45 matches
-
spirituală. Chiar mă simțeam mai ușor într-o dimineață noroasă, care parcă n-ar mai vrea să treacă în zi, scriind la lumina proastă din cameră până pierdeam numărul paginilor, pierzând și colile prin așternut, pe urmă ridicând ochii în bagdadie realizam, după indigoul în care se colora totul, că nervul meu optic avea nevoie de odihnă, mă lăsam pe scândurile patului cu fața-n sus și pe fruntea mea, pe nasul grecesc, în nări, pe linia buzelor subțiri, moștenire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
prăjea, ea cânta. Sunetele, la început naive ca surâsul copiilor la răsărit de soare, se amestecau pe plita încinsă cu bucatele fierbinți din tingiri, cratițe și tigăi, apoi fierbeau împreună, dădeau în clocot și săreau în rotocoale lovindu-se de bagdadie și de obiectele din jur, care le amplificau ca o cutie de rezonanță a unei viori-gigant. Amestecul acesta de mirosuri și arome diferite, rezultat din apă clocotindă, aburi jucăuși, legume fierte, carne prăjită, flăcări pline de mister, condimentat cu sunete
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
alăturate ce comunicau între ele: una pentru împrumut și a doua pentru lectură. Mai mult lungi decât late, ca două săli de clasă prin care girafele s-ar plimba în voie fără teamă că se vor lovi cu capul de bagdadie, adăposteau mai multe dulapuri si rafturi de lemn pline cu cărți. Aici, între filele acestor cărți, își dădeau întâlnire sultanii și voievozii, regii și împărații, conducătorii de oști, pirații de rând și corsarii; toți marii navigatori care au înconjurat, au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
început să gândești ca un om mare? Numai s-o ții așa, vere”. Nu i-am mai răspuns, fiindcă altfel mă toca ca o moară stricată cât ar fi fost ziua de lungă... Când soarele s-a cocoțat undeva în bagdadia cerului, am ajuns la izvorul care, de fiecare dată parcă, îmi aține calea sub o costișă din subsuoara pădurii. L-am salutat cu o plecăciune spre unda lui susurată, umplându-mi cu apă plosca golită de-a lungul drumului... Mi-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mișca din loc și ori de câte ori va trece pe aici Zâna o vei vedea. O vei saluta. Pe când eu...” M-am așezat pe trunchiul de alături și am rămas multă vreme cu gândurile zburând precum fluturii primăvara. Luna mă privea din bagdadia cerului fără nici o sfială... Abia când am ajuns la chilie mi-am dat seama că e foarte târziu. Nicăiri nu se zărea nici un fir de lumină. Doar lampa din chilia mea, uitată aprinsă, arunca un fuior de lumină în întuneric
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
plece din piept. Dincolo de masa plină cu tot felul de bunătăți ședeau Sevastița și Zâna, cu chipul luminat de un zâmbet ce purta undă de fericire. Am pășit pragul... Sevastița s-a ridicat și a mărit lumina lămpii atârnate de bagdadie. ― Bună seara și bine v-am găsit - am rostit eu cu glas tremurat. ― Bine ai venit, conașule - a răspuns Sevastița, înclinându-se cu respectul dintotdeauna. ― Bine ai venit - a răspuns și Zâna, lăsând să se simtă că urarea cuprindea și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
unde era doar o țigăncușă responsabilă cu aruncatul orezului în capul tinerilor însurăței. Omul s-a urcat pe soclu, și-a trecut peste cap fâșia tricoloră și s-a umflat de zâmbet. A rămas un timp așa, cu ochii-n bagdadie. Începeam să sper că o să scap de însurătoare, că o să mă pot întoarce liber la iubita mea cu corp de păpușa africană. Dar nu: ușa s-a dat de perete, înăuntru a dat buzna Maria Firidă cu un aranjament de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pe nemernicii iștia. Blestemați să fie cu tot neamul și străneamul lor! Cu ochii scânteind, și-a scos pălăria pleoștită de ploaie, a așezat-o pe laiță și, ca prin farmec, privirea i s-a limpezit. A ridicat ochii spre bagdadie, și-a împreunat mâinile a rugă și, după câteva clipe, și-a făcut cruce, plecând fruntea evlavios... Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, s-a așezat să mănânce. În acest timp nu a scos o vorbă. Privea din când
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să te hodinească. Mai grav era însă să te schilodească doar...” Prins de acest gând, nici nu și-a dat seama când a ajuns în poarta casei. Ferestrele luminate dovedeau că a fost aprinsă și lampa cea mare, atârnată în bagdadie, pe care o foloseau doar la sărbătorile mari. „Ei! Da’ ce, astăzi nu-i sărbătoare mare? Și încă ce sărbătoare!” Odată cu acest gând, din casă a răzbătut până la el plânset de copil... „I-auzi cum mă întâmpină flăcăul! Așa, bărbate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lemn cu trei picioare, potrivite cu înălțimea meselor. Ca să poți apuca scăunelele, meșterul le-a făcut câte o gaură potrivită cu mâna omului. Lângă unele din măsuțe se vedeau chiar și buturugi, care la nevoie țineau loc de scaune. De bagdadie atârnau lămpile și felinarele trebuitoare la vreme de seară...Alături de hornoaică se găseau câteva legături de usturoi, de ceapă și un șirag de chipăruși roșii ca stacojul, din care crâșmărița punea dinaintea mușteriilor când avea borș de fasole... Vizibil mulțumit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu plăcinte a fost aproape mântuit și oala cu vin înjumătățită, Pâcu și-a șters mustățile cu mâneca cămeșii și a pornit să-și îndese luleaua cu tutun. Nu a durat mult și vălătucii de fum au luat-o către bagdadie... Pâcule! Vezi că afumi casa omului cu dihania ceea de lulea. Las-o și tu mai domol - l-a luat în tărbacă moș Dumitru. Să știi, Dumitre, că tot ce este afumat nu putrezește. Adicătelea cum? Tu ai să rămâi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Hai s-o ascultăm și pe cea adevărată, oameni buni - a acceptat până la urmă moș Dumitru. Pâcu și-a privit prietenul cu parapon prin pâcla scoasă din lulea și a reluat povestea. Aveam o pușcă strașnică...O țineam sus, la bagdadie...Intr-o bună zi, o venit și vremea de mers la rațe sălbatice ... Ar fi fost păcat să nu merg măcar o dată. In anul acela erau rațe câtă frunză și iarbă...Către seară, am coborât pușca de la locul ei, am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
am terminat treaba și voiam să întind piciorul, nu știu cum l-am ghiontit pe tont - că altfel nu i-oi putea spune - cu genunchiul...Doamne! Când o sărit odată drept în picioare în vârful patului și poc cu creștetul taman în bagdadie...Să fi auzit cum striga ca un apucat: „Cutremur! Cutremur!”... „Măi omule, liniștește-te, că nu-i nici un cutremur”... „Cum nu-i cutremur, că pe mine m-o zgâlțâit de mi-o clănțănit dinții în gură și m-o pălit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nu v-am spus că soțul meu a fost operat astăzi dimineață și nu are cum să fie În cabinet. E În vreo rezervă. ― Ce rezervă? Dreptul la rezerve Îl au doar tovarășii... - s-a burzuluit portarul, privind semnificativ În bagdadie... ― O fi În vreun salon, dar sigur este În clinică. ― Și acum ce vrei? Să-ți dau drumul În spital, să umbli hai-hui? Dacă te Întâlnește tov. director? Pot să-mi fac bagajul... ― Dar am dreptul să-mi văd soțul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și, vrând-nevrând, i-am urmat sfatul... Nici nu s-au ivit zorii, că plantonul ne-a trezit, cu ordin să ne prezentăm la căpitan... Și, cum spuneam. Până să fiu eu gata, camaradul meu, care ajungea cu vârful capului În bagdadia bordeiului, mă aștepta În prag. Niciun cuvânt. Niciun zâmbet. Tăcea ca un perete. Îl urmez ca coteiul boierului. Intrăm. Un țăcănit de călcâie și În fața mea se afla un brad cu o creangă dusă la chipiu, care vorbea... „Să trăiți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a schimbat totul... Divizia noastră pregătea un atac asupra inamicului, care era bine Înfipt În teren. De data asta, căpitanul a venit la noi În bordei. Când l-am văzut intrând, am sărit drept În picioare. Toader a cam lovit bagdadia bordeiului cu capul În momentul când a vrut să salute pe căpitan. ― Stați jos, copii - ne-a ordonat el, așezându se pe o buturugă ce ținea loc de scaun, aflată Între paturi. A scos o hartă și s-a tras
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pierde din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
atmosfera cenaclului literar, iată și ce făcea “Simpla foaie de hârtie” sub pana lui Ion Alexandru Angheluș, profesorul: Simpla foaie de hârtie Nu mai poate să adune Lângă mese de stejar Sfânta noastră nebunie; Fumul vânăt de țigare, Lunecând spre bagdadie, Este acru, fără gust, Preaiubitule Ilie! Din atâtea vorbe spuse Din noianul de iacoane, Ce-a ieșit sărmane Cici, Și stimate Ciceroane? : N-o să-mi spui că din nuvele Nu-mi transmite una ciuda. Totuși, unde să te public, Pricope
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în posesia autorizației, locuitorii mai aveau de îndeplinit un ultim criteriu: plata taxei de timbru, în valoare de 25 lei. În aceste autorizații erau specificate toate datele tehnice privitoare la viitorul imobil: numărul odăilor, compoziția zidăriei, adâncimea fundației, înălțimea din bagdadie, dar și cea din spatele casei, felul acoperișului și al hogeagurilor (coșurile) etc. Pentru locuitorii cu un statut social modest, proiectul ridicării unei case era strâns legat de accesul la „materialele” oferite, cu atâta generozitate, de malurile Bistriței. Nisipul era ridicat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și făcut altul din nou; - acoperemântul dat jos, fiind (urmând a fi) acoperit cu tablă zincată (în locul șindrilei, I. S.); - părțile acei ferestre unde este crăpată se va strica până jos, se va zidi din nou și lega cu fier; - bagdadia dată jos, făcută din nou, zugrăvită cu culoare argintie cu stele; - pardoseala pe jos din nou, și alte asemenea lucrări. Cheltuielile pentru reparații și materiale au fost estimate la 5.000 (cinci mii) de franci - scrie în contract - și „se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]