180 matches
-
soare al pămîntului. Galben și straniu și străin. Soarele albastru parcă se apropie, iar speranța că ar fi vorba de Sirius pieri doar cînd ecranele confirmară limpede că nu există nici o stea însoțitoare. Erau doar planete. La prima mișcare de baleiaj a telescopului apărură vreo zece-douăsprezece orbite palide, dar ele nu făcură decît să sublinieze realitatea. Era pierdut. Pierdut într-o noapte care cu fiecare ceas avea tot mai puțin sens. Dormi neliniștit, apoi reveni la pupitrul de comandă. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
plaqué sur du vivant, iar glumele verbale sub semnul deconstruirii "du vivant plaqué sur du mécaniqué" (căci sensurile convenționale sînt înlocuite de semnificații neașteptate, infra i): i) Comment allez-vous ? spune orbul paraliticului. Comme vous le voyez, răspunde acesta orbului. Primul baleiaj superficial susținut de codul sociolingvisitic impune semnificația de schimb banal de replici de salut, iar apelul la contextul sintagmatic relevă imediat sensul literal al locuțiunilor atît de convenționalizate și disjuncția context/expresie idiomatică. Dacă de obicei disjunctorul (elementul capabil să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
2001 Această reprezentare poate fi obținută prin înțelegerea sufixului "-genie", pe care Merrell (2001: 391) îl definește că o manieră de emergentă, de origine, de devenire organică, fără să fi atins etapă de realizare deplină. Acest proces de incompletitudine presupune baleiajul între primitate, sugerat prin prefixul "homo-" (o uniune a contradictoriilor complementare într-un ambalaj armonios prin simple posibilități de emergentă a termenilor opuși) și terțitate, sugerat prin prefixul "hetero-" (set de termeni actualizați care intră într-o potențială reconciliere a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri sociale prin procesele de producție și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cadru teoretic are o dublă motivație: a) Pe de o parte, corupția prezintă o situatie stereotipica a unei pasiuni pentru un obiect. Deoarece se spune ca semiotica pasiunilor este o dezvoltare a semioticii acțiunii, corupția poate fi interpretată ca un baleiaj continuu între aceste două tipuri de semiotici. Construit pe un parcurs generativ care prezintă anumite roluri patemice 49, conceptul de corupție intra în cadrele discursului, producând "un efect de sens" (Greimas, Fontanille [1991] 1997: 17). Operația de aranjare modala a
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Palmer (1991: 13-14) este de părere că modalitatea trebuie studiată prin instrumentele teoretice ale teoriei actelor de limbaj (Searle 1969; Austin 1962) deoarece atât pragmatică, cât și modalitatea presupun interacțiunea dintre participanți care încearcă să domine în schimburile discursive. Acest baleiaj între efectele perlocuționare de putere obținute prin modalități deontice și epistemice sunt surprinse de asemenea în textul literar analizat. Liviu Rebreanu a structurat nuvelă Baroneasă pe sintagma "voința Ilenei era sfântă" (p. 370, 371, 372) care deține o dublă semnificație
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cauză sînt excluse, în timp ce textele 1, 2 și 4 sînt acceptate ca fiind fragmente de povestiri romanești. Pentru a facilita lectura, trebuie neapărat, așa cum sugerează autorii, să fie învățată identificarea indicilor formali și propusă de exemplu o primă lectură, lectură baleiaj, concentrată pe: specificul suportului (roman vs. catalog), indici tipografici, abrevieri, indicații cifrate și vocabular (specializat sau nu). Textul reținut, 4, este cel care totalizează maximum de criterii congruente. EXERCIȚIUL A.4. În același sens, se poate cu ușurință alege o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și foarte mare. — Cât de mare? Tina clătină din cap: — După amprenta electronică, doctore Adams, aș putea spune că era aproape cât acest habitat. TABERE DE LUPTĂ Beth depuse un ou rotund și alb pe măsuța port-obiect a microscopului cu baleiaj. — Ei bine, spuse ea cu privirea ațintită În ocular, este evident o nevertebrată marină. Interesant este acest Înveliș lipicios. Împunse oul cu forcepsul. — Ce este? — Un soi de materie proteică. E lipicioasă. — Nu asta. M-am referit la ou. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Îl controla pe Harry și se Întoarse la auzul zgomotului. — Ce este, Beth? Pong! Pong! Pong! Pong! — Stai liniștit, Norman, spuse Beth de la consolă. Vreau doar să aflu cum lucrează chestia asta. Pong! Pong! Pong! Pong! — Care anume? — Sonarul cu baleiaj lateral. Cel cu apertură falsă. Nu Înțeleg de ce i se spune „cu apertură falsă“. Știi cumva la ce se referă termenul de „apertură falsă“? Pong! Pong! Pong! Pong! — Nu, nu știu, spuse Norman. Oprește-l, te rog. Sunetul era enervant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
la ce se referă termenul de „apertură falsă“? Pong! Pong! Pong! Pong! — Nu, nu știu, spuse Norman. Oprește-l, te rog. Sunetul era enervant. — Aici scrie „SAF“, care cred că vine de la „sonar cu apertură falsă“, dar mai scrie și „baleiaj lateral“. E foarte confuză treaba. — Beth, oprește-l! Pong! Pong! Pong! Pong! — Desigur, desigur, spuse Beth. — La urma urmei, de ce vrei să știi cum lucrează? o Întrebă Norman iritat, de parcă Beth ar fi vrut În mod intenționat să-l supere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
distribuție normală a zgomotului și la o amplitudine mică a acestuia. Acesta sporește mult gabaritul și în același timp costul final al sistemului. - Conceperea unor sisteme de detecție a defectelor în timp real bazate pe o sursă de lumină de baleiaj și un sistem electrooptic de detecție cum este cel realizat de către J.S. Harris, <footnote Harris, J.S. Optical system for real-time webprocess defect inspection, 1996, Proc. SPIE, 2908: 18-28. footnote>. Această abordare conduce către rezultate bune pentru multiple tipuri de defecte
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
distribuție normală a zgomotului și la o amplitudine mică a acestuia. Acesta sporește mult gabaritul și în același timp costul final al sistemului. - Conceperea unor sisteme de detecție a defectelor în timp real bazate pe o sursă de lumină de baleiaj și un sistem electrooptic de detecție cum este cel realizat de către J.S. Harris, <footnote Harris, J.S. Optical system for real-time webprocess defect inspection, 1996, Proc. SPIE, 2908: 18-28. footnote>. Această abordare conduce către rezultate bune pentru multiple tipuri de defecte
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
O clasificare a microscoapelor electronice este prezentată în continuare, folosind prescurtarea denumirilor din limba engleză utilizată în literatură: 1. microscoape electronice de transmisie de tip TEM, care folosesc electronii transmiși și sunt utilizate pentru studii morfologice; 2. microscoape electronice de baleiaj de tip SEM, folosite pentru studiul morfologiei suprafețelor cu ajutorul electronilor secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
secundari sau reflectați; acest tip de microscoape dau posibilitatea examinării unor preparate cu o grosime ce variază între câțiva cm diametru și 1 cm înălțime, cu suprafețe neregulate, furnizând imagini tridimensionale ale obiectelor cercetate; 3. microscoape electronice de transmisie și baleiaj de tip STEM, care permit studiul ultrastructural al preparatelor prin transmisie de electroni și al suprafețelor prin electroni secundari sau reflectați pe principiul SEM. Microscoapele de acest tip au rezoluție atomică. La examinarea unui preparat, aceste microscoape permit obținerea de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
La examinarea unui preparat, aceste microscoape permit obținerea de informații în patru moduri diferite: a) prin transmisie cu o rezoluție de 4.5 Å; b) cu electroni transmiși sau reflectați cu o rezoluție de 50 100 Å; c) imagini de baleiaj cu electroni transmiși cu rezoluție de 30 Å și d) imagine de difracție a unei zone din preparatul baleiat. 4. microscoape electronice analitice de transmisie de tip TEAM, cu aplicații în cercetările simultane de morfologie și analitice. Acest tip de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
microzonă de 2000 Å, o imagine cu electroni secundari sau reflectați, precum și o imagine de raze X. Acest tip de microscop este singurul care permite vizualizarea atomilor și distribuția acestora în anumite materiale, mai ales în metale. Microscopia electronică de baleiaj (SEM) este des utilizată în evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
funcționare. Un alt procedeu interesant din punct de vedere economic este imobilizarea covalentă a celulelor vii [71ț prin intermediul grupării azidice obținută prin activarea derivaților hidrazidici ai poli(etilentereftalatului), randamentul de imobilizare fiind ridicat. S-au studiat prin microscopie electronică de baleiaj modificările interne ce au loc prin imobilizarea pe schimbători de ioni acrilici a diferitelor enzime . Acest fenomen se poate observa în figura 3. Din figura 3 se poate observa că enzima imobilizată pe schimbători de ioni acrilici de tip AS
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
unui ion. De exemplu, pentru un raport m/z=2000, se poate detecta o masă de 80.000 Da dacă ionul poartă 40 de sarcini. De regulă, precizia unui mas-spectrometru se exprimă în daltoni. Spectrele de masă se obțin prin baleiaje repetate, având loc o reînnoire a ionilor în fiecare moment. Sensibilitatea unui spectrometru de masă se exprimă în masa de probă necesară și consumată, care este de ordinul a câtorva pg/s sau femtomol/s, caz în care se poate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
valoarea rapoartelor lor m/z. În această cameră se continuă procesul de fragmentare. Al doilea analizator A2 (4) este reglat astfel încât, să lase să treacă mai departe de ionul M1, dacă se caută numai filiația lui. În acest caz, în funcție de baleiajul primului analizator, se poate găsi ionul m/z din care s-a format ionul M1. Este interesantă și o altă aplicație a MS/MS la identificarea directă a unui compus oarecare, fără separarea lui prealabilă, utilizând procedeul descendent. În acest
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
directă a unui compus oarecare, fără separarea lui prealabilă, utilizând procedeul descendent. În acest caz, primul analizator nu permite trecerea în camera de coliziune decât a ionului majoritar caracteristic substanței analizate, iar după fragmentare, cel de al doilea analizor cu baleiaj dă spectrul fragmentelor rezultate. Dacă acest spectru este similar aceluia dat de o substanță de referință, se obține proba doveditoare că substanța analizată se poate doza prin fragmentometrie. Dacă trebuie să se dovedească prezența substanței MA, știind că aceasta dă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI CHIMICĂ A MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICĂ CU BALEIAJ 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop familiarizarea studenților cu analiza structurală și chimică microscopică electronică a materialelor. Se va analiza construcția și modul de funcționare a microscopului electronic cu baleiaj și se vor studia diverse probe atât
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
CHIMICĂ A MATERIALELOR PRIN MICROSCOPIE ELECTRONICĂ CU BALEIAJ 1. Scopul lucrării Lucrarea de laborator are drept scop familiarizarea studenților cu analiza structurală și chimică microscopică electronică a materialelor. Se va analiza construcția și modul de funcționare a microscopului electronic cu baleiaj și se vor studia diverse probe atât din punct de vedere al microstructurii cât și a compoziției chimice. 2. Considerații teoretice Metodele microscopice de analiză structurală sunt utilizate la determinarea proprietăților materialelor pe baza studiului structurii acestora, adică pe baza
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
fizica și ingineria materialelor, oferind informații multiple despre structura intimă a materialelor. În principiu, dezvoltarea microscopiei electronice s-a axat pe două tipuri de microscoape electronice, fundamental diferite: microscopul electronic prin transmisie (TEM - Transmision Electron Microscope) și microscopul electronic cu baleiaj (SEM -Scanning Electron Microscope). În tabelele 1 și 2 sunt prezentate comparativ cele mai importante caracteristici ale microscoapelor optice și a celor electronice cu baleiaj și prin transmise. În ultimele două decenii s-a dezvoltat și o variantă combinată a
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
electronice, fundamental diferite: microscopul electronic prin transmisie (TEM - Transmision Electron Microscope) și microscopul electronic cu baleiaj (SEM -Scanning Electron Microscope). În tabelele 1 și 2 sunt prezentate comparativ cele mai importante caracteristici ale microscoapelor optice și a celor electronice cu baleiaj și prin transmise. În ultimele două decenii s-a dezvoltat și o variantă combinată a celor două tipuri de microscoape electronice (STEM - Scanning Transmision Electron Microscope), dar și tipuri noi de microscoape, cum ar fi microscopul electronic cu baleiaj prin
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]
-
cu baleiaj și prin transmise. În ultimele două decenii s-a dezvoltat și o variantă combinată a celor două tipuri de microscoape electronice (STEM - Scanning Transmision Electron Microscope), dar și tipuri noi de microscoape, cum ar fi microscopul electronic cu baleiaj prin tunelare (STM - Scanning Tunneling Microscope). 2.1. Fenomene produse la interacțiunea unui fascicul de electroni cu substanța Un fascicul de electroni care cade pe suprafața unei probe va produce la locul de impact un număr de interacțiuni specifice (figura
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93480]