211 matches
-
de simetrie cotorul sau lăuntrica-i creastă, rezultă două aripi simetrice egale; egale planimetric, căci, în volumetrie, egalitatea nu se realizează decât când ea este deschisă chiar la mijloc." Etc. Și, fiindcă autorul e, înainte de toate, poet, alternativele exercițiilor, ușor baladești, parodice prin excelență, dau cărții sale farmecul unei literaturi frumos caligrafiate, născută din sine și cultivată în sine: "Albă-ca-Zăpada are/ 7 feluri de pisici, -/ de alt soi e fiecare,/ iar pisoii sunt pitici.// Cea dintâi între princese/ e un siamez
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
secvențială a vieții, prinsă în capitole în care cronologicul și tematicul alcătuiesc o armătură indestructibilă. În final, într-o notă melancolică al cărei înțeles nu scapă nimănui, Tony Judt ne oferă, în chip de bun rămas, un Envoi, în tradiția baladescă franceză, o declarație de dragoste față de Elveția, țara în care se află „cabana memoriei” care l-a ajutat să ne restituie urmele inefabile ale existenței sale. Silueta lui Hans Castorp se apropie de noi încă o dată, făcându-ne prietenos cu
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
Pagini de artă, de Klikor Zambaccian). Această incursiune în rețeaua de valori care configurează personalitatea scriitorului este indispensabilă unei mai bune înțelegeri a poeticii sale și, implicit, a poeticii Cercului Literar de la Sibiu. Înțelegem, de exemplu, că opțiunea pentru modul baladesc nu este doar una „tehnică” și că ideea nu era de a continua un stil poetic desuet, ci de a-l recicla la modul cultural-livresc. Cu alte cuvinte, nu Rilke și atât, ci Rilke plus ansamblul culturii literare și artistice
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
tip Stravinski, cel din Sărbătoarea Primăverii. Prima direcție e, cum s-a văzut, fundamentală: ea susține întregul proiect, holist cum e, al Cărții singure. Dar se regăsește și explicit la nivelul indicilor textuali. Toate poemele de aici (cu două excepții baladești) sunt imnuri (cum le arată și titlul). Ele încep sub o peliculă laică (de fapt, un artificiu de captare) și sfârșesc, invariabil, adresativ. Un singur exemplu din cele peste șaizeci posibile: „și am mai spus dintr-o sucire de fum
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
poetică - specifică, de altfel, primei serii de la „Echinox” - nu eșuează în livresc și în monotonie. În al doilea rând, cele trei volume, astfel alcătuite, dezvăluie și trăsăturile care diferențiază echinoxismul poetic - pornind de la elemente comune, cum ar fi blagianismul sau baladescul - de lirica promovată de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu. Acest baladesc echinoxist este de factură orfică, cultivând miticul și transcendența, iar nu livresc și intelectual, ca la Radu Stanca sau Doinaș. Nu aventura limbajului i-a preocupat pe poeții de la
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
livresc și în monotonie. În al doilea rând, cele trei volume, astfel alcătuite, dezvăluie și trăsăturile care diferențiază echinoxismul poetic - pornind de la elemente comune, cum ar fi blagianismul sau baladescul - de lirica promovată de reprezentanții Cercului Literar de la Sibiu. Acest baladesc echinoxist este de factură orfică, cultivând miticul și transcendența, iar nu livresc și intelectual, ca la Radu Stanca sau Doinaș. Nu aventura limbajului i-a preocupat pe poeții de la Echinox, ci recuperarea în neo-modernitate a singurei modalități poetice (și intelectuale
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
dătător de viață și de moarte - precum o proclama caduceul ordinului medical pe care urcă încolăcindu-se doi șerpi (veninul ucide, dar și vindeca). Important îmi apare, la această poeta, amestecul de cultură clasică cu zestrea folklorică românească, magică și baladesca. Departe de a trăi "orgoliul femeii fascinate de a vedea ființele masculine târându-se pe dinainte", Alice Călugăru ia în stăpânire lumea prin mijloace magice! Căci ea cunoaște mijlocul de a chema șerpii, printr-un fluierat anume. De ce șerpii? Pentru că
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
versurile din acest volum al lui Emil Brumaru bate un vânt de tristețe. Este nostalgia omului care constată că viața sa rămâne în urmă și că zăpezile de altă dată sunt pe veci pierdute. Uneori sonul poemelor sale este unul baladesc, chiar și atunci când temele abordate fac parte din cea mai banală realitate. O replică rostită pe o terasă capătă în lirica lui Emil Brumaru inflexiuni din François Villon: , Nu Carmen de la Ronda, ci de la ,Cireșica",/ Bătută-n cur de-un
Îngerul cu față de demon by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11131_a_12456]
-
francez, prin valorificarea sentimentelor și emoțiilor (Baudelaire), prin corelări terestru-astral (Mallarmé) sau imagini sinestezice (Verlaine), în multe dintre poeziile acestui volum (Sfârșit de poveste, Fructul luminii, Primenire, Peisaj autumnal etc.). În plăcerea de a reînvia mitologicul, resimțim: fie inflexiuni tipic baladești: „hei, calule, calule, cu ochii verzi, / cât de trăsniți mai eram împreună...”, precum un „Pegas cu aripi de foc...” (Hei, calule...), calul solar și uranian, vizualizat ca protector, reverberație a unor vibrații tainice; fie sonorități de litanie euharistică: „și să
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
obsedante însoțesc această structură subtil ealborată a poemelor cărții: zăpada (înghețul), încremenirea în raport tensional cu iubirea, căldura, topirea "frunților înghețate", la temperatura sîngelui vărsat pe caldarîm. Totul se adună, de pildă, în acest poem, unde Varujan Vosganian regăsește tonalitatea baladescă, în tradiția poeziei noastre, de la pașoptiști și Eminescu, pînă la Ștefan Aug. Doinaș și Mihai Ursachi: "Floare de cais,/ nu înflori mai devreme,/ nu lăsa albul zăpezii să te cheme./ Omătul e floarea unui alt copac/ pe ale cărui crengi
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
sfârșitul poemului când distihul revine, verbul inițial „e” fiind înlocuit de „O,”... Operația mea pe text se poate revela scelerată, inadmisibilă, iar cititorul poate ușor reconstitui ansamblul original. Distihul în cauză îmi pare un pic „literar”, trimițând atenția spre un baladesc germanic; fără el, „Tunetul liniștii” câștigă în grandoare. Metaforele magistrului Ursachi sunt austere, rare - și cu atât mai prețioase. Iată una din ele, în piesa „Punct de vedere (p. 131): „Se duc gâștele toamnei și gâgâie duios,/ cu flautele tari
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
care abia se mai amintește astăzi. În conjuncturi culturale radical diferite, la distanță de jumătate de secol și mai bine, Lucian Blaga (1925) și Ismail Kadare (1979), deopotrivă superior devotați spiritului pământului în care s-au născut, resuscitează aceeași temă baladescă sud-est europeană, aducerea din moarte a unei persoane sub puterea jurământului. Deși scriitorii sunt situați în același câmp al mentalității sud-est europene, care a asimilat miteme antice, în cazul acesta fărâme ale mitului orfic, intențiile, mijloacele, ca și finalitatea prelucrării
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
așa cum e gândită de Blaga, se produc metamorfoze de un macabru grotesc greu de imaginat regizoral. Fratele își aduce sora, pe un cal fantastic, în noaptea când la biserica satului se prăznuia învierea lui Isus. Aici Blaga iese din scenariul baladesc, cu intenția de a-și insinua concepția ce subminează dogma. Simultaneitatea unor gesturi din ritualul creștin, simbolic și irepetabil, cum spuneam mai sus, cu scenariul păgân al învierii lui Kostandin putea să pară o blasfemie. Moartea mamei, ucisă de emoție
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
Acasa > Poezie > Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 3 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La ceas de rouă pe genunchi mă tot aduni mă tot răsuni să te podobesc baladesc sonet încet încet făptura mea de mură se potopeste-n roua mea de gură te tot șoptesc te podobesc frumusețea ta nu-mi face bine tu copile din copil icoana mea mă tâmâieste din cădelniți apoi te roagă nu pleca
SONETE CU RĂSUNETE 3 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385306_a_386635]
-
pseudonim!) și de care autorul rămâne definitiv dependent. Literar! Revenirea la Coarba este anteu (ică) și, deci, hotărîtoare pentru tentațiile de nestăvilit ale scrisului său. Strălucirea reluării „motivului/temei” „Coarba” , în care narațiunea (mit, legendă, credință, magie, superstiție) se leagănă baladesc în unduiri armonioase de nepovestit. Doar de re-re-retrăit estetic. În uitare de sine. În nuvela „Coarba”, reîntâlnim tema, înepuizabilă liric, dar cu o altă motivație - „moartea căprioarei”. Mai tragică decât am putea crede că poate fi suportat omenește. Lectura atentă
NOTE DE LECTURĂ de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384839_a_386168]
-
pentru unele suflete. E iarnă grea aici. Pentru oamenii care cunosc sărăcia. Și cei mai buni dintre ei cer Domnului sănătate și nu bani” (“Iarna”). Vin ritmuri alerte de marș: “Oda bucuriei”, “Fuga”, “Prea repede” etc dar și ritmuri nostalgice, baladești: “Zile mohorâte”, “Toamna rece” etc. Vin și ritmuri disco, pentru că “Noi suntem eroii timpurilor” și ritmuri moderne de hip-hop, le încercăm împreună: “Pentru că nu existai...Am luat creionul în mână. Și, spunându-mi că sunt în stare, am furat gândului
MAGIA VISURILOR –ÎN PAŞI DE DANS de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385165_a_386494]
-
comuna Valea Stanciului, satul Grecești, județul Dolj, unde Dumnezeu a rânduit să vadă lumina cestei lumi în zi de 27 august. 1. Legătură ombilicală cu satul natal Deși nu poartă, în nume, ,,sunetele lacrimei’’, ci are, mai de grabă, rezonanțe baladești -, satul natal înseamnă pentru Ovidiu Ghidirmic, după cum însuși afirmă, ceea ce a însemnat Lancrămul pentru Blaga. Adică, epicentrul, axis mundi, cel mai însemnat punct din univers, originea, obârșia, izvorul ,,ca un fir/ pe care Parcele îl torc’’, cum scria același Lucian
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
a trecut ca un meteor prin literatura română. În perioada începuturilor sale poetice el se distinge printr-o poezie erotică naiv-sentimentală: „Desprins din întristare și rupt din nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare Eu sunt un zeu
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
plimbă triști păunii Cadâne moi cu lungi și grele funii Târăsc prin ierburi leneșe calești. La geamuri vergi albastre străjuiesc Și prin odăi, din amfore rotunde Un fum verzui desbracă și ascunde Bazine cu făpturi ce dănțuiesc.” Balada și conturul baladesc în lirica lui de confesiune directă intervin ca un punct de cristalizare și, deopotrivă, ca o modalitate de disciplinare a discursului poetic de tip schiller-ian. Gradația sentimentului se realizează prin volute largi, culminând cu strofe de o frapantă frumusețe: „Dar
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
găsească posibile puncte antropologice comune: controlate, artizanul fiind "tehnocratul" Mircea Băduț, iubitorul de știință, opuse celor necontrolate, caz în care vorbim de "povestașul" Mircea Băduț, evazionistul în ficțional, ficțiune care îl surprinde în dubla ipostază, cea a evazionistului în ficțiunea baladescă și cea a evazionistului în literatura de tip science-fiction. Indiferent însă de formele de evazionism practicate de cel în cauză, esența lor poartă girul aventurii, al ludicului, inclusiv sub aspectul limbajului (există situații când, chiar în interiorul discursului de tip științific
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
care se abate de la textul original intervenind cu varianta sa, deci ficționalizînd în interiorul unei ficțiuni (deja existente). Personajele sale (în esență cele originare, dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
dar "altfel") ajung să donquijoteze la rândul lor, nu atât la nivel de acțiune (în mare, acțiunea baladescă fiind aceeași cu cea binecunoscută), cât la nivel lexical, având propriul discurs, propriile replici, propriile memento-uri și reconfigurări ale realității ficționale baladești, caz în care mistificarea "povestașului" Mircea Băduț, ținând cont de caracterul "mincinos"-ficțional al baladei și de gradul mare de libertate, este una permisă. De cealaltă parte, în cazul eseurilor științifice, libertatea de mișcare în interiorul textelor se reduce drastic datorită
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
cu metodă, depinzând de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne", cu accentul pus pe antropolexic, pe personaj și pe ceea ce spune acesta) și demersul comparatist pe care-l poate realiza orice cititor interesat, pornind de la textul de bază (mult mai facil și accesibil decât
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
de originalitate, în care întâlnim o Ană cerșetoare, inutilă din punct de vedere social, cu mințile rătăcite, adoptată de un preot, fascinantă prin misterul ascuns în ochii-i ireali). Tot în spiritul noutății aduse de Mircea Băduț în viziunea sa baladescă este povestea spusă din perspectiva naratorului Timus, ucenic al lui Manoli. Prin divagațiile sale de la baladele cunoscute (aici nu zidurile nu se încheagă, ci complicatul acoperiș de pe care Manoli își va găsi, într-un final, pieirea, după ce-și va
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]