40 matches
-
Ion Postolache, SE, 1943, 1634; D. Micu, „Grădina cu cactuși”, RL, 1969, 38; Adrian Beldeanu, „Orații”, CRC, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Orații”, LCF, 1973, 8; Lit. rom. cont., I, 511-512; Gh. Bulgăr, „Amurgul zăpezilor”, RL, 1984, 8; Al. Raicu, Un baladist autentic, RL, 1986, 46; Rotaru, O ist., III, 148-149; Dicț. scriit. rom., III, 874-875. I.R.
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
teatrului, dar, nemulțumit probabil de performanțele obținute, revine la poezie și practic redebutează în 1968 cu Întoarcerea în anotimp. În această carte, care ar fi trebuit să fie de maturitate, poetul se manifestă ca un june romantic, cu accente de baladist (poate sub aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai ales meditația despre condiția umană
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Poet original totuși, grație dozării personale a lirismului astral (sau, mai rar, bucolic) cu notația existenței comune și comentariul ironico-sarcastic ori numai cu umorul, căruia I. Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș, Amintirea lui Ioanichie, RL, 1997, 14; Petru Poantă, Ioanichie Olteanu, baladistul, APF, 1997, 4; Aurel Rău, Ioanichie, ST, 1997, 4-6; Negoiță Irimie, Plecarea baladistului, TR, 1997, 28-29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 84-85; Micu, Istoria, 344; Dicț. scriit. rom., III, 524-526. N.M.
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș, Amintirea lui Ioanichie, RL, 1997, 14; Petru Poantă, Ioanichie Olteanu, baladistul, APF, 1997, 4; Aurel Rău, Ioanichie, ST, 1997, 4-6; Negoiță Irimie, Plecarea baladistului, TR, 1997, 28-29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 84-85; Micu, Istoria, 344; Dicț. scriit. rom., III, 524-526. N.M.
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
-l Încleșteze În luptă prin cântecul lui, dacă nu poetul? Poetul care, format de Învățătura partidului, s-a Închinat fără rezerve, poporului muncitor, fără să păstreze În fundul strofelor lui de nou trubadur, amărăciunea izolării intime, caracteristică multora din strămoșii lui, baladiști de „castel”. Bucuria lui e azi total eliberată În chiot, cum face Dan Deșliu: «Înainte să-i laud strălucirile-n cânt, Înainte să-mi chiui bucuriile-n strună, zăbovesc o frântură, Încercând să frământ amintirea vechimii de venin și minciunăă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a sa". În același 1979, apărea Muzeon; de menționat în continuare Doina (I, 1983; II, 1987); Sutrele muțeniei (1994) și Rosarium (1996). Poezia, crede autorul Baaad-ului, se cere cântată; așa procedau aezii, rapsozii, poeții medievali ai iubirii: trubaduri, menestreli, minnesängeri, baladiști. "La începutul anului 1971 aflăm din amintitul Contrapunct -, susține spectacole de muzică și poezie însoțit de propria-i orchestră "Baad". Spectacolele conțin poeme de Pindar, Rutebeuf, Villon, Lorenzo de Medici, Baudelaire, Edgar Allen Poe, Henri de Régnier, Eminescu, Bacovia și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
74, 94). Provocator și semeț, Mihai Ursachi e o personalitate ramificată, un unicat; a-l prinde într-o singură formulă, aceasta ar fi ori prea laxă, ori jenant-reducționistă. Prezență proteică: creator de primă mână dinamitând locul comun, amator de concetti, baladist și orfic, ironist și narativizant, ceremonios și ermetic, filozofând între paradox și zâmbet, el e, pe scurt, un modern dezinvolt, un ecumenic cu deschidere spre universal, clamând parcă pentru refacerea omului natural. Apropierea de o poezie ca aceasta cere neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
51 perspectivă asupra poeziei noastre actuale 1. Ion Barbu este văzut aici ca „un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc-balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie.” 2 Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu „este fără îndoială
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
O perspectivă asupra poeziei noastre actuale. Ion Barbu este văzut aici ca "un virtuoz al versului, poet din proprie voință, printr-o prinsoare, cum declara el însuși prietenilor, de un eclectism poate cam incoerent (parnasian la început, pitoresc balcanic apoi, baladist fantastic prin viziunea sa zdruncinată, strâmbă, deplin caracterizată sau, ca să-i zic așa, sașie." Vladimir Streinu n-a ieșit, se pare, niciodată din cadrele unor atari judecăți rezervat - paradoxale, scriind în același studiu că Ion Barbu "este fără îndoială un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
opereze în textul de acolo prescurtările de rigoare, marcate cu roșu în exemplarul timis acum de mine. N-ar strica, poate, să se pună o notă așa: „Prescurtare a capitolului respectiv de sub genericul Generația «pierdută» dar recuperată: nonconformiști, ironiști, onirici, baladiști, unde Geo Dumitrescu este așezat în capul seriei. Meditez și la Doinaș. Al D-tale, I. R. </citation> (7) <citation author=”Ion Rotaru” loc="[București]" data =”31 ianuarie 1985”>, Dragă Domnule Călin, Trimit cele 4 pagini promise. Le trimit mai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
B’Inișor” devine în următorii ani un important loc de înregistrare și producție muzicală atât pentru unii colegi de generație, cât și pentru tineri aspiranți din muzica folk, pop sau rock. Apare în calitate de toboșar și percuționist pe albumul "Ia toji baladist", lansat de Nicu Alifantis în 1993. În același an, apare în filmul "Vulpe - vânător" regizat de Stere Gulea, unde interpretează piesa „Chip fără chip” compusă pe versurile scriitoarei Herta Müller. În 1994 reînregistrează într-o variantă rock mai vechiul hit
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
constituind piesele de rezistență. Cântate întotdeauna de bărbați (de obicei primașii bandelor), ele aveau un caracter arhaic și un stil specific de la zonă la zonă. Cele mai multe balade au fost culese și înregistrate la Tismana, de la lăutarul Petre Geagu, cunoscut drept „baladistul Gorjului”. Alte balade aparte, unele chiar locale, au fost culese și înregistrate de la lăutarii din Runcu și de pe Valea Amaradiei (unde influența stilului din Dolj și-a pus puternic amprenta). Unele se identifică prin evenimente, fapte și oameni de legendă
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
care a cântat la nunți, hramuri și petreceri, până la plecarea pe front în 1941. Din taraf au mai făcut parte Gheorghe Maghera-Costree (bas), Vasile Geagu (braci), Petrică Lala (țambal) și Lia Murgu (voce). Un rapsod vestit al locului a fost baladistul Petre Geagu zis Cătăroiu (n. 21 aprilie 1903), care a cântat cu taraful Rugină-Murgu atât în Gorj, cât și în București, la diferite restaurante din zona Gării de Nord. Solistele Maria Tănase și Maria Lătărețu i-au apreciat repertoriul și au cules
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
ticluit de un grup din care făceau parte Dorin Glăvan, Olimpiu Naicu, George Țărnea, Morel Zelțer, Dan Petrache și, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă, subsemnatul. Fiind bătut la mașina de scris a lui Morel Zelțer de către George Țărnea, admirabilul baladist și prieten de neînlocuit. Iar, pentru că, la acea vreme, se discuta intens despre faimosul grup de matematicieni francezi cunoscut sub numele ,,Grupul Bourbaki’’, am numit textișorul nostru ,,o creație colectivă a Grupului Bourbaki-Tosca’’. Așa-numitul curs, care nu avea decât
Adevărata istorie a filosofului Mon-Ciu by Șerban Cionoff () [Corola-website/Journalistic/105331_a_106623]