84 matches
-
cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru răsădirea micuței plante de molid. Fetele, după ce groapa era pregătită, puneau un pui de molid în cuib, puneau și pământ îngrășat, umezit, bătuceau bine pământul, încât planta să stea drept. Asta era tot. Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți. Era o treabă pe care o făceai cu plăcere. Mai ales că erai ajutat de o fată, în
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
în șale. În picioare purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care avea o panglică soioasă de sudoare bătucită cu praf. Pălărie purta numai vara - ziua, pentru că noaptea se culca cu o căciulă țuguiată pe care o înfunda până la urechi. Tanti Dumitra, sau țața Dumitra cum îi spunea toată lumea, trebăluia toată ziua la prăvălii, având o cârciumă la casa
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
prietenii de joacă ... Vorbea atunci Iulică de parcă ar fi vrut să-i vadă pe cei plecați și să își ia adio de la cei vii. Spunea că vrea să scrie despre taica și multe neștiute, dar spusul se oprește în țărâna bătucită de joaca noastră ... Acum am rămas eu ca să scriu despre tine, prieten bun, c-ai trudit mult în istețime, spre culmile lumești, și rog pe Dumnezeul viu să dea odihnă sufletului tău zbuciumat, Iulică dragă!... Ion Muțiu Referință Bibliografică: IULICĂ
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
Și bătând apa în piuă, ei mulg și coada vacii. Ei tot promit într-una dar nu își țin cuvântul, Căci cum ajung în vârf, cum le ia vorba vântul. Pe unde calcă ei se ofilește iarba Și-au turul bătucit de-atâta stat degeaba. Abili și nemiloși, luptând pentru putere, Au sărăcit poporul și l-au umplut de fiere. Ne-njură astăzi Lumea și ne disprețuiește, Pe ei îi doare-n cot cât vaca mai mugește. Tot dând mereu decrete
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
-ți cumperi ce vrei de restul. - O, așa sumă eu nu câștig într-un an de zile!... Cum să-ți mulțumesc boierule? Lasă-mă, conașule să ating mâna binefăcătoare a matale, și-i luă mâna boierului Pandele cu degetele lui bătucite de muncă și înegrite de la decojitul nucilor, o apropie slugarnic în dreptul inimii, apoi i-o sărută de câteva ori, spunându-i cu lacrimi în ochi (căci nu-i om atins de tăria băuturii să nu plângă ca la comandă, mai
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
Lipsca, de-i zic oamenii azi Leipzig, ori de la Lvov, din Polonia, încărcate cu mărfuri tătărăști, ba chiar cu mărfuri de prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
nor gros de praf și parcă auzise bătrânica ceva odată cu zgomotul motorului și al roților pe prundiș: „Babo, te caută moartea p-acasă!” Acum asuda mult și mergea și mai greu. Două lacrimi subțiri își săpau albia pe pielea ei bătucită de vânt și praf. „Floriță, Floriță, nu-i sorgă la nimeni de tine. Pruncii, alduiască-i Domnul, n-au nici ei timp de mine. Ce le-o fost sorgă să margă pân' țări? Casa me ș-a lu' Neculae nu
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
de prin partea de sud a Olteniei, se aciuiase împreună cu o ceată de voinici, prin pădurile Cotoșmanu. Era un bărbat frumos, de statură potrivită, bine legat, cu un păr lung, lăsat plete peste umerii lați și cu niște palme mari, bătucite de muncă. Avea o putere colosală. Vorba aia, strângea piatra în mâini de ieșea apă din ea! Nu mai vorbim că era priceput în mânuirea armelor. Mai ales, neîntrecut în lupta cu cuțitul. Toți cei din ceată îi știau de
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
E brumă azi pe roze și poarta-i încuiata Dar dorul mai insistă în ușa ta să bată, S-o fi mișcând perdeaua ori este doar părere? Coboară încet seară și-mi iau la revedere! Șuvoi amar de lacrimi curg bătucind cărare Și fiecare-n parte mă arde și mă doare. Referință Bibliografica: Celei plecate / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate Drepturile Rezervate
CELEI PLECATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354393_a_355722]
-
pentru altul... Omului nimic nu îi este mai greu de respins decât ceea ce îi este dat de la natură: omenescul! Și totuși, el este foarte sârguincios în a o face, întreaga sa viață! Cu această râvnă și energie se luptă să bătucească pământul care îl ocrotește la sân și îl hrănește, cu urme de pradă! Strângerea avuțiilor și invidia îl mână neobosit în lupta cu semenul și chiar în lupta cu sine. Dintre toate, sunt grele ca o calamitate palma vorbei și
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
la vederea unui străin de locuri care umblă de unul singur... Întreb dacă e ok să rămân în zonă. Sunt întâmpinat cu bucurie de un nenea care îmi spune că pot rămâne mult și bine, că doar nu s-o bătuci pământul dacă stau și eu :) Încep să instalez cortul cu gândul la smântână și salată ce urmeaza sa o pregătesc, când apare un puști mărunțel, cu privirea ațintita la bicicletă de pe mașină. Toată lumea mă întreabă de unde sunt și toți sunt
GANDURILE UNUI INTRUS. DE LA CHEIA LA CHEILE TURZII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358145_a_359474]
-
vorbă de rușine cusută pe nădragi. Lazarus - creier stors de fufe și scorneli. Isărescu - e proteză la o economie ciungă. Țânțăreanu - crai obosit de caznă. Oprescu - chirurg de șandramale. Drăgulescu - salt cu ațâț de palmă la capră. Irinelul cu boașe bătucite de metrese. Tolea - o coșcogea cu tomberon, la pârnaie. Miculescu - uluială, oblojeală, opinteală și cârcală. Diaconescu OTV, șiret cu salt fabulos în circ. Nașu B1 - moară de vorbe-n Vântu. Ursu - antenă cu fonfu-n clenci. Hurezeanu - cântar de precizie Ciuvică
BUNGHIALĂ DE VIP-URI ÎN TABACI ! (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359623_a_360952]
-
bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas de voie-n luncă îl văd pe Niță-n opinteală cu țapinul sub buștean. Cu el trei țapinari și-un șef care strigau „Hei-rup!”. Toți pălmașii își sileau forța să rotească măgăoaia. Niță nu auzea comanda, dar
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Buhuși nu au, raportat la durata de până acum, altceva în comun, mai pronunțat ca pătimirea! Nimic nu reînnoiește gândurile celor mai mulți dintre locuitorii lui decât amintirea neîncetat proaspătă. Așezământul acesta de la capătul de nord al județului Bacău are drumurile istoriei bătucite de către oamenii lui statornici, ceilalți l-au răscolit și l-au stors ca pe o ființă căreia i s-a scos sufletul și i s-au smuls ochii din cap. Să fie, să nu fie o absurditate faptul că, mic
EMIL VAMANU. NOI, GENERAŢIA ACEEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342707_a_344036]
-
plecat, sunt în cer, Fă-mi-i Doamne tu sfinți, doar atâta îți cer! Ne-au născut, ne-au crescut, doar din dragostea lor Și-au trăit în trecut s-avem noi viitor! Dacă palmele lor n-ar fi fost bătucite, Dacă rufele lor n-ar fi fost înălbite, Viața noastr-ar fi fost doar cu lipsuri și rele, Ei ne-au spus ce-i cu rost, să nu dăm de belele! Ne-au ținut și prin școli, drămuind toți bănuții, Au
RUGĂCIUNE PENTRU PĂRINȚI de NELU PREDA în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344058_a_345387]
-
fard, i-au tras și niște ochelari de soare, i-au băgat două pernițe în chiloți ca să aibă fund proporțional cu țâțele, o jachetă și au plecat la sala unde se ținea carnavalul. Nimeni nu l-a recunoscut, l-au bătucit cât l-au dansat, dar cel mai haios a fost că i-au înghețat toate celea, era sfârșit de februarie și al naibii de frig, iar el era învățat cu pantaloni, îi clănțăneau dinții și ne întreba cum mama dracului putem, noi
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378431_a_379760]
-
eu ca și cei dinaintea mea că Cei din Vale au fost constrânși să plece în bejenie, la porți străine, lăsând țara pe mâna veneticilor și al neamurilor fără de credință, neam de migratori, oameni sângeroși si mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului. -Am înțeles! le răspunse Zamloxe. - La sfat voi solilor si voi Măriți Străbuni, să ținem sfat și să vedem ce soartă să le hărăzim Celor din Vale, le vorbește tuturor Zamolxe, cu fața gânditoare și cu adâncă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
-un suflet făr’ de pată. Traiul rosturi nu mai are pentru omul stors de vlagă - Moarte-ar fi o ușurare după viața-i ca o plagă. O poveste tristă-n sine ce-aduce suferință mare, Ea în schimb mereu revine bătucind destine amare. Otrava dragostei pierdute se prelinge-n inimi multe; Cine stă plângând s-asculte pe cei cu sufletele slute ? Referință Bibliografică: ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAȚĂ / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAŢĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381409_a_382738]
-
vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte, în bărci cu lăutarii cîntînd ușor din viori. Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri, tu, cavalerul tristei figuri de semizeu, căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri tot bătucind lumina în boabele de seu. Azi, de exemplu, crește fasolea din morminte, mîine, la ora asta, va dănțui un cal, contemporan, haiducii mai fumegă prin flinte, iar decît altul, unul e totuși mai egal. Să ne prefacem singuri, căci rana
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ARMONII DIVINE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La margine de apă, în liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
mai curând într-un oraș cu pretenții, la niște oameni care făceau casă bună cu haina nemțească și croită și probată la arta modei și nu unde stăpână este opinca, se lipesc cu bătături mâinile încleștate pe coarnele plugului sau bătucite de coasă și drugi de lemn de cărat căpițe, ce taie, usucă și cară iarba fânețelor, ori țapinele și joagărele forestierilor culcând și trăgând la vale pădurea din munții împrejmuitori, pentru a o prelucra la fabricile de cherestea ale lui
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
praful de stele! În cer de-ai să vrei să rămânem, Pământ ți-oi așterne din mine Și-ai să atingi ale lumii hotare Prelins printre-ale mele suspine! De rătăci-mă-vei printre norii în ploi Și pe cărări negre bătucite de lună, Eu presăra-voi sub desculț stele mii Și dragostea-mi în flăcări nebună. Cu iubirea-mi curată te-oi mângâia Și-am să te-alint cu-al meu suflet Și gândurile-mi curate ți le voi da, Iar
DE MANA ÎN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373295_a_374624]
-
noaptea rece doarme neîntoarsă? De ce prin al ei toi mă alergi să plâng? De ce-mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375709_a_377038]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ARMONII DIVINE Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Armonii divine La margine de apă , în liniștea naturii, Pe brazda bătucită de alți câțiva drumeți, Privesc pătruns de gânduri, având în colțul gurii, Un zâmbet ce străluce ca roua-n dimineți. În unda cristalină, în tremuru-i, se naște Speranța liniștirii, ce am visat cândva, Acompaniat de harfe, transcend în zi de
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
adâncurile Muntelui Sfânt, pentru a face lumină și a da căldură, pentru a dărui sănătate și vindecare, celor mai puțin favorizați de soartă, precum și pentru a-i înspăimânta pe venetici, născuți din colb de copite și mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului, ce pofteau cu nesaț la acel pământ binecuvântat de Creator- Ținutul Geto-Dacilor. Aceștia, trebuiau să privească la Sfântul Arc Ceresc, cel într-o mie de culori divine, atunci când viața lor era pusă în primejdie într-un fel
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]