226 matches
-
fistulele pulmonare sistemice produse chirurgical și altele, care comportă un risc moderat, cum ar fi: boala valvulară dobândită, prolapsul de valvă mitrală, miocardiopatia hipertrofică, bay-pass-ul aortocoronarian. La ora actuală, atitudinea medicilor față de profilaxia infecției diverselor structuri cardiace ca urmare a bacteriemiilor secundare procedurilor dentare este neunitară, cu toate dovezile ce rezultă din mulțimea de studii-caz, prezente în literatura de specialitate. Nu există o directivă fermă a unui organism internațional care patronează patologia cardio-vasculară și cea stomatologică. Deși nesusținută de probe științifice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nesusținută de probe științifice, Academia Americană de Cardiologie recomandă ca „indivizii cu risc de dezvoltare a endocarditei bacteriene să mențină cea mai bună igienă orală posibilă”. Alți autori au enunțat că „păstrarea unei bune sănătăți orale și, prin urmare, reducerea bacteriemiilor zilnice este o cale mai importantă pentru prevenirea endocarditei decât administrarea preventivă de antibiotice înaintea intervențiilor dentare susceptibile”. Principiul profilaxiei EI a fost dezvoltat pe baza studiilor observaționale de la începutul secolului al XX-lea. Antibioterapia profilactică periprocedurală poate preveni EI
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
inițiază imediat înainte de procedură și se continuă 48 de ore postoperator. De asemenea, este foarte importantă asanarea tuturor focarelor infecțioase cu minim 2 săptămâni anterior momentului operator. Managementul profilaxiei afectării infecțioase a endocardului valvular sau altor structuri endocardice legat de bacteriemiile secundare procedurilor dentare este foarte complex, practicianul fiind cel în măsura să instituie terapia optimă individuală pentru fiecare pacient în parte. Deși rare, complicațiile cardiovasculare ale pacienților din sfera stomatologică sunt o realitate cu potențial evolutiv sever, conduita acestor pacienți
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
datorită unei masticații insuficiente, mai ales când starea generală este modificată. Este cunoscut că starea bacteriemică apare în 50-60% la cazurile cu intervenții stomatologice pe focare septice dentare. Acestea pot fi uneori urmate de endocardite. S-au pus în evidență bacteriemii în 24% din cazuri după periajul energic al dinților sau după spălături bucale intense și manipulari gingivale la persoanele cu periodontită sau gingivită cronică. Sursa infecțioasă rămâne importantă în etiopatogenia endocarditelor subacute, așa cum rezultă din multe cercetari. Bacteriemia rezultată din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
în evidență bacteriemii în 24% din cazuri după periajul energic al dinților sau după spălături bucale intense și manipulari gingivale la persoanele cu periodontită sau gingivită cronică. Sursa infecțioasă rămâne importantă în etiopatogenia endocarditelor subacute, așa cum rezultă din multe cercetari. Bacteriemia rezultată din manifestări dentare este tranzitorie. Un dinte corect tratat este sterilizat, însă dinții devitalizati sunt septici în 50% din cazuri, chiar după antibioterapie masivă. La un cardiac, toți dinții suspecți trebuie extrași (Daly CG & Mitchell DH; 2001). Extracția se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
când bolnavul este suferind de endocardită bacteriană, internistul va decide momentul intervenției asupra focarului dentar; 2) când bolnavul prezintă factori de risc de endocardită, se va face intervenția stomatologico-chirurgicală, sub protecția de antibiotice, atât înainte, cât și după extracția dentară. Bacteriemia postextracțională. Cea mai mare parte a intervențiilor dento-periodontale sunt însoțite de bacteriemii, dar procentul cel mai ridicat este dat de extracțiile dentare. Pentru persoanele sănătoase, intervențiile sunt inofensive, dar ele pot declanșa la bolnavii cu cardiopatii congenitale sau dobândite apariția
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
asupra focarului dentar; 2) când bolnavul prezintă factori de risc de endocardită, se va face intervenția stomatologico-chirurgicală, sub protecția de antibiotice, atât înainte, cât și după extracția dentară. Bacteriemia postextracțională. Cea mai mare parte a intervențiilor dento-periodontale sunt însoțite de bacteriemii, dar procentul cel mai ridicat este dat de extracțiile dentare. Pentru persoanele sănătoase, intervențiile sunt inofensive, dar ele pot declanșa la bolnavii cu cardiopatii congenitale sau dobândite apariția unor complicații foarte grave (endocardita subacută, boala Osler). Se pot întâlni streptococi
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cei cu manifestări extrapulmonare. Simptomele constituționale apar aproape întotdeauna: febră, frisoane, inapetență, astenie, scădere ponderală. Simptome respiratorii: tuse, junghi toracic și alte manifestări respiratorii. Tuberculoza extrapulmonară apare cu o frecvență de 40-80% și crește cu severitatea imunodepresiei. Boală diseminată cu bacteriemie prezentă în 20-40% din cazuri. Limfadenita tuberculoasă: ganglionii cervicali, supraclaviculari, axilari, intratoracici și intraabdominali. Tuberculoza ganglionară are o mare tendință către cazeificare și poate predispune la formarea de abcese, fistule și localizări neobișnuite ale infecției. Afectarea SNC apare în 5-10
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură sau tensiune; concomitent apar: roșeața tegumentelor, tumefacția, căldura locală, limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc. Semnele generale: Frisonul și febra sunt consecința bacteriemiilor și/sau endotoxinemiilor tranzitorii. Febra poate atinge valori de 39-40˚C cu caracter de supurație. Odată cu fistulizarea colecțiilor purulente ascensiunea termică diminuă; aceasta se remite complet în caz de drenaj eficient și se menține dacă acesta este incomplet. Alterarea stării
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
copil. Leziunile sunt în 95% din cazuri pulmonare și mult mai rar au altă localizare. Acest proces infecțios evoluează mut, fiind o infecție inaparentă. Perioada secundară nu este obligatorie, începând între 3 și 6 luni de la primoinfecție, sub forma unei bacteriemii sau a unui embolism bacterian, soldat cu localizări lezionale inaparente, care se pot reactiva după ani de zile de latență. În această perioadă se conturează multe din formele chirurgicale de tuberculoză: ganglionară, osoasă, peritoneală, etc. Perioada terțiară: este definită prin
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Norcuron®); antibiotice: în vitro Penicilina rămâne cel mai activ agent antitetanic. Se consideră de asemenea active Ampicilina, Eritromicina, Cloramfenicol, Tetraciclinele, Cefelosporinele și Metronidazolul. Totuși, terapia cu antibiotice nu soluționează tetanosul, deoarece acesta este în principiu o toxemie și nu o bacteriemie. În plus concentrația letală de antibiotic in vivo poate să nu fie atinsă la nivelul plăgii datorită condițiilor de devascularizare locală frecvent întâlnite [11]. În schimb, antibioticele rămân parte obligatorie a tratamentului, mai ales pentru combaterea complicațiilor infecțioase ale tetanosului
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
globina la nivel hepatic. Depresia sistemului imunitar devine manifestă prin lipsa unui suport proteic în procesul de fabricare a anticorpilor. Astfel marele ars anemic și cu depresie imunitara devine pradă invaziei microbiene care se exprimă clinic de la infecția locală, la bacteriemie și septicemie cu risc letal prin șoc toxico-septic. Luând în considerație că mai mult de 50% din decesele pacienților arși au loc în primele 5 zile, se poate spune că este nevoie de mai multă atenție în tratamentul șocului postcombustional
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Când această terapie este contraindicată sau ineficientă se poate recurge la mithramicină, calcitonină, steroizi sau dializă. 2.1.5.5. Fosforul 2.1.5.5.1. Hipofosfatemia (fosfat seric < 3 mg/L): Cauze: * deplasare intracelulară (revenire după malnutriție și arsuri), * bacteriemie cu gram-negativi, * alcoolism, * alcaloză, * cetoacidoză diabetică. Manifestări: slăbiciune musculară până la paralizie, cardiomiopatie, disfuncții neurologice și hematologice. Tratament: în cazuri severe fosfat de K sau Na intra-venos, 2,5 5 mg/kg corp la fiecare 6 ore. 2.1.5
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală și sistemică. Dacă macrofagele nu sunt apte să îndepărteze toate celulele distruse și detritusurile rămâne țesut necrotic care va oferi un
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și embolii septice), pe cale limfatică (limfangită, limfadenită), de-a lungul mucoaselor și a fasciilor. Bacteriemia este definită ca prezența germenilor în sânge care apare spontan sau printr-o manevră provocatoare (manopere medicale sau chirurgicale) în cursul unor infecții localizate. Septicemia reprezintă multiplicarea germenilor în sânge și eliberarea de toxine având ca efect apariția secundară a
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
eronat astăzi. Evident că, apariția unei astfel de localizări septice secundare va îmbogăți tabloul clinic cu manifestările sale. 8.4.1. DIAGNOSTIC ETIOLOGIC În prezența unui SIRS (tabelul 8.1), preocuparea esențială rămâne căutarea focarului infecțios, asociat sau nu cu bacteriemie, chiar dacă unele circumstanțe neinfecțioase se pot de asemenea complica prezentând astfel de manifestări. Examinarea este înainte de toate clinică, ajutată de unele examene complementare orientate pe rezultatele oferite de aceasta, confirmarea hemoculturilor și a altor culturi prelevate în urgență fiind tardivă
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
de prudență dar și de conduită optimă, exactă și eficientă . Originea dentară a endocarditei bacteriene subacute este apreciată în procente variabile (între 20-74%), majoritatea lor situându-se în jurul a 50-55% . Apariția și dezvoltarea EBS se face ca urmare a unor bacteriemii importante, cu diferite origini (faringo-amigdaliană, sinuzite, otite, infecții ale aparatului genital, urinar, digestiv etc.) dar cea mai importantă bacteriemie în relație directă cu EBS se consideră cea de origine stomatologică. La un organism sănătos, bacteriemia este de obicei tranzitorie, fără
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
procente variabile (între 20-74%), majoritatea lor situându-se în jurul a 50-55% . Apariția și dezvoltarea EBS se face ca urmare a unor bacteriemii importante, cu diferite origini (faringo-amigdaliană, sinuzite, otite, infecții ale aparatului genital, urinar, digestiv etc.) dar cea mai importantă bacteriemie în relație directă cu EBS se consideră cea de origine stomatologică. La un organism sănătos, bacteriemia este de obicei tranzitorie, fără urmări clinice deoarece ea este destul de repede combătută de ofensiva biologică normală a organismului. Dacă este vorba însă de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
face ca urmare a unor bacteriemii importante, cu diferite origini (faringo-amigdaliană, sinuzite, otite, infecții ale aparatului genital, urinar, digestiv etc.) dar cea mai importantă bacteriemie în relație directă cu EBS se consideră cea de origine stomatologică. La un organism sănătos, bacteriemia este de obicei tranzitorie, fără urmări clinice deoarece ea este destul de repede combătută de ofensiva biologică normală a organismului. Dacă este vorba însă de un pacient purtător al unei leziuni valvulare cicatriciale câștigate sau a unei malformații congenitale, există riscul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de obicei tranzitorie, fără urmări clinice deoarece ea este destul de repede combătută de ofensiva biologică normală a organismului. Dacă este vorba însă de un pacient purtător al unei leziuni valvulare cicatriciale câștigate sau a unei malformații congenitale, există riscul ca bacteriemia să fie cauza unei EBS. Endocardita bacteriană subacută este determinată de proliferarea pe un endocard deja lezat a unui germene microbian, germene care provine după unele manopere dentare (cele mai frecvente sunt postextracționale). Aderența bacteriilor la nivelul endoteliului valvular este
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de proprietățile bacteriilor invadatoare ca de exemplu producerea de exopolizaharizi de către streptococii orali ajunși în acest situs. Streptococii orali sunt în mod normal saprofiți ai cavității orale dar în timpul unor intervenții chirurgicale orale sau proceduri de îngrijiri dentare ei determină bacteriemii.Odată ajunși la nivelul endocardului cu leziuni preexistente ei aderă, proliferează și colonizează producând endocardita bacteriană subacută . MOLKO, LESCLOUS 2000 consideră că la un pacient cu leziuni patologice valvulare preexistente, posibilitatea instalării unei endocardite bacteriene subacute este extrem de ridicată după
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și constată următoarele valori: Specii bacteriene (%) orale izolate prin hemoculturi de la bolnavi cu EBS (în perioada 1987-1991, după BÎLBÎIE V. : “Chirurgie orală și maxilo-facială”. Edit. Medicală, București ) DESCROZAILLES 2000 consideră poarta de intrare orală ca cea mai des întâlnită în bacteriemiile ce produc endocardita bacteriană. Această poartă de intrare nu se referă însă numai la extracțiile dentare ci și la intervențiile chirurgicale parodontale, la pacienții care mestecă droguri, la cei care folosesc diferite dispozitive pentru irigații orale sau chiar după periajul
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
poartă de intrare nu se referă însă numai la extracțiile dentare ci și la intervențiile chirurgicale parodontale, la pacienții care mestecă droguri, la cei care folosesc diferite dispozitive pentru irigații orale sau chiar după periajul dinților . Riscul de inducere al bacteriemiei depinde de doi factori importanți: • gradul de traumatizare a țesuturilor determinate de manopere dentare brutale, sângerânde • gradul inflamației gingivo-parodontale preexistente. De multe ori medicii stomatologi sunt responsabili medical, medico-legal și moral față de pacienții care au declanșat o endocardită bacteriană prin
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se fixa pe endocard. În acest scop este preferabil un antibiotic cu efect bactericid și nu bacteriostatic. Medicul stomatolog este obligat să conștientizeze rolul lui în prevenirea endocarditei bacteriene, astfel el trebuie să folosească toate resursele posibile în scopul prevenirii bacteriemiei după tehnicile de îngrijiri dentare. Ca un prim pas pentru atingerea acestui deziderat, medicul stomatolog trebuie să respecte cu rigurozitate și meticulozitate regulile generale chirurgicale de asepsie, antisepsie și igienă pentru ca să reducă numărul de bacterii care au poartă deschisă spre
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
terenul de risc infecțios cardio-vascular, corelate cu amploarea și durata procedurii stomatologice propuse . Pacienții care prezintă riscul unei endocardite bacteriene subacute sunt sfătuiți să stabilească și să mențină o igienă orală cât mai corectă pentru a reduce sursele potențiale de bacteriemie. Acești pacienți trebuie să fie informați în legătură cu riscurile la care se expun în urma tratamentelor stomatologice. Sănătatea orală a pacienților cu risc de a produce bacteriemie după manopere dentare trebuie menținută prin îngrijiri profesionale regulate, folosirea unor produse stomatologice optime și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]