188 matches
-
limbi clasice a Universității ieșene, ca lector universitar, până în anul 1968, când a plecat în ,,Câmpiile Elizee”!... Îi păstrez cea mai frumoasă amintire, din anul vizitei filosofului indian J. Mohanty, de la Universitatea din Calcutta, găzduit la Casa de oaspeți C. Balmuș a Universității ieșene. Alături de colegul Radu Negru și de alții, de la Catedra de Istoria filosofiei, l-am invitat pe marele nostru dascăl, care a recitat zeci de versuri din poemele clasice indiene, Ramayana și Mahabharata. Filosoful indian, vădit impresionat, întrebându
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
a) Ion Mâcnea: te-am îmbrățișat la 80 de ani. Lasă-mă să-l îmbrățișez și pe Gruia Novac. Pentru 80 și pentru Baaadul Literar, revista lui, chiar dacă-i plătită de primărie. b) Un alt gând bun: Petru David, Timona Balmuș, Emil Lupu, Anca Moldoveanu și mai ales Val Andreescu... c) „Dintre sute de catarge...” care mă vor mai sprijini peste 10 ani? d) Ioan Toderașcu (epigramist), dr. Lucian Valeriu Lefter, pe unde sunteți? e) Cititorilor... să ne scrieți! Dumitru V.
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
dintre cei menționați. De aceea rog pe cititorii acestei comunicări să ne ajute dacă posedă informații în acest sens. Și nu este vorba doar de personalitățile comunității evreiești, ci de toți cei menționați aici. Chiar și în completarea listei. OFIȚERI BALMUȘ NICOLAE (MUȘBAL), n.30 ianuarie 1929 la Galați, și scriitor PLASTICIENI ANGHEL I. GHEORGHE, aprilie 1938 la Cluj-Galați ANTON ALINA, n. 22 martie 1978 la Galați AVRAM TEODOSIA, n. 8 iulie 1961 la Cudalbi BĂLAȘA GABRIEL, n. 26 septembrie 1984
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
ASCR, 2005 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 Wallon, Henri, Evoluția psihologică a copilului, Traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Capitolul 3 Didactica activităților de educare a limbajului concepte operaționale, direcții de abordare 3.1. Despre o didactică a preșcolarității În condițiile politicii educaționale actuale, învățământul preșcolar se constituie (încă) în primul nivel organizat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Învățământul preșcolar, 2007 Zamfir, Marioara, Exprimarea corectă la vârsta preșcolară, Slatina, Editura Didactic Pres, 2007 Zarafu, G. (antologie), Versuri pestrițe pentru grădinițe, București, Editura Ion Creangă, 2001 Wallon, Henri, Evoluția psihologică a copilului, Traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Cuprins Premise de abordare / 5 Capitolul 1. Perspective asupra comunicării / 9 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice / 9 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice / 20 Capitolul 2. Etapa preșcolarității premise psihopedagogice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1982. Traduceri: Petronius, Satyricon, București, 1923; Juvenal, Satire, București, 1928. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 57, 68; Nichifor Crainic, „Figuri din Antichitatea clasică”, „Gândul nostru”, 1930, 5; I. Al-George, „Figuri din Antichitatea clasică”, CL, 1930, 2; C. Balmuș, „Figuri din Antichitatea clasică”, VR, 1930, 4-5; Călinescu, Ist. lit. (1941), 859, Ist. lit. (1982), 946; Th. Simenschy, „Răsfoind scriitorii clasici”, „Camenae”, 1943-1944, 1-2; Firan, Macedonski-Arghezi, 289-290; Maftei, Personalități, II, 164-165; Traian Diaconescu, I.M. Marinescu. Omul și opera, în Universitatea
MARINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288033_a_289362]
-
D. Murărașu studiază opera lui Lucrețiu, I.M. Marinescu pe aceea a lui Iuvenal. Cronicile și recenziile la ultimele apariții editoriale din țară și din străinătate consemnează rezultatele celor mai recente cercetări privitoare la lumea veche. Mai colaborează I. Valaori, Constantin Balmuș, T. Chețeanu, Al. Popescu-Telega, Felicia Brătianu. F. și revista „Orpheus” își încetează simultan apariția pentru a permite, prin conjugarea eforturilor echipelor redacționale, impunerea unei noi publicații de specialitate, „Revista clasică”, apărută la începutul anului 1929. A.C.
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
1681; [Epigramă omagială către Ioachim, patriarhul Moscovei], în Parimiile preste an, Iași, 1683; Opere, I, îngr. N. A. Ursu, introd. Al. Andriescu, București, Minerva, 1978; Poezie veche românească, îngr. și postfață Mircea Scarlat, București, 1985; Opere poetice, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1989; Versuri alese, îngr. și pref. N. A. Ursu, Iași, 1994; Selecțiuni din opera poetică a mitropolitiului Dosoftei, îngr. și pref. N.A. Ursu, Iași, 2003. Traduceri: Psăltire a svântului proroc David, pref. trad., Uniev, 1673; ed. 2 (Psaltirea în versuri
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
fundamentale. SCRIERI: Istoria literaturii latine, Iași, 1947; De velitatione bellica, Paris, 1986 (în colaborare cu Gilbert Dagron); La Romanité dans le sud-est de l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
Dagron); La Romanité dans le sud-est de l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria secretă, introd. trad., București, 1972; Mauricius, Arta
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
Un filosof mistic, tr. M. Majewski, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1930; Neizdannâia stihotvoreniia, Chișinău, 1930; Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E.
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
sale. Nucleul arderilor sale sufletești este iubirea. În afară de Monica, va cunoaște bucuriile și tristețile dragostei alături de alte trei partenere. Ca și în primul volum, T. oferă ipostaze caracterologice diferite, opunând lui Dan Deleanu atât pe echilibratul, pudicul și perseverentul Mircea Balmuș, cât și pe Tonel, licheaua simpatică și banală, ori pe epicureicul și practicul Puiu Deleanu. Tipologia feminină e sugerată prin punerea în contrast a două imagini ale feminității: Olguța e un personaj-sinteză, asociind inefabilul și statuarul frumuseții feminine de tip
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
că Ion Păun-Pincio, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi (Geo Dumitrescu, Tudor Arghezi. Premiul Național al României democratice). Alți colaboratori: Camil Baltazar, Mircea Mancaș, George Lesnea, Petru Vintilă, Lucia Demetrius, Camil Petrescu, Eusebiu Cămilar, N. Argintescu-Amza, Isaiia Răcăciuni, Paul B. Marian, Constantin Balmuș, N. Popescu-Doreanu, Dan Petrașincu. M. Pp.
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Logos. Die Selbstentfaltung des griechischen Denkens von Homer bis auf die Sophistik und Sokrates, Kröner, Stuttgart, 1940, p. 148. b) Despre Prodikos din Keos sursele sunt aceleași; se pot adăuga Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963; Polirom, Iași, 1998; Quintilian, Ars oratoria (trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar, începând cu Aristotel (Metaphysika) și continuând cu numeroși exegeți antici, medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite intuiții subtile, deși fugare, cu privire la profunzimea gândirii pedagogice a lui Socrate la: W.D. Ross, „The Problem of Socrates”, Procs. of the Classical Association, 30, 1933, pp. 7-24; A.E.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest cirenaic, vestit datorită libertinajului îngrozitor, dar care studiase cu Socrate, considera că orice alt studiu nu era decât o pregătire pentru filosofie. Diogene Laerțiu (op. cit., II, 80) redă o parabolă la fel de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 214; P. V. Haneș, „În
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
București, 1988-1995; Platon, Scrisori, îngr. și pref. trad., București, 1997; Porphyrios, Viața lui Pitagora, în Porphyrios, Viața lui Pitagora. Viața lui Plotin, îngr. și introd. Cristian Bădiliță, Iași, 1998; Epicurea, îngr. și introd. trad., București, 1999 (în colaborare cu Constantin Balmuș); Plutarh, Viețile paralele: Demostene și Cicero, îngr. și pref. trad., București, 2000. Repere bibliografice: A. Suceveanu, „Istoria epocii elenistice”, „Pontica”, 1997, 30. G.Dn.
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
de Ion Banu și Adelina Piatkowski. Tot cu texte din autori preplatonici a contribuit, în antologia Arte poetice. Antichitatea (1970), însoțind-o de un studiu introductiv și comentarii ce îi aparțin și unde adună, în tălmăcirea unor nume prestigioase (Constantin Balmuș, Constantin Noica, Gheorghe Guțu, Mihail Nasta, Ionel Marinescu), cele mai importante opere poetologice ale lumii vechi, unele transpuse pentru prima oară în românește. Același interes l-a arătat P. și în culegerea Proză istorică greacă (1970), în care pune în
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila Nădejde, Al. Gane, Natașa Boureanu, Maria Sârbu, Maria Burcă, Eugenia Ionescu, Loti Foriș, Lena Constante, Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
economico-juridice, știința limbii, literatură și artă, are cinci tomuri, publicând comunicări susținute în ședințele Academiei la această secțiune, după reorganizarea instituției academice conform noilor cerințe ideologice și politice. Pe lângă numeroase materiale de istorie, semnate de C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, C. Balmuș, D. Prodan, Gh. Ștefan, se tipăresc studii și articole de lingvistică, semnate de Al. Rosetti, Iorgu Iordan, N. I. Barbu, de istoria artelor (G. Oprescu) și de istorie literară, în acest domeniu, fiind de consemnat contribuțiile lui Perpessicius - 29 de ani
BULETIN STIINŢIFIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285928_a_287257]
-
o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și trâmbițată în presă. Astfel C.I. Balmuș 59, rectorul Universității C.I. Parhon din București, într-un amplu studiu, publicat în Contemporanul în același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție a lui I.V. Stalin în problemele lingvisticii. Nu numai pentru știința limbii, ci și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ședința din 18 iunie a.c. reorganizarea conducerii Institutului de Lingvistică din București al Academiei R.P.R. S-a format un nou consiliu științific format din acad. Mihail Sadoveanu (președinte). prof.dr. V. Cheresteșiu (vicepreședinte), acad. B. Lăzăreanu, acad. E.Petrovici, acad C. Balmuș, prof. D. Macrea, prof. G. Oprea, prof. J. Livescu. Prof dr.V Cheresteșiu a fost numit director al Institutului de Lingvistică din București al Academiei. Prezidiul academiei R.P.R. a însărcinat noua conducere să supună unei dezbateri largi proiectul de ortografie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]