire prea pretențioasă. La mine este și mai rău și tot în bucătărie mănânc, nu în altă parte că doar stau la bloc și nu am la dispoziție decât un dormitor micuț, iar restul este comun cu gazda mea, o bătrânică simpatică și cumsecade. - La mine în casă atât timp cât încă mai sunt stăpân și singur, eu fac regulile. Remarca i se păru malițioasă și nu-i scăpă lui Minodora „cât eu sunt stăpân, eu fac regulile”, era ca o punere la
ROMAN, CAPITOLUL ŞAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384055_a_385384]
-
apă aburindă, într-o cratiță curată fierbea un cuțit de metal. Acesta urma să fie folosit la tăierea cordonului ombilical, iar mai multe șuvițe de albită stăteau așezate lângă celelalte obiecte, pregătite fiind să lege cordonul copilului. Știa foarte bine bătrânica ce are de făcut, doar adusese pe lume peste două sute de copii în comună, de-a lungul vieții. Multe femei, pe care acum le moșește, au fost aduse pe lume de bătrănica Gheorghița. Floarea se simțea din ce în ce mai rău. Contracțiile se
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
Ediția nr. 2121 din 21 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului O toamnă neobișnuită Pe dealul ce sta de strajă orașului, o întâmplare neobișnuită îi făcu pe cei ce locuiau în preajmă să intre în panică atât de mare, încât o bătrânică ce spunea că ,văzu ce văzu, pică la pat și-și dete obștescul sfârșit. Dealul să fi avut 500 metri, se întindea pe o suprafață de doi, poate trei, kilometri. O iarbă moale ce rămânea verde până în toamnă târziu, îmbrăca
O TOAMNĂ NEOBIȘNUITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384231_a_385560]