217 matches
-
și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cîntec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu "Brîulețul", un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Spre deosebire de "Tontoroiul" jucat de femei. De unde vine expresia "a juca tontoroiul", adică a dănțui fără ritm, eventual în stare de ebrietate. Revenind la dra Pavugadi, să notăm că ea este o amatoare
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
ai clipi îi în mijlocul casei... „Ce-i cu tine, bre.?” Il întreb eu. „Am visat că îi cutremur iar”...„Culcă te, omule! Că tu, în loc să te gândești că...ai fimeie tânără lângă tine, dormi butuc și mai și visezi bazaconii, bătute-ar!...Eu mă perpelesc...și tu sforăi de se zgâlțâie pereții...” Intr-o noapte, fimeia nu avea somn deloc...De, ca fimeia stătută... Se învârtea în pat ca șarpele pe jăratic. Bărbatul sforăia de nu se auzea nici în cer
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
toate și intrați între aceste pagini și, precum Ion Creangă, am închis ceaslovul zilei și le-am presat între file... * * * G ândirea Brăileanului influențată de caracteristica intonațională a muzicii populare judeca ferm așa cum i se transmisese din bătrâni, după modelul bătutei, din jocul cu leit-motivul lovirii cu piciorul în țeasta Pământului. Era războiul cromozomilor împotriva structurii atomilor. Prostia nu e numai odihnitoare, dar și călăuzitoare și îndrăzneață. Trei însușiri care stau la baza tăvălugului direcționat spre distrugere. Cimitirele își salvară orgoliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aia... Hei-hei, că din vremurile alea multă apă a trecut pe Argeș în jos și din oameni s-a scurs duhul de-atunci!... Da, da, n-a mai rămas mare lucru!... Și-acum, uite... Hora de la Greaca... Învârtita de la Comana... Bătuta de la Prundu... Răcenița de la Hotarele... Cine mai știe acum de ele?... Cine mai știe azi de Zâncă, de Lambru, de Panțâru, de Pribeagu, de Ploscă, de Veselu?... Nu mai știe nimeni astăzi de ei, că de mult le-a pierit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în baie și că are rugăciunea lui preferată? Cum de a venit șefu'-Leul exact în dimineața când el ajunsese o epavă de om, dărâmat fizic și psihic... Chemat, invitat, anunțat... firește! Și cu fiola pregătită special pentru el. Joacă Bătuta pe nervii mei... că pe ei nu-i restructurează, nu-i eficientizează, că se bucură de mare încredere, cică... Dar las' pe mine că nu le voi mai suporta eu prea mult apetitul ista bolnăvicios de a-mi penetra intimitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că-s români... Da' ai dumitale, bădie Gheorghe, o spun numai așa cu jumătate de gură și se uită împrejur ca să nu-i audă prea multă lume. Și atunci, unde-i patrihotismul? Spune și dumneata!... Dar obiceiurili strămoșești?... Ursarii, Capra, Bătuta de la Mitoc? Hora Pătrăuților, vioara, acordihonul, țambalul unde îs, bade? Cine le păstrează? Cine? Dar credința în Domnul unde îi? Steaua și Chiraliza, Icoana... unde-s?! Spune! Da' zâua de mâni a țării nu-i tot la noi, badiule? C-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
între noi, intelectualii, foarte rău mergînd pînă la tentative de asasinat moral. Nu o dată, în textele apărute în presa literară simți pulsînd nu neapărat spirit critic, ci ura, jubilația neagră a comentatorului, care a prins ocazia de-a tropăi o bătută a morții pe cadavrele cărții și autorului.(...) Urîtă țară,urîte moravuri literare, urîți oameni. Urîte vremuri trăim.” Se pot, oare, îndrepta lucrurile în privința moravurilor literare și, mai larg, a vieții publice sau totul e o fatalitate pe care trebuie să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3340_a_4665]
-
Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta de la Crăcoani”, „Hora fetelor de la Dămuc”, „Hora de la Bodești” (Ansamblul „Dor vânătorean”, comuna Vânători, județul Neamț), Dobrogea: „Cadâneasca”, „Geamparaua”, „Rachiul” (Ansamblul „Doina Dobrogei”, Medgidia, județul Constanța), din Muntenia: „Lelea”, „Clopoțelul” (Ansamblul „Rapsodia Prahovei” al Palatului Copiilor, Ploiești), „Aoleanu”, „Sârba Dogarului
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
ordonat șeful. După Spătaru, lăutarii din Gură Lupei au simțit că le vine curând și lor rândul. - Ce ne facem, vere? Îmi cânți tu mie și eu ție, să ne treacă de urât?! Pân-acum mai o sârbuliță, măi o bătută pe loc, la un pahar, - scotea rumânul paraua. Trăia și țiganul bine! - s-au văietat, între ei, pe drum, spre primărie. Când au intrat, Pândele, i-a luat în focuri. - Ba, vă-nscrieți, ori... la Bug cu voi?! V-ați dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
se dezbracă pământul de zăpadă”. Nici fără Trezire, de Blaga: „Copacul meu./ Vântul îl scutură, martie sună./ Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,/ din greul ființei să mi-l urnească,/ din somn, din starea dumnezeiască”. Sunt file de toate soiurile, bătute, cale de jumătate de veac, de vântul lui martie. Lui, iernatic încă și promițând adieri calde, nestatornic și năbădăios, îi dedică Arghezi, în ‘36, o carte, numită chiar . Iată, blând descântec al copilăriei adormite, un sfârșit de poem: „Umblă-ncet
Mărțișoare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3881_a_5206]
-
Simona Vasilache Una din căile mai puțin, dacă nu deloc, bătute ale interpretării capodoperei lui Negruzzi e referirea la simboluri transcendente care guvernează o lume, altminteri, foarte ancorată în concret. Totuși, ele abundă. Chiar de la început, când se întâlnește cu vornicul Bogdan, viitorul domn își pune o dorință: să dea Dumnezeu
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
aciast-ă situație sa ajuns datorită faptu-lui că un dement mea scris pe mașină de cîte-va ori “Spalo împuțitule inclusiv cavou de deasupra”. Mia scris o-dată mia scris de doo ori pîna cînd întro zi mam enervat cu spume, am bătuto pe nevastămea ia-m dat borșu lu ăla micu da degeaba tot nu ma-m calmat pînă cînd nam luat un levier și nam umpluto sălbatic dă sînge avariindo cu bestialitate să vedem dobitoc-u dracu’ ce morții lu măsa o să
Mașină nouă, avariată sălbatic by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19258_a_20583]
-
singură bandă: pe un tronson de 50 m, la km 37, între localitățile Dubova și Svinița; pe un sector de 15 m , la km 52 + 750, în zona localității Coșava, între Lugoj și Ilia; pe 20 cm, în perimetrul localității Bătuta, pe Valea Mureșului (DN7); pe 30 cm, la Iscroni (Valea Jiului), km 121 + 26, unde au fost instituite și restricții de viteză (maximum 10 km/h) și de tonaj - maximum 25 tone, autovehiculele cu un tonaj mai mare fiind îndrumate pe
Agenda2005-18-05-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283632_a_284961]
-
mai puțin vinderea de țară și de neam. Exemplific printr-un text scris în anul 1999 - „Cântec de jale scris la căpătâiul tău, Patrie”: „Românie, patrie făr’ de noroc/ vai ție, mireasă cernită/ înșelată de mirele tău,/ bătrână mamă hulită/ bătută cu pietre/ de cei ce ți-au ieșit din pântece./ Nimeni nu-ți mai cântă grădinile/ pline de mireasmă și de rodul pomilor/ pădurile suri în care lupii mai visează/ la vremea începutului,/ nimeni nu-ți mai plânge rănile nevindecate
UN NOU VOLUM SEMNAT DE ION MARIN ALMĂJAN de PETRU VASILE TOMOIAGĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384832_a_386161]
-
faci președinte ! - Mă nenorociților,se zbârlește dintr-o dată soacră-mea, eu mor aici și voi credeți toate prostiile pe care vi le spun ? Mi-am imaginat și eu ceva frumos ,că tot spun doctorii ăștia că sufăr de ipohondrie. - Ptiu ,bătute-ar să te bată , că tare m-ai speriat ,răsuflă ăl bătrân un pic mai ușurat. - Să vezi ce-o să te mai sperii acuma ,că iar mă-nțeapă inima ! Din nou , „au,crau” , de nu știam ce să-i mai
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382444_a_383773]
-
spuse femeia. M-a costat ceva, dar merită. Am schimbat mătura cu catalogul! Mi-am făcut împrumut la bancă, dar am timp toată viața să-l plătesc. Când eram mică, râdeau toți de mine la școală și spuneau că sunt bătută în cap, că nu pot învăța nimic. Uite că poți deveni în ziua de azi cineva și așa! Eu plătesc, dar le arăt tuturor, că pot fi înaintea celor deștepți, care au învățat mult și nu fac nimic cu asta
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea o atenție deosebită Hramului, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1934, Andrei Boca și alți oameni din Lunca au fost bătuți de nu se puteau ține pe picioare; au fost aduși acasă cu căruțele. Văduvele aveau și ele drept de vot, fiind cap de familie, dar erau și ele bătute, așa cum s-a întâmplat Ilenei lui Călin, Zoița lui Zdrelea și altele. O altă mărturie despre modul în care se făceau alegerile până la al doilea război mondial, lăsată în scrisă de Constantin M. Boca și Vasile M. Boca, ne spune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aproape numai despre joc, Hai la joc, bădiță, uite, de exemplu, hora: Asta-i horă bătrânească, măi/ Cine-o joacă să trăiască/ Stânga unu, dreapta doi/ C-așa-i hora pi la noi!... Hai la horă, măi flăcăi/ Și jucați bătuta, măi, iaca-așa și așa./ Câte unu, câte doi/ C-așa-i hora pi la noi, iac-așa și așa... Preotul, oltean din tată-n fiu, pronunță caraghios, încearcă să imite graiul moldovenesc, și băiatul se prăpădește de râs, pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care sunetul adânc eminescian n-are nimic de-a face. Eminescu domina naiva lui contemporaneitate, altfel decât Arghezi, pe a domniei-sale. Ochii lui întîrziaseră pe floarea lui Novalis, albastră. Întrebările cunoașterii, înțelegerea muzicală a lumii dădeau perspective nesfârșite versurilor lui, bătute: ca niște punți peste primejdii. Ce înseamnă Eminescu pentru noi, se măsoară numai opunând nobilului său romantism, formele depreciate ale celui francez. Valul romantic germanic, derivat și rotunjit un moment în poezia de lac perfect sub eclipsă a lui Gérard
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acum, toți constată că-i făr-de rușine. Pisicul cel prim pilotează o țară Lipsită de vlagă și plină de-ocară. Evropa privește uimită la noi Se-aprind beculețe-n zadar, prin al ei mare zăvoi. Mișcarea-n mișcare se naște mereu Bătuta, pe loc, e stilul cel greu. La trăncănit suntem primii în lume Iar când dăm de greu, o luăm pe glume. Noi securiști iau țara-n primire Lasată de vechii, trecuți în nefire. Hoția e-n floare, totu-i distrus
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici, mergem la masă sau pe scenă? întrebă Mircea. - Deocamdată nu am chemare pentru acest stil de joc, așa că hai mai bine la locurile noastre. Nu sunt moldoveancă să mă dau în vânt după bătute. Eu sunt ialomițeancă, de undeva de pe lângă Călărași, dintr-o comună lungă de vreo opt kilometri spre Oltenița, numită Ciocănești. Și apoi nu vreau să se creeze impresia că deja ți-am sucit mințile și nu vrei să te mai dezlipești
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
urechile lui Birlic, pentru înălțimile reci ale Babelor, pentru Dealul Feleacului și monahia Teofana (mama lui Mihai Viteazul), pentru Dimineți cu ferestre deschise, Sara pe deal și „nopțile” lui Macedonski, pentru ochii umezi și povstirile bunicii mele, pentru țarina moțească, bătuta moldovenească și Perinița, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Țichindeal și Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
de cumetrie rezistă, rezistă, rezistă! Doar suntem singura țară din UE care are în fruntea guvernului un plagiator și jumătate cu miniștri penali! Ultima mutare. Nașul/Martorul Dragnea pleacă din guvern și este înlocuit cu fina ! Vărul de la Justiție joacă bătuta pe loc! Socrul se pitește prin tufișuri, doar-doar nu l-or vedea organele! Ali Baba - mic copil! Parlamentul ilegitim căută să-și pună la adăpost penalii. Din ce în ce mai mulți! Tupeul parlamentarilor depășește orice limită. În timp ce au refuzat, în prima fază, dublarea
TABLETA DE WEEKEND (116): ELIBERAŢI POSTUL, VINE FINA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367591_a_368920]
-
temei și împlinire, cântecul, dragul tău pe viață, urmașul tău pe vecie? Când plângeam, mama-mi cânta Și-n cântec mă legăna, Iar lângă leagăn tăicuța Cânta din fluier doinița, Doina ciobănașului Ce-și pierduse turma lui, Hore, sârbe și bătute Știa el, cântece multe... Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a ta și
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]