33 matches
-
învățătorule, pot să spun că mă pot socoti printre oamenii fericiți de pe pământ. Pot în sfârșit răsufla. Mulțămesc lui Dumnezeu pentru dezlegarea pe care mi-a dat-o prin gura unui înțelept ca tine. Și s-a întors fericit la balabustă. PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936) I [DOCUMENTARE PENTRU "FRAȚII JDERI" (Aproximativ 1932-1934)]* Supt Ștefan Vodă Ion Boureanu comis (6965-6972) Neagu comis (6974-6978) Ilea Huru comis (6979-6992) Grozea comis (6987-6992) Șandru comis (6995-6999) Petrică comis (7000 și sub Bogdan) Zbiarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sf. Apostoli În nici un caz nu era utilată ca să le execute, dându-le, la rândul său, mai departe tipografiilor din Dudești și Văcărești, În care asu dau de dimineață și până În noapte bieții tipografi evrei, lucrând pe nimica toată, cu balabusta și cu copiii lor, pentru ca „diferențele“ - ei, vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum și În cel al complicelui său, samsar la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este percepută ca un lux ostentativ : „Nu sunt neveste cu haine mai scumpe pe ele, cu mai multe inele la toate degetele, cu blănuri mai scumpe de astrahan veritabil iarna, decât evreicele. Te miri de unde scoate atâția bani pentru luxul balabustei [...] evreul sărăcăcios și trist” <endnote id="(843, pp. 118 și 122)"/>. Despre frumusețea și eleganța fără seamăn a evreicelor scrie la superlativ și călătorul englez Thomas Coryat, În memoriile vizitei sale din 1607 În nord-estul Italiei : „[În sinagogile venețiene erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fete de jid descuie” <endnote id="(579, p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 547)"/>. În fine, În descântecele de dragoste din Transilvania, când descântătoarea cheamă la ordine un demon feminin Înaripat, ea Îl aseamănă cu o evreică grasă măritată, folosind termenul corespondent În limba idiș (Balabuste) <endnote id="(774)"/>. Lăcustă, lăcustă, Mare balabustă, Pe mine mă ascultă : Fă-l, prefă-l pe ăst voinic Să beie, să mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de dincolo”, localizată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de filozofie politică. Memorii penitenciare, ediție Îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București, 2001. 772. Grigore M. Jipescu, Suferințele țărănimei și vindecarea lor, București, 1888. 773. Ion-Aureliu Candrea, Poreclele la români, București, 1895. 774. Pentru L.A. Treboniu și I.C. Massim, balabusta Înseamnă „soția unui judan ; se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
I.C. Massim, balabusta Înseamnă „soția unui judan ; se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr, este vorba de o corupere În idiș a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două vorbe...” și-a luat avînt una dintre țigănci. Și i-a spus-o: „Hai mă, că ești de la cort, ca și noi!...” Provocat, țigănușul cel fercheș s-a întors către ele. A devenit rău: „Gura, fă, că împuțiți locul! Balabustelor! Trei ca voi nu încap în jumătate de autobuz!” O clipă țigăncile au părut încurcate. Una chiar a roșit. Lumea din jur rîdea în hohote. Dar țigănușul n-a apucat să-și savureze victoria: cea mai în vîrstă l-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]