112 matches
-
1 mai 1962 în Pitești, județul Argeș România, fiica lui Rizu Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Simmeringer Hauptstr. 7/2/16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Nicolae Șerban nr. 29, sectorul 1. 417. Baliga Csaba, născut la 29 octombrie 1967 în localitatea Lunca de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în Austria, 1110 Viena, Simmeringer Hauptstr. 7/2/16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Nicolae Șerban nr. 29, sectorul 1. 417. Baliga Csaba, născut la 29 octombrie 1967 în localitatea Lunca de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de Jos, str. Valea Întunecoasa nr. 150, județul Harghita. 418. Baliga Olga, născută la 4 ianuarie 1967 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de Jos, str. Valea Întunecoasa nr. 150, județul Harghita. 418. Baliga Olga, născută la 4 ianuarie 1967 în localitatea Gogan, județul Mureș România, fiica lui Nagy Martin și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Teleac nr. 10, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
niște sâni minunați, ei, de ce te uiți așa urât la mine, da, arăți ca o cioară, nu fiindcă ești brunetă, că ai fi țigancă, ci fiindcă mie îmi plac ciorile, cum ciugulesc ele un bob de porumb nedigerat dintr-o baligă, sau păduchii din coama unui cal pe care se așează. Vezi cât de modeste sînt? Și mai au și darul premoniției. Când cârâie ele într-un anumit fel, spun ceva, dacă știi să le asculți... Fii cioară drăguță și o să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca pe vite și-i duce iar la percepție și, dacă peste noapte n-au găsit să plătească banii, ei [î]i bagă cu picioarele goale prin pâraie, prin spini, încalică pe gâtul lor, [î]i ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a voastră de politică, unde vă învață să le știți pe toate! În clipa următoare, șchiopul, fixându-și cârja în dreptul inimii mele, m-a împins spre sobă și, strivind țigara cu cizma de cauciuc plină de noroi uscat amestecat cu baligă de la animale, a strigat furios: Cred c-am să-ți scot inima din tine! Am s-o tai și am s-o dau la toți să mănânce din ea. Sunt hoț, ai? Unde ai ascuns tabloul „iubitului tău conducător”? Luați
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că folosirea banilor era răul suprem; altul, că răul stă în hrană, că ne mâncăm și ne bem propria condamnare. Aceștia făceau pâine fără drojdie și erau dușmani de moarte ai fermentării... Alții atacau sistemul agricol, utilizarea îngrășământului natural, folosirea baligii animale în agricultură și tirania omului asupra naturii; aceste abuzuri îi poluau mâncarea... Chiar și insectele trebuiau apărate - au fost prea mult neglijate și o societate pentru protecția viermilor, limacșilor și țânțarilor trebuia înființată fără întârziere. Odată cu acestea au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dacă ne ștergem picioarele cu ștergarul, ștergem norocul. Motivul însă, am apreciat încă de mic, era că ștergarul se murdărea repede pentru că noi nu ne spălam decât superficial. în fiecare sâmbătă, după ce ne culcam, mămica „lipea” cu lut amestecat cu baligă de cal pardoseala camerei în care dormeam și antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de cânepă, presărată peste cărbuni. Sunt indicii că afumarea cu semințe de cânepă dădea rezultate pozitive și în cazul durerilor de cap. În cazul aprinderii de plămâni (pneumoniei) se recurgea la un amestec compus din sămânță de cânepă fiartă cu baligă de cal. Pisate și amestecate cu ceapă și ouă, semințele de cânepă grăbeau tămăduirea rănilor. Alteori, pentru vindecarea rănilor, cânepa se pisa, era fiartă și se amesteca cu smântână. Tot așa, amestecul de sămânță de cânepă, ceapă și usturoi, toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele,/ Bubele dulci de la Ion nu le-am chemat, nu le-am poftit/ Ele de ciudă s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea durerilor de urechi. În timp ce se spunea incantația, se aruncau în foc bucățile de baligă uscată în prealabil, tot la foc: „Ieși năjit/ Din creierii capului,/ Din fața obrazului,/ Din auzul urechilor./ Vine lupul de la munte/ Cu gura căscată, cu gura te rupea./ Cu gura am descântat,/ Cu mâna am luat./ Soarele asfințea/ Și năjit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mijloc de transport al bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie, baligă, vax-albina, pipică, zgîrci Candriu = nebun. Similar: dilimache, sisi, sonel, băbălău, dulău, sandilău, țaparliu, crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a morții. Ca și omul, luna cunoaște o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
am dat o lume! balaur căzut pe luncă, pămîntul vîrtos în arătură, lîngă rambleu brumă, Ciceu lungimi de vagoane, albastrul celor de călători, magistrala 400. Ora 10,20, în sala de așteptare a gării Ciceu, sobă lipită cu lut și baligă, peretele afumat de cît a ars în iarnă, soba de pe scutul lui Ahile mai mare de un stat de om, plăcile de teracotă desperecheate, au înlocuit dosindu-le pe cele noi, rîndul de sus spoit, privirile să te ferească de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu carele locuitorilor din celelalte sate, chiar dacă se aflau la o distanță mai mare. Pe lângă cei 75 de eroi morți în gara Rafaila, au mai fost înhumați și 50 de morți la Huc, 25 de morți la Viișoara (pe atunci, Baliga) precum și 100 de morți la Todirești. Totalul, este înspăimântător: 250 de pierderi irecuperabile! Media de vârstă a acestor copii a fost de 19,9 ani! Doar câțiva oameni bătrâni din Todirești au mai știut unde este cimitirul militar, deoarece nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o fereastră pe care mi se arată creștetul penat al unui platan verde, foarte prietenos, și dincolo de frunzele lui în ritmică legănare, un talmeș-balmeș de ziduri și ferestre și coșuri și calcane zidite din cărămida aceea victoriană, zgrunțuroasă, de culoarea baligii, din care s-ar zice că e construită toată această parte a Londrei. Mi-am vândut apartamentul meu mare și aerat din Barnes, aflat atât de aproape de Tamisa, atât de aproape de calea ferată, când m-a apucat graba febrilă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lucruri roșii. (Gh.F.C.) De-ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
avea pete roșii. în luna mart să iei un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărîțele acelea se fac locustele care pustiesc cîmpiile. Să nu cerni făină în covată de sus, că-i a rău. Cînd se cerne făina cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o mănîncă zvîrcolacii*. Cînd pe lună o mănîncă vîrcolacii, va fi război ori răzmiriță. Cînd luna are în juru-i țarcalan*, va vremui. La început, luna se lăuda că ar fi mai frumoasă decît soarele. Supărat, soarele i-a aruncat o baligă pe față. De-atunci lumina ei e mai slabă. Fiind în vremea aceea cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi mîna să atingi luna, un cioban a curățat-o. Pe lună îi vezi chipul înconjurat de oi și cîni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cerul lipit cu pămîntul, de puteai să întinzi mîna să atingi luna, un cioban a curățat-o. Pe lună îi vezi chipul înconjurat de oi și cîni. (Gh.F.C.) Pe cînd cerul era foarte aproape de pămînt, un cioban a aruncat o baligă în lună și a chiorît o. Atunci Dumnezeu a urcat cerul sus de tot. (Gh.F.C.) 185 Pentru că luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea pe soare, care îi era frate, Dumnezeu a mînjit-o pe ici, pe colo, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scaldă dracul în el. Dacă faci lăutoare ori speli cămeși lunea, ai să te îmbolnăvești de rîie și de rapăn, ai să faci păduchi și lindini, și de pureci nu te vei mîntui. Luni nu se aduce lut și baligă de vită pentru uns în casă, căci se crede că la din contra, se vor ivi în casă ploșnițe, gîndaci. Lunea e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic din casă lunea, că toată săptămîna păgubești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea ca să poată mînca mult cît un lup, spre a merge bine corpului. Cînd îți iese lup în cale îi a bine. Gîtul de lup în vrăjitorie se suflă pe el asupra celui ce vrei să moară. Cînd calci în baligă de lup, să te ferești. Cînd te încalți în pat, îți mănîncă lupii rîmătorii*. Cine mănîncă carne scoasă din gura lupului se îmbolnăvește de „colț-de-lup“, de care scapi tot cu legături cu carne încolțită*. Dinții de lup, buni pentru mușcătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]