5,057 matches
-
engleză. De asemenea, prof. Reynaud va interpreta - la chitara acustică - melodii pe versuri din volum, toate în limba engleză, traduceri din poeți antologați, ca de exemplu: - Decembre (Bacovia / muzică Nicu Alifantis), - Scrisoare de bun rămas (George Țărnea / muzica Mircea Baniciu), - Balada lui Mil (Cezar Ivănescu / muzica Adrian Ivanțichi), - Balada gureșei coquette (Horia Bădescu / muzica Adrian Ivanțichi) Prezentatori ai volumului vor fi: Carmen Firan, poet, dramaturg, eseist și jurnalist din România, stabilită la New York. A publicat peste 20 de volume (poezie, nuvele
LANSAREA ŞI PREZENTAREA VOLUMULUI „TESTAMENT -' ANTHOLOGY OF ROMANIAN VERSE” EDIŢIA AMERICANĂ de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1489574788.html [Corola-blog/BlogPost/368993_a_370322]
-
chitara acustică - melodii pe versuri din volum, toate în limba engleză, traduceri din poeți antologați, ca de exemplu: - Decembre (Bacovia / muzică Nicu Alifantis), - Scrisoare de bun rămas (George Țărnea / muzica Mircea Baniciu), - Balada lui Mil (Cezar Ivănescu / muzica Adrian Ivanțichi), - Balada gureșei coquette (Horia Bădescu / muzica Adrian Ivanțichi) Prezentatori ai volumului vor fi: Carmen Firan, poet, dramaturg, eseist și jurnalist din România, stabilită la New York. A publicat peste 20 de volume (poezie, nuvele, eseuri, teatru). Volume recente: „Interviuri și întâlniri” (Interviews
LANSAREA ŞI PREZENTAREA VOLUMULUI „TESTAMENT -' ANTHOLOGY OF ROMANIAN VERSE” EDIŢIA AMERICANĂ de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1489574788.html [Corola-blog/BlogPost/368993_a_370322]
-
e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au adunat cu migală. Aceste nestemate reale și de neprețuit s-au constituit în izvoare de inspirație pentru poeții și scriitorii literaturii culte. Când durerile și nedreptățile au revărsat peste albia sufletelor, în epocile
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
revistei, o etapă „hotărâtoare în formația sa”. În același timp, Coșbuc mai colaborează și la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Noi vrem pământ!» avea să rămână cea mai cunoscută și apreciată scriere a lui Coșbuc”. Coșbuc este cooptat în colectivul profesorilor asociați care elaborau manualul școlar „Carte românească de citire”, anul 1893, în care îi apare primul volum de versuri „Balade și idile”. În anul 1894, în colaborare cu I. L. Caragiale și Ioan Slavici, editează revista „Vatra”, în care Coșbuc publică poeziile „Noi vrem pământ”, „Mama”, „Lupta vieții”, „In opressores”, „Pașa Hassan”, „Doina”, „Sub patrafir”. Colaborează la „Lumea ilustrată”, revistă în
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
La părău”, iar în anul 1893, la 28 noiembrie, sub direcția lui Vlahuță și a lui V.A. Urechia, vede lumina tiparului primul număr al revistei „Vieața”, la care colaborează și Coșbuc. În 1893 îi apare prima culegere de versuri „Balade și idile”, bine primită de critici și de public. Apariția volumului este menționată în „Românul literar” și în „Moftul român”, care anunța evenimentul printr-o notă pusă pe seama lui Caragiale: „Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
recolte de buruieni se vor perinda, și el va sta, tot mereu, în picioare, tot mai sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase și făcând, din ce în ce mai mult, fala limbii noastre românești - un volum de «Balade și idile», de George Coșbuc”. Poezia lui „In opressores” „circulă în foi volante printre cititorii transilvăneni”. Într-un articol calomnios, Grigore Lazu, grefier judecătoresc la Piatra, îl acuză pe Coșbuc de plagiat „contestându-i originalitatea” unor poezii din volumul „Balade
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
Balade și idile», de George Coșbuc”. Poezia lui „In opressores” „circulă în foi volante printre cititorii transilvăneni”. Într-un articol calomnios, Grigore Lazu, grefier judecătoresc la Piatra, îl acuză pe Coșbuc de plagiat „contestându-i originalitatea” unor poezii din volumul „Balade și idile”, avându-i alături (parcă nici nu se putea altfel!) pe Anton Bacalbașa și pe Alexandru Macedonski. Timp de zece ani a fost stârnit acest proces literar. Într-o intervenție, D. Evolceanu protestează, printr-o poziție corectă, în numele „Convorbirilor
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
primește premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei, în 1897. După dispariția revistei „Vatra”, la 1 iunie 1897, Coșbuc preia conducerea revistei „Foaia interesantă”, începând și îndelungata activitate la revista „Albina”, inițiată de Spiru Haret. Îi ies de sub tipar volumul al doilea din „Balade și idile”, ediția a doua din „Fire de tort”, publică poeziile „Povestea căprioarei” și „Cântecul redutei”, colaborează la „Revista ilustrată”. Bolnav, plecă la Karlsbad. Întors, publică, în 1899, „Războiul nostru pentru neatârnare (1877-1878)”, „Povestea unei coroane de oțel”, poeziile „Cicoarea
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
în care a fost atras și Sadoveanu”. În vara anului 1902, Coșbuc își petrecea câteva săptămâni, la Riva, în Italia. În anul 1904 îi apare cartea „Cântece de vitejie”, volumele al treilea și al patrulea din „Fire de tort” și „Balade și idile”, precum și traducerea „Georgicelor” lui Vergiliu. În „România ilustrată” publică poezia „Concertul primăverii”, iar din anul 1906, de la 1 ianuarie, George Coșbuc, I. Gorun, Ilarie Chendi scot revista „Viața literară”, devenită, mai apoi, „Viața literară și artistică”, secretar fiind
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
adevărat. De asemenea, se poate dedica oricui, viu sau mort, unor clădiri, unor statui și monumente sau unor manifestări cultural-artistice. Se poate dedica, așa cum e cazul aici, un poem “Festivalului medieval Sighișoara”. “tobele bat / la poalele orașului /în ritm de balade medievale / domnițele / trec / cu pasul ușor / pe caldarâmul / fierbinte / e festival / lumea / în straie pestrițe / cântă / cu bătrânul folkist / pletele albe îi flutură-n vânt / chitara mai rupe o coardă / din sufletul celor prezenți / e noapte / dar ce lumină / revarsă
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
aș prinde gândul meu de-un colț de ploaie să-ți curg din ochiul stâng ce m-a privit. și toate cele omenești le-aș face de-aș ști că chipul nopții mele ești, din lirele de mosc aș încropi balade și ochii mei ți-aș da să mă privești. Referință Bibliografica: Te-aș desena pe poala nopții albe / Loredana Nicoleta Vițelaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2061, Anul VI, 22 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Loredana Nicoleta
TE-AȘ DESENA PE POALA NOPȚII ALBE de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/loredana_nicoleta_vitelaru_1471848805.html [Corola-blog/BlogPost/373727_a_375056]
-
acoperit cu folie, să încerce măcar să vadă dacă nu uitase cumva să cânte. Se strecură pe lângă florile de trifoi fără să fie văzut sau auzit de cineva, după care, așezat pe o piatră rece, începu să cânte la vioară o baladă tristă cum era sufletul lui. În sunetele ascuțite ale viorii sale, i se păru că aude ceva. Se opri și ascultă cu atenție. - Viorel, tu ești? Tresări, nevenindu-i să creadă că era vocea dragului său prieten dispărut. - Hărnicel, unde
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1434424444.html [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
fost interpretată în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
și III și mențiunile I, II și III. Premiile constau în diplome, bani și publicarea în revista ,,Dor de Dor” din luna august, septembrie și octombrie. Concurenții vor trimite 5 poezii, dintre care una dedicată poetului național (poate fi odă, baladă, glossă, doină), 5 epigrame, două proze scurte (pot fi și satirice), o piesă de teatru, scrisă pe maximum 8 pagini în WORD- FONT Arial 11 sau TIMES NEW ROMAN 12. P.S. Pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ. Aceste lucrări
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Concurs_al_florin_tene_1388731309.html [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > BALADA. MOARTEA TRECE PE TUȘĂ Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului De ce nu pot strigă durerea tuturor - întreabă poetul - și e durerea mea? Vin din popor și cânt pentru popor, spunea
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
îmi cântau cu foc să pun ceva bănuți deoparte pentru moarte! Pentru moarte! Pentru moarte! Hei, noi nu murim când vreți voi! Nu mai suntem un popor de oi! Strigatul meu, zângănit de cătușe! Moartea trece pe tușă. Referință Bibliografica: Balada. Moartea trece pe tușă / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
universitar, traducător și înalt funcționar ministerial. A fondat Cenaclul Literar „Casa de sub pădure”, pus sub președinția onorifică a prietenului său Eugenio Montale. Este inclus în antologie cu poeziile „Numai plutele bătrâne”, „Ne facem drum printre-ntâmplări”, „Au crescut secolele” și „Baladă”. În fine, Ion Marin Iovescu, absolvent al Liceului „Radu Greceanu” din Slatina și al Facultății de Litere și Filosofie din București, a activat ca profesor, comerciant și bibliotecar. A debutat literar în 1934, când Liviu Rebreanu îi publică o schiță
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1455295718.html [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
din Cuvântul dumnezeesc și flacăra Rugii divino-creștină prelinsă pe Chipul ființei și persoanei dacoromânului străbun i-a împletit unitatea în același cuget și aceeași simțire sfântă care, l-a întrupat ca Dăinuire multimilenară în cuminecare cu Altarul, Dorul, Dăruirea, Doina, Balada, Pământul, Codrul, Moșia, Apele, Grâul, Via, Taina, Biserica, Suferința, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, Învierea, Înălțarea și Neatârnarea, rămânând locului hărăzit de Bunul Dumnezeu, peste voința încrâncenată a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenințărilor, prigonirilor, invaziilor, persecuțiilor, eresurilor, ereziilor, schismelor
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
la ceva inutil ce ne „întunecă” viitorul, o punem într-un ungher la bucătărie printre blidele nespălate... Murim noi ca oameni demni de respect, dar nicicând nu va apune Limba Română. Or, Ea dăinuiește în eternitatea eminesciană, în doine și balade îngânate de izvoare, iarbă și frunze, dacă vocea omenească a urmașilor celor ce-au fost odată români va înceta să le cânte. Mult aș vrea să pot spune, așa cum am scris în repetate rânduri pe parcursul anilor, că la acest început
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
rusoaice Tolmachevy Sisters, foste câștigătoare Eurovision Junior, au strălucit pe „Shine“, dovedind din nou de ce au fost numite în trecut copilele minune. Dilara Kazimova din Azerbaidjan a tradus semnificația titlului „Start a Fire“ și a sensibilizat auditoriul cu o altă balada. Una dintre cele mai sexi prezente pe scena de anul acesta a fost Mariya Yaremchuk din Ucraina, tânăra ce a revigorat publicul cu „Tick - Tock“. Axel Hirsoux din Belgia ne-a amintit de origini odată cu un omagiu adus celei care
Prima semifinală Eurovision 2014: Care sunt cele 10 ţări calificate în finala Eurovision by http://uzp.org.ro/prima-semifinala-eurovision-2014-care-sunt-cele-10-tari-calificate-finala-eurovision/ [Corola-blog/BlogPost/93727_a_95019]
-
After The Storm“. Sergej Ćetković s-a remarcat cu o muzică diferită, „Moj Svijet“, cu versuri semnate în locul său originar, Muntenegru. Prin ultima piesă, „Running“, András Kállay-Saunders din Ungaria a trecut publicul prin multiple stări și un cocktail muzical, de la balada, la dustep. Adevarul.ro
Prima semifinală Eurovision 2014: Care sunt cele 10 ţări calificate în finala Eurovision by http://uzp.org.ro/prima-semifinala-eurovision-2014-care-sunt-cele-10-tari-calificate-finala-eurovision/ [Corola-blog/BlogPost/93727_a_95019]
-
pe masă în agora tumultului dezlănțuit, dacă, într-adevăr, a fost vorba acolo despre resorturile unei prietenii reale în toată puterea cuvântului (a se citi scena din Postfața ”Jurnalului de la Păltiniș”), vii, ulterior, și întărești imaginea personală despre patria-mamă (unde ”balada mizeriei recitate în fața unui microfon într-o limbă stâlcită”, spune autorul, pare că se cântă la infinit de către un întreg cor de robi ignoranți ai destinului neprieten) la întoarcerea de pe meleagurile foșninde a civilizație și trai bun din Occident cu
HIPERBOLA INDUSĂ. METAFORĂ FĂRĂ FILOZOF SAU LIBERTATEA ŞTIRBĂ DE EXPRIMARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1488271280.html [Corola-blog/BlogPost/380926_a_382255]
-
născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute gânduri din sufletul însetat de umbrele legendarilor
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1480627901.html [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]