66 matches
-
Creta, Montreal, Valencia, Madrid, Istanbul. În 1951 și-a terminat studiile de biologie și în 1954 și-a susținut doctoratul în biologie la Sorbona consacrat lizogeniei bacteriene (adică starea unei bacterii având integrat în genom materialul genetic al unui virus bacteriofag) și conceptului de provirusuri (un provirus sau profag este numele dat la genomului dormant al unui bacteriofag integrat în cel al bacteriei gazdă). În această lucrare el a descris, în special, consecințele biochimice ale mutațiilor punctiforme în genomul bacterian. Astfel
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
a susținut doctoratul în biologie la Sorbona consacrat lizogeniei bacteriene (adică starea unei bacterii având integrat în genom materialul genetic al unui virus bacteriofag) și conceptului de provirusuri (un provirus sau profag este numele dat la genomului dormant al unui bacteriofag integrat în cel al bacteriei gazdă). În această lucrare el a descris, în special, consecințele biochimice ale mutațiilor punctiforme în genomul bacterian. Astfel, el a reușit să explice rezistența bacteriilor la profagi prin existența unor mecanisme genetice care pot reduce
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
pe secundă la noul lanț ADN. Unele ADN polimeraze pot adăuga mai multe nucleotide pe secundă, crescând viteza sintezei ADN. Rata de sinteză ADN într-o celulă vie a fost aproximata prima oara cu rata de elongare a ADN-ului bacteriofagului T4 în bacteria " E. coli". În timpul creșterii exponențiale a ADN-ului la 37 °C, rata de sinteză a fost de 749 nucleotide pe secundă.
ADN polimerază () [Corola-website/Science/335195_a_336524]
-
bacteriile. Denumirea (ce provine de la latinul "bacteria" și grecescul φᾰγεῖν "phagein" - "a mânca", "a devora") a fost introdusă de către bacteriologul canadian Félix d'Herelle în 1917, an în care descoperă un virus care posedă astfel de caracteristici. Cultivați în laborator, bacteriofagii pot fi utilizați în tratamentul unor boli cum ar fi dizenteria, holera. În anul 1917 savantul francez F. de Herelle a descoperit virusurile ce lezează bacteriile, pe care le-a numit "bacteriofagi" sau "fagi." Forma "bacteriofagului" amintește o navă cosmică
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
care posedă astfel de caracteristici. Cultivați în laborator, bacteriofagii pot fi utilizați în tratamentul unor boli cum ar fi dizenteria, holera. În anul 1917 savantul francez F. de Herelle a descoperit virusurile ce lezează bacteriile, pe care le-a numit "bacteriofagi" sau "fagi." Forma "bacteriofagului" amintește o navă cosmică și consta din cap și coadă. Capul se compune dintr-o membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
caracteristici. Cultivați în laborator, bacteriofagii pot fi utilizați în tratamentul unor boli cum ar fi dizenteria, holera. În anul 1917 savantul francez F. de Herelle a descoperit virusurile ce lezează bacteriile, pe care le-a numit "bacteriofagi" sau "fagi." Forma "bacteriofagului" amintește o navă cosmică și consta din cap și coadă. Capul se compune dintr-o membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa de la capătul
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
consta din cap și coadă. Capul se compune dintr-o membrană proteică și o moleculă de acid nucleic. În coadă se află un tub cav protejat de o husă din proteine contractile. Placa de la capătul tubului poartă filamente, care fixează bacteriofagul de bacterie. La contactul cu peretele bacteriei, husa se contractaă dezvelind tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei, asigurând trecerea acidului nucleic în citoplasma bacteriei. Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele celulei-gazdă. Din aminoacizii gazdei, în baza acidului nucleic fagal
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
dezvelind tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei, asigurând trecerea acidului nucleic în citoplasma bacteriei. Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele celulei-gazdă. Din aminoacizii gazdei, în baza acidului nucleic fagal, se sintetizează proteinele membranei. Urmează asamblarea componentelor fagale. În urma activității bacteriofagului, celula-gazdă moare. Preparate de bacteriofagiai unor bacterii patogene se folosesc pentru profilaxia și tratarea bolilor omului și animalelor, provocate de aceste bacterii.
Bacteriofag () [Corola-website/Science/323674_a_325003]
-
adică de limfocitele B sau T ori ambele; 5. conjugare - transferul activ de ADN de la o celulă gazdă la alta; 6. cosmidă - tip de vector de donare ce conține o plasmidă în care au fost inserate secvențele cos ale unui bacteriofag lambda (f2α); 7. expresie genetică - procesul de sinteză a transcriptelor ARN, proteinelor și polipeptidelor folosind informațiile conținute în genele unui organism. În prezentul document, corespunde de asemenea nivelului de expresie anticipat sau cunoscut al materialului genetic inserat; 8. insert - secvența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
bacterii care trăiesc în rizosferă, adică în solul care aderă la rădăcinile plantelor și care eventual penetrează rădăcinile la nivel intracelular sau intercelular. Rizobacteriile se utilizează deseori în agricultură ca inoculi microbieni/germinali; 18. transducție - încorporarea ADN-ului bacterian în bacteriofagi și transferul acestora la bacterii receptoare; 19. transformare genetică - preluarea și integrarea de ADN/ARN străin pur în molecula ADN/ARN a organismului gazdă; 20. vector - structură biologică transportoare de ADN sau ARN, de exemplu plasmide, bacteriofagi, în care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
-ului bacterian în bacteriofagi și transferul acestora la bacterii receptoare; 19. transformare genetică - preluarea și integrarea de ADN/ARN străin pur în molecula ADN/ARN a organismului gazdă; 20. vector - structură biologică transportoare de ADN sau ARN, de exemplu plasmide, bacteriofagi, în care se poate insera o secvență de material genetic care urmează a fi inserată în ADN/ARN gazdă, în care va fi replicată și, în anumite cazuri, exprimată; 21. vector mobilizabil defectiv - vector căruia îi lipsesc una sau mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188910_a_190239]
-
un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
mare; * filanță = apare la culturile starter de producție pentru iaurt în urma degenerării culturilor sau a prezenței lui Lactobacillus acidophylus, dar și a unor streptococi producători de polizaharide solubile în apă; * coagulare întârziată însoțită de acidifiere lentă = existența în lapte a bacteriofagilor sau a unor inhibitori (antibiotice); * prezența de gaze în cantitate mare = datorată contaminării culturii starter de producție cu microorganisme capabile să fermenteze lactoza; este cazul bacteriilor coliforme sau a drojdiilor, când apare gustul și mirosul de drojdie sau fructe. Cantitățile
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
al unei lucrări separate), dintre care: a. genul bacteriei: francisella, gardnerella, haemophilus, legionella, moraxella etc; b. însușirea: bacterioid; bacterian; c. proprietatea: bacteriopexic; bacteriostatic; d. scopul: bacteriotrop; e. efectul: bacteriotoxină; f. substanța: bacteriocine; g. agentul: bactericid; h. virusul care parazitează bacteriile: bacteriofagul. Bacil: metaforă generică Dezvoltă următoarele tipare cognitive: a. caracteristici și "istoria" conceptului: bacil Bordet-Gengou; bacil Ducrey; bacil Hansen; bacil Koch; bacil Pfeiffer etc. b. boala pe care o determină: bacil piocianic, bacil tific, bacil tuberculos etc. În limbajul medical, coerența
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Descifrează codul genomic al bacteriei Haemophilus influenzae și participă la decodificarea genomului uman în grupa Celera, creată în 1998. Conduce Institutul de genomuri sintetice împreună cu J. Craig Venter 82, unde realizează genomul sintetic al unui virus intitulat Phi X 174 bacteriofag. Se angajează în realizarea de "combustibil biologic" prin recombinarea algelor cu alte organisme, la scară industrială. James Watson, Francis Crick și Maurice Wilkins descoperă structura acidului nucleic, conținătorul bagajului genetic al celulei, fapt pentru care devin laureați al Premiului Nobel
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a unor flagele cu extindere masivă: holera, malaria, sifilisul nervos. Ca om de știință dotat cu o recunoscută inventivitate și pe baza unei prodigioase activități, profesorul Ciucă a elaborat studii, cercetări și a făcut descoperiri importante în bacteriologie, în biologia bacteriofagului, mai ales, domeniu care l-a consacrat pe plan mondial. La Iași, reușind să polarizeze în jurul său un grup de cercetători de valoare, atrași de marea sa personalitate, susținut de Alexandru Slătineanu, profesorul M. Ciucă a imprimat învățământului igienei un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un rol tot mai important. Combaterea biologică a agenților fitopatogeni se poate realiza în prezent prin bacteriofagie, hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
hiperparazitism, antagonismul dintre microorganisme, prin distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
distrugerea agenților fitopatogeni de către insecte, prin utilizarea antibioticelor și fitoncidelor și prin premunizarea plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
plantelor împotriva bolilor virotice. Folosirea bacteriofagilor. În combaterea bolilor bacteriene se folosesc bacteriofagii, care sunt virusuri ai bacteriilor. S-a stabilit că bacteriofagii pot fi specifici (ex. bacteriofagul bacteriei Agrobacterium tumefaciens) sau polivalenți, capabili să distrugă mai multe bacterii (ex. bacteriofagul speciilor Bacterium holci, B. translucens etc.). Folosirea hiperparaziților. Hiperparazitismul este un fenomen biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bacteriile gram negative sunt rezistente la vancomicină, chlamidiile și mycoplasmele sunt rezistente la betalactamine. Mecanismele rezistenței genetice dobândite pot fi cromozomiale, prin mutații la nivelul cromozomilor, sau extracromozomiale, mediate de fragmente autonome de ADN bacterian de tipul plasmidelor, transpozomilor și bacteriofagilor. Cele mai frecvente consecințe ale mutațiilor genetice sunt modificările proteinelor ”țintă” pentru antibiotice, scăderea permeabilității învelișului bacterian, blocarea activării antibioticelor administrate ca precursori inactivi, efluxul unor compuși periplasmatici sau din interiorul celulei bacteriene. Rezistența la beta-lactamine se dezvoltă prin mecanisme
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Gram, aspectul morfologic este de bețișoare cu capete îngroșate, în care se evidențiază granulații metacromatice, dispuse în formă de litere chinezești. Tulpinile izolate la om pot avea fenotip toxigen (tox+) sau netoxigen (tox-), capacitatea de toxigeneză fiind transmisă prin intermediul unui bacteriofag. Toxina tulpinilor toxigene este factorul principal de virulență al C. diphteriae. C. diphteriae rămâne cantonat la poarta de intrare, unde se multiplică și produce fenomene inflamatorii locale caracteristice, edemul și falsele membrane. Toxina produsă la poarta de intrare difuzează în organism
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]