108 matches
-
prea puțin clare. Una/i să faci să danseze un fir cu plumb și alta să construiești un mecanism atât de precis, Încât să fie luminat de soare exact În secunda nimerită. Motiv pentru care Templierii calculaseră șase secole. Aripa baconiană se apucă de lucru În direcția aceasta și Încearcă să-i atragă de partea ei pe toți inițiații pe care caută cu disperare să-i contacteze. Coincidență deloc Întâmplătoare, omul Rozacruceenilor, Salomon de Caus, scrie pentru Richelieu un tratat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Litke, care În 1836 publică rezultatele cercetărilor sale despre comportamentul pendulului În cursul unei navigații În jurul lumii? Și asta pe cheltuiala Academiei Imperiale de Științe din Sankt Petersburg. De ce și rușii? Și dacă Între timp un grup, unul de filiație baconiană, s-ar fi hotărât să descopere secretul curenților fără hartă și fără pendul, interogând din nou, de la Început, respirația șarpelui? Iată că puteau fi luate de bune intuițiile lui Salon: mai mult sau mai puțin pe timpul lui Foucault, lumea industrială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
hotărât să descopere secretul curenților fără hartă și fără pendul, interogând din nou, de la Început, respirația șarpelui? Iată că puteau fi luate de bune intuițiile lui Salon: mai mult sau mai puțin pe timpul lui Foucault, lumea industrială, creație a aripii baconiene, Începe să sape rețelele metropolitane În inima marilor orașe europene. „E adevărat“, zicea Belbo, „secolul al XIX-lea e obsedat de subterane, Jean Valjean, Fantomas și Javert, Rocambole, un Întreg du-te-vino prin galerii și canale de colectare. Doamne, dacă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Charpentier, Les mystères de la cathédrale de Chartres, Paris, Laffont, 1966, pp. 55-56) Acum aveam Întreaga modernitate parcursă de niște cârtițe laborioase care perforau subsolul, spionând planeta pe dedesubt. Dar trebuia să mai fie și altceva, o altă ispravă pe care baconienii o inițiaseră și ale cărei rezultate, ale cărei etape erau sub ochii tuturor, și nimeni nu-și dăduse seama... Pentru că, găurind solul, se sondau straturile profunde, Însă celții și templierii nu se mărginiseră să perforeze puțuri, ci Își plantaseră știfturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
crezut că-și petrecuse vacanța chircindu-se peste sulurile rabinilor lui. Dar În realitate ne gândeam la altceva. Într-adevăr, În zilele ce au urmat am fost În stare să punem la punct Încet, Încet, și curentele situate În afara filonului baconian. De exemplu, masonologia curentă Îi vede pe Iluminații din Bavaria, care urmăreau distrugerea națiunilor și destabilizarea statului, ca pe niște inspiratori nu numai ai anarhismului lui Bakunin, dar și ai marxismului Însuși. Pueril. Iluminații erau niște provocatori pe care baconienii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
baconian. De exemplu, masonologia curentă Îi vede pe Iluminații din Bavaria, care urmăreau distrugerea națiunilor și destabilizarea statului, ca pe niște inspiratori nu numai ai anarhismului lui Bakunin, dar și ai marxismului Însuși. Pueril. Iluminații erau niște provocatori pe care baconienii Îi infiltraseră printre teutonici, dar la cu totul altceva se gândeau Marx și Engels când Își Începeau Manifestul din ’48 cu fraza elocventă. „O stafie bântuie prin Europa“. De ce oare tocmai metafora aceea, atât de gotică? Manifestul comunist face aluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din ’48 cu fraza elocventă. „O stafie bântuie prin Europa“. De ce oare tocmai metafora aceea, atât de gotică? Manifestul comunist face aluzie sarcastic la fantomatica goană după Plan care agită istoria continentului de câteva secole. Și propune o alternativă, atât baconienilor, cât și neotemplierilor. Marx era evreu, poate că la Început era un purtător de cuvânt al rabinilor din Gerona sau din Safed și Încerca să implice În căutare Întregul popor al lui Dumnezeu. Pe urmă inițiativa Îl antrenează, el identifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În exil În Regat, cu proletariatul, trădează așteptările inspiratorilor săi, răstoarnă liniile de orientare ale mesianismului iudaic. Templieri din toate țările, uniți-vă. Harta În mâna muncitorilor. Splendid! Ce altă justificare mai bună pentru comunism? „Da“, zicea Belbo, „dar și baconienii Își au accidentele lor de parcurs, nu credeți? Unii dintre ai lor o iau pe tangențială cu un vis scientist și sfârșesc Într-o fundătură. Vorbesc despre cei de la sfârșitul dinastiei, unii ca Einstein, ca Fermi, care, căutând secretul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să se țină pe o singură linie, altfel ce iezuiți ar mai fi?“ Ne-am disputat Îndelung asupra propunerii mele și până la urmă am hotărât, de comun acord, că era mai bună ipoteza inițială: Rozacruceeni erau momeala aruncată francezilor de către baconieni și de către nemți. Dar iezuiții, imediat ce apăruseră manifestele, le Înțeleseseră jocul. Și se aruncaseră imediat În el, pentru a stârni confuzie. Scopul iezuiților fusese, evident, acela de a Împiedica reunirea grupurilor englez și german cu cel francez, și orice lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
care ar fi trebuit să tragă o concluzie din talmeș-balmeșul răbdător și centenar al tuturor crâmpeielor de adevăr și de minciună pe care ei le adunau. „Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici bieții templieri de altădată, de la Provins, nici aripa baconiană nu intuiseră, și anume că reconstituirea hărții putea fi obținută pe cale combinatorie, altfel spus cu procedee ce le anticipau pe cele ale creierelor electronice moderne! Iezuiții au fost primii care l-au inventat pe Abulafia! Părintele Kircher citește toate tratatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe paulicieni, ca să nu mai vorbim de Postel și de Saint-Germain. Iar ceea ce deplângea el era faptul că aceste forme de misticism templier anulaseră credibilitatea masoneriei, care, dimpotrivă, tocmai ea era o societate de persoane oneste și dintr-o bucată. Baconienii inventaseră masoneria cum ar fi inventat Rick’s Bar din Casablanca, neotemplierismul iezuit considera de nimic invenția lor, iar Luchet era trimis pe post de killer ca să expulzeze toate grupurile care nu erau de orientare baconiană. Însă În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și dintr-o bucată. Baconienii inventaseră masoneria cum ar fi inventat Rick’s Bar din Casablanca, neotemplierismul iezuit considera de nimic invenția lor, iar Luchet era trimis pe post de killer ca să expulzeze toate grupurile care nu erau de orientare baconiană. Însă În felul ăsta trebuia să ținem cont de un alt fapt, pe care bietul Agliè nu și-l putea lua În sarcină. De ce oare de Maistre, care era omul iezuiților, chiar cu șapte ani mai Înainte ca marchizul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
inițiativă pauliciană“. „Normal“, zise Belbo. „E clar că În momentul de care vorbim grupul ierusalemit s-a Împărțit În trei ramuri. Prima, prin cabaliștii spanioli și provensali, a ajuns să inspire aripa neotemplieră, a doua a fost absorbită de aripa baconiană, iar membrii ei au devenit oameni de știință și bancheri. Împotriva acestora din urmă se dezlănțuie iezuiții. Dar mai este o a treia ramură, și aceasta s-a stabilit În Rusia. Evreii ruși sunt În bună parte mici negustori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
curte. Evident că Între ei și ierusalemitani nu pot exista fuziuni. Deci sunt interesați să-i discrediteze pe evrei și, prin evrei - au Învățat asta de la iezuiți -, Își pun În dificultate adversarii din exterior, atât pe neotemplieri, cât și pe baconieni.“ 92 Nu poate exista nici o Îndoială aici. Cu toată puterea și teroarea lui Satana, domnia Regelui triumfător al Israelului se apropie de lumea noastră ce nu s-a primenit; Regele născut din sângele Sionului, Anti-Cristul se apropie de tronul puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Planul din Provins și fiecare grup ia textul ideal din acel Plan, Îi schimbă pur și simplu subiectul și-l atribuie adversarului. După ce Rozacruceenii dau primele semne În Franța, iezuiții Întorc planul invers: discreditându-i pe Rozacruceeni, Îi discreditează pe baconieni și masoneria engleză ce abia lua naștere. Când iezuiții inventează neotemplierismul, marchizul de Luchet le atribuie planul neotemplierilor. Iezuiții, care tocmai se debarasează acum și de neotemplieri, prin Barruel Îl copiază pe Luchet, dar atribuie planul tuturor francmasonilor În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
masoneria engleză ce abia lua naștere. Când iezuiții inventează neotemplierismul, marchizul de Luchet le atribuie planul neotemplierilor. Iezuiții, care tocmai se debarasează acum și de neotemplieri, prin Barruel Îl copiază pe Luchet, dar atribuie planul tuturor francmasonilor În general. Contraofensivă baconiană. Puricând toate textele polemicii liberale și laicizante, descoperiserăm că, de la Michelet și Quinet și până la Garibaldi și Gioberti, Ordonanța li se atribuia iezuiților (și poate că ideea venea de la templierul Pascal și de la prietenii săi). Tema devenea populară odată cu Evreul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
convered with a network of these secret societies, just as the superficies of the earth is now being covered with railroads... — Ai mai spus asta și Comunelor, la 14 iulie 1856, nu-mi scapă nimic. Să trecem la subiect. Iudeul baconian Înjură printre dinți. Continuă: — Sunt prea mulți. Cei treizeci și șase de invizibili sunt acum trei sute șaizeci. Înmulțește cu doi, șapte sute douăzeci. Scade cei o sută douăzeci de ani din termenul la care se deschid porțile și ai șase sute, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cazul ăsta nu reușește. Atunci țintește la supunerea teritoriilor pauliciene, invadând Balcanii și Rusia. Când presupune că are În mână cele patru șesimi ale Planului, Îl trimite pe Hess În misiune secretă În Anglia ca să propună o alianță. Și fiindcă baconienii nu mușcă momeala, are o intuiție: cei care au În mână partea cea mai importantă a secretului nu pot fi decât dușmanii dintotdeauna, evreii. Și nu e necesar să-i cauți la Ierusalim, unde au rămas puțini. Fragmentul de mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Și cu cât Îți imaginezi comploturile altora, ca să justifici lipsa de Înțelegere față de tine, cu atât cazi mai mult sub vraja lor, și ți-l concepi pe al tău pe măsura lor. Exact cum se Întâmplase atunci când Între iezuiți și baconieni, paulicieni și neotemplieri, fiecare punea propriul său plan pe seama celuilalt. Atunci Diotallevi observase: „Sigur, atribui celorlalți ceea ce faci tu, și, dat fiind că tu faci un lucru odios, ceilalți devin odioși. Cum Însă ceilalți ar vrea, de obicei, să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
în mod deliberat spre acțiune, dar se exprimă paradoxal traversînd un ansamblu de conjuncturi uneori deliberat contradictorii: geografie și virtualitate, modelare și practică, intenționalitate și emergență, continuitate și ruptură. Dintr-un anumit punct de vedere, ea se înscrie în proiectul baconian al unei cunoașteri în folosința națiunilor, care nu influențează doar eficacitatea și valoarea politică, virtutea morală, gustul păcii și arta guvernării, acțiunea militară etc. Geoeconomia vizează o cunoaștere care, odată stăpînită, servește puterii statale drept levier, un fel de soft
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
incontestabile. Este de neevitat, în aceste repere, să se producă o schimbare, chiar una radicală, în constituția ipotezei fondatoare pentru a restabili consistența cu enunțurile legate de consecințe. Cumva revoluționarea ideilor are statutul de novum organum care să fundamenteze algoritmul baconian al unei instantia crucis aplicat reconstrucției științei economice. Chintesența acestei operații de reconstrucție ține nu atât de repoziționarea pieței în sistemul conceptual al Economiei, cât mai ales de redefinirea conținutului său. Necesitatea reconstrucției are legătură cu mișcarea subtilă în corpul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modern a încercat să-și marcheze distincția poziționării în raport cu puterea de a ieși din limitele ontologice folosind calea regală a cunoașterii. În mod paradoxal, această îndrăzneală fără precedent a fost subminată de preferința exclusivă pentru gândirea rațională concentrată în dictonul baconian „știința este putere”. Extraordinara soluție a eliberării de constrângerile naturale s-a dovedit în timp catastrofala soluție a încarcerării în material. Empirismul a spart zăgazurile construite în jurul cunoașterii raționale de gândire în ipostazele mitice, magice sau mistice, dar s-a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
naturii: unilateralizarea căii cognitive. Deci, un alt fel de limită a ceva ce părea să fie nelimitat: gândirea rațională. Nu încape îndoială că și această limită, ca de altfel toate limitele, au substanțiere subiectivă, mai ales prin exprimare. Or, iluminismul baconian a mizat pe înfrângerea limitelor. Prin rațional, omul a fost învestit cu puterea nelimitei. Dar omul nu este doar rațional, ci și emoțional, nu are doar gândire rațională, ci și sentimente, emoții, idealuri, așteptări, spaime, pe scurt are și gândire
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
modernității iluministe dispare în metafora sistemului care prefigurează zorii celei de-a doua modernități, când propensiunea spre integral, unitar, spre lumea ca totalitate obiectuală și subiectivă, spre împăcarea naturii umane cu natura-mamă (după războiul de cuceriri declanșat de organum-ul baconian al științei experimentale), devine realitate. Sistemul ia definitiv locul ceasornicului doar dacă nu mai este interpretat ca un mecanism cu virtuți explicative. Sistemul scrie o altă poveste a lumii decât cea în care eroul invincibil era știința. În metanarațiunea în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
făceau parte din catedre universitare bine consolidate), acceptați de Societatea Regală engleză de științe, au fost mai creativi. Noile științe experimentale care au înflorit în Anglia fructificau și multe cunoștințe ale țesătorilor, sticlarilor, navigatorilor și altor meseriași. Dacă centrul științei baconiene a rămas Anglia, țările bătrânului continent au dat mari matematicieni. Până pe la 1830 Franța, îndeosebi L'École polytechnique înființată în anul 1790, apoi Anglia, Germania și alte țări. Lipsesc referiri clarificatoare cu privire la situația științelor sociale. Totuși, ele pot fi găsite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]