79 matches
-
sarcinii, valorile crescute de progesteron cresc riscul diminuării tonusului muscular al ureterelor și vezicii urinare, ceea ce duce la creșterea posibilității de reflux, când urina curge înapoi în uretere și către rinichi. Deși femeile gravide nu prezintă un risc crescut de bacteriurie asimptomatică, dacă bacteriuria este prezentă ele au un risc de 25-40% de a face o infecție urinară. Prin urmare, dacă testele urinare arată semne de infecție - chiar și în absența simptomelor - se recomandă tratament. Cefalexina sau nitrofurantoina sunt utilizate în
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
de progesteron cresc riscul diminuării tonusului muscular al ureterelor și vezicii urinare, ceea ce duce la creșterea posibilității de reflux, când urina curge înapoi în uretere și către rinichi. Deși femeile gravide nu prezintă un risc crescut de bacteriurie asimptomatică, dacă bacteriuria este prezentă ele au un risc de 25-40% de a face o infecție urinară. Prin urmare, dacă testele urinare arată semne de infecție - chiar și în absența simptomelor - se recomandă tratament. Cefalexina sau nitrofurantoina sunt utilizate în mod obișnuit, deoarece
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
CD8+, este crescută, fapt constatat la gemeni, dintre care unul cu diabet. De asemenea, răspunsul șobolanilor BB diabetici la antigene este redus față de șobolanii BB fără diabet (43, 45, 5). S-a arătat că la pacienții cu diabet zaharat prevalența bacteriuriei asimptomatice este de 32%, aceasta fiind de 3 ori mai mare decât cea la subiecții fără diabet (4). Răspunsurile imunologice la stafilococ auriu rezistent la meticilină sunt diminuate la pacienții cu diabet față de normali și chiar față de pacienții dializați (6
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
a infecției cu S. bovis, care se asociază cu leziuni colonice și cu sângerări oculte (19). Viteza de sedimentare a hematiilor este crescută, dar poate să fie normală în prezența insuficienței cardiace. Modificările urinare (hematuria microscopică, proteinuria, cilindrii hematici și bacteriuria) și modificările imunologice (prezența factorului reumatoid, scăderea complementului seric și complexele imune circulante) sunt prezente la vârstnicii cu EI. Apariția blocurilor atrioventriculare pe electrocardiogramă este sugestivă pentru formarea unui abces pe septul interventricular. EI de cord drept, frecvent asociată stimulatoarelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
prin mecanisme încă neelucidate (55). Tratamentul vezicii neurogene include: rezecția colului vezical pe cale endoscopică, cu respectarea sfincterului striat (care previne incontinența). Infecțiile urinare asociate vor fi tratate cu antibioticul indicat de antibiograma efectuată după urocultură. De multe ori la diabetici bacteriuria poate fi subclinică (18). Substanțele colinergice (urecolina, l tb/6 h) pot fi utile. Dimpotrivă, anticolinergicele (antropina și atropinicele) sunt contraindicate. Tratamentul cu Doxazosin (antagonist α1adrenergic) în doze de 1-2 mg de 2-3 ori pe zi poate fi benefic. Pacientul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
descendentă (sanguin), mai rar ascendentă (din căile urinare). Manevrele de sondare, datorate adesea unei vezici neurogene sau a unui adenom de prostată, cresc mult riscul infecțiilor urinare. Oricum, acestea se întâlnesc mult mai frecvent la pacientul diabetic, atât sub forma bacteriuriei asimptomatice, cât și a pielonefritei cronice tipice (17). Uneori tratamentul antibiotic intensiv poate duce la un rezultat pozitiv. Tomografia computerizată (când este disponibilă) permite diagnosticul corect al ambelor complicații, furnizând detalii asupra numărului abceselor renale sau a extensiei abceselor perinefretice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
microscopic al sedimentului urinar nu se constată prezența unei hematurii microscopice semnificative, se suspicionează prezența hemoglobinuriei sau a mioglobinuriei. Prezența acidului ascorbic în urină dă reacții fals negative pentru hematurie. • Determinarea prezenței nitriților în urină reprezintă un test screening pentru bacteriurie. Această reacție se bazează pe capacitatea bacteriilor gram-negative de a transforma nitrații urinari în nitriți, reacție ce activează un cromogen. Reacții fals-negative se produc în infecțiile cu enterococi și alți germeni care nu produc nitriți în prezența acidului ascorbic. De
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sugestie de diagnostic diferențial între nefropatia interstițială acută (căruia îi este caracteristic sedimentul urinar activ) și cea cronică (caracterizat de sedimentul urinar inactiv). Sedimentul urinar activ conține: • leucocite numeroase (PMN, mononucleate); • cilindri leucocitari (atestă originea renală a leucocituriei); • pielonefrită acută; • (±) bacteriurie. Sedimentul urinar inactiv (morfopatologic - fibroză interstițială și atrofie tubulară): • leucociturie și cilindrurie discrete. în ceea ce privește proteinuria există noțiunea de proteinurie tubulară: • este nedetectabilă cu bandeleta urinară (impresionabilă doar pentru albumine); • este constituită din proteine cu greutate moleculară mică: lanțuri ușoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
and Urinary Tract (7th ed.). Robert W. Schrier (ed). Lippincott Williams and Wilkins. Philadelphia 2001. 12. INFECȚIILE TRACTULUI URINAR 12.1. Definiție Infecțiile tractului urinar (ITU) reprezintă situații patologice caracterizate prin pătrunderea și multiplicarea bacteriilor în tractul urinar, manifestate prin bacteriurie. Colonizarea microbiană a urinii poate fi asimptomatică sau simptomatică. în absența infecției, tractul urinar este steril, cu excepția treimii externe a uretrei la femei. Infecția poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele și interstițiul renal, dar și structurile adiacente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
citologia: leucocite și hematii pe ml sau pe mm3; - bacteriologia: identificarea și numărul de germeni pe ml; această identificare este cuplată cu antibiograma. O infecție urinară este definită, după ECBU, prin asocierea unei leucociturii >104 /ml (sau 10/mm3) cu bacteriurie de > 105 UFC (unități formatoare de colonii). Leucocituria este practic totdeauna prezentă în caz de infecție urinară. Leucocituria poate fi prezentă în absența germenilor în următoarele situații: - cu infecție: germeni particulari (tuberculoză, Chlamydia, Mycoplasma), prostatita acută, infecții decapitate prin antibioterapie
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prezentă în absența germenilor în următoarele situații: - cu infecție: germeni particulari (tuberculoză, Chlamydia, Mycoplasma), prostatita acută, infecții decapitate prin antibioterapie prealabilă; - fără infecție: contaminare urinară prin secreție vaginală, nefropatii interstițiale cronice, tumori uroteliale, inflamații vezicale (calculi, radioterapie pelvină), neovezică ileală. Bacteriuria semnificativă se definește prin prezența a peste 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml urină. O bacteriurie joasă, cuprinsă între 103-105 UFC/ ml, semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
decapitate prin antibioterapie prealabilă; - fără infecție: contaminare urinară prin secreție vaginală, nefropatii interstițiale cronice, tumori uroteliale, inflamații vezicale (calculi, radioterapie pelvină), neovezică ileală. Bacteriuria semnificativă se definește prin prezența a peste 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml urină. O bacteriurie joasă, cuprinsă între 103-105 UFC/ ml, semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și simptome clinice sugestive, 2) a bacteriuriei peste 103 UFC/ml la un bărbat simptomatic sau 3) a
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
radioterapie pelvină), neovezică ileală. Bacteriuria semnificativă se definește prin prezența a peste 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml urină. O bacteriurie joasă, cuprinsă între 103-105 UFC/ ml, semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și simptome clinice sugestive, 2) a bacteriuriei peste 103 UFC/ml la un bărbat simptomatic sau 3) a identificării Staphilococcus Saprophiticus. Diagnosticul de infecție urinară prin bandelete reactive oferă informații privind: • esteraza leucocitară care dovedește prezența leucocitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a peste 105 unități formatoare de colonii (UFC)/ml urină. O bacteriurie joasă, cuprinsă între 103-105 UFC/ ml, semnifică contaminarea urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și simptome clinice sugestive, 2) a bacteriuriei peste 103 UFC/ml la un bărbat simptomatic sau 3) a identificării Staphilococcus Saprophiticus. Diagnosticul de infecție urinară prin bandelete reactive oferă informații privind: • esteraza leucocitară care dovedește prezența leucocitelor; pragul de sensibilitate este de 104 leucocite /ml; • nitriții sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
vârstnici peste 60 ani, în special, bărbați cu patologie obstructivă prostatică și instrumentări urologice); • germenele cel mai frecvent implicat este Escherichia Coli; alți germeni implicați sunt Klebsiella pneumoniae, Enterobacter, Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa, Serratia, Staphilococcus aureus. B.1. ITU joase Bacteriuria asimptomatică Cistita Uretrita Prostatita acută și cronică B.2. ITU înalte Pielonefrita acută Pielonefrita cronică Abcesele nefretice și perinefretice. 12.4. Etiopatogenie Sursa de infecție este reprezentată de flora fecală. La femei, germenii patogeni din intestinul gros colonizează vestibulul vaginal
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
clinice: - dureri micționale, de tip arsură, exacerbate la sfârșitul micțiunii; - polakiurie diurnă sau nocturnă; - dureri suprapubiene; - tenesme vezicale, disurie; - usturimi micționale; - urine tulburi (piurie), uneori urât mirositoare; - urine hipercrome (hematurie inițială sau terminală). b) Date biologice: • examenul urinii - leucociturie, hematurie; • bacteriurie semnificativă (?105 UFC/ml sau?102 (103) UFC/ml în prezența piuriei și a simptomelor sugestive). în primoinfecția urinară, în ITU contactată în afara mediului spitalicesc nu este necesară urocultura. în ITU complicată, ITU recidivante, ITU contactate în mediul spitalicesc este
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
necesară urocultura. în ITU complicată, ITU recidivante, ITU contactate în mediul spitalicesc este necesară urocultura; • bandeleta urinară poate fi utilă pentru un diagnostic rapid: - determinarea esterazei leucocitare are o sensibilitate și specificitate bune pentru prezicerea unei leucociturii sau a unei bacteriurii semnificative (mai puțin sensibilă decât examenul microscopic), - determinarea nitriților (are o sensibilitate și specificitate înalte pentru detectarea prezenței enterobacteriilor ce convertesc nitrații la nitriți, dacă acestea se găsesc în concentrație de? 105/ml). c) Diagnosticul diferențial se face cu: • vaginite
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la nitriți, dacă acestea se găsesc în concentrație de? 105/ml). c) Diagnosticul diferențial se face cu: • vaginite; • uretrite - boli cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Neisseria gonoreae, infecția cu virus herpes simplu); • prostatite; • sindromul uretral (sindromul cistitic, în absența unei bacteriurii semnificative, poate fi determinat de Chlamydia trachomatis); • pielonefrita acută. Când cistitele survin cu un ritm de peste patru episoade pe an se impune un bilanț: ECBU, ecografie vezicală pentru cercetarea unei anomalii care să favorizeze infecția (tumoră, calcul, reziduu postmicțional, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bune trebuie cercetați cu atenție eventualii factori favorizanți. k) Evoluție PNA necomplicată are o evoluție favorabilă, răspunde la tratamentul corect efectuat în peste 90 % dintre cazuri. l) Complicații: • pionefrita (abcesul renal); • perinefrita supurată (flegmonul perinefretic); • necroza papilară (colică renală, hematurie, bacteriurie, eliminare de sfaceluri în urină); • septicemie; • insuficiența renală acută. 12.5.4. ITU în sarcină a) Infecțiile urinare la femeia gravidă au unele particularități: • este patologia cea mai frecventă în sarcină (3-10 % dintre femeile gravide); • risc crescut de pielonefrită acută
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este mai semnificativ în trimestrul trei de sarcină; • factori fizico-chimici: - urina gravidică are o concentrație crescută de acizi aminați și zaharuri, este alcalină, favorizând dezvoltarea germenilor. • factori nespecifici: - activitatea sexuală, igiena deficitară, anomalii de tract urinar, etc. c) Forme clinice: • bacteriuria asimptomatică semnificativă (prezența de germeni? 105/ ml într-un eșantion de urină proaspăt recoltată); • cistita acută; • pielonefrita acută. Determinarea bacteriuriei la gravide se face la sfârșitul trimestrului I, începutul trimestrului II de sarcină. în plus, controlul urinei prin bandeletă reactivă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
zaharuri, este alcalină, favorizând dezvoltarea germenilor. • factori nespecifici: - activitatea sexuală, igiena deficitară, anomalii de tract urinar, etc. c) Forme clinice: • bacteriuria asimptomatică semnificativă (prezența de germeni? 105/ ml într-un eșantion de urină proaspăt recoltată); • cistita acută; • pielonefrita acută. Determinarea bacteriuriei la gravide se face la sfârșitul trimestrului I, începutul trimestrului II de sarcină. în plus, controlul urinei prin bandeletă reactivă și ECBU va fi sporit la femeia diabetică sau în caz de antecedente de infecție urinară. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice previne
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
acută. Determinarea bacteriuriei la gravide se face la sfârșitul trimestrului I, începutul trimestrului II de sarcină. în plus, controlul urinei prin bandeletă reactivă și ECBU va fi sporit la femeia diabetică sau în caz de antecedente de infecție urinară. Tratamentul bacteriuriei asimptomatice previne într-o proporție destul de mare (80 %) PNA gravidică. Cistita este mai frecventă în trimestrul II de sarcină, răspunde destul de bine la tratament, iar vindecarea acesteia va fi controlată prin urocultură la o săptămână de la sfârșitul tratamentului, și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la cefalosporină se poate recurge la nitrofurantoin (mai puțin în ultima lună de sarcină). în caz de obstrucție urinară cu hidronefroză se impune dezobstrucția prin montarea unei sonde JJ ureterale. în unele cazuri este necesară întreruperea sarcinii. Durata tratamentului: în bacteriuria asimptomatică izolată 3 zile, în bacteriuria asimptomatică asociată cu piurie 5 zile, în cistite 7-10 zile, în PNA 14 zile, uneori până la 6 săptămâni. Tratamentul inițial în PNA se va face întotdeauna în mediu spitalicesc pe cale parenterală cu o cefalosporină
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nitrofurantoin (mai puțin în ultima lună de sarcină). în caz de obstrucție urinară cu hidronefroză se impune dezobstrucția prin montarea unei sonde JJ ureterale. în unele cazuri este necesară întreruperea sarcinii. Durata tratamentului: în bacteriuria asimptomatică izolată 3 zile, în bacteriuria asimptomatică asociată cu piurie 5 zile, în cistite 7-10 zile, în PNA 14 zile, uneori până la 6 săptămâni. Tratamentul inițial în PNA se va face întotdeauna în mediu spitalicesc pe cale parenterală cu o cefalosporină de generația a 3-a, continuat
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
potențial de a se complica cu infecție intrachistică. Aceasta evoluează cu simptome și semne tipice de infecție urinară înaltă - dureri lombare, febră, frisoane, leucocitoză cu PMN, dar inconstant (funcție de păstrarea comunicării dintre chistul infectat și căile urinare) cu leucociturie, hematurie, bacteriurie. 13.1.2.2. Manifestările extrarenale în ADPKD: a) Chisturile hepatice reprezintă cea mai frecventă polichistoză extrarenală, se dezvoltă mai tardiv decât cea renală, în special, la femei. Atingerea hepatică este cel mai adesea asimptomatică însă poate evolua cu complicații
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]