288 matches
-
4.2*] - [d.1.4.6*]: atașează aceeași importanță fiecărui individ (A) și fiecărei alternative (N), determină o singură relație de preferință socială pentru fiecare mulțime de ordini individuale (U), și orice schimbare a preferinței unui individ în cazul unui balotaj va determina o preferință strictă a grupului în direcția preferinței acestuia (S). Suficiență. Cum N este satisfăcută, prin [l.1.4.1*], I este satisfăcută. Așadar, pentru preferința socială între x și y ne putem uita doar la profilele individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și Algeria, având chiar membrii care au ajuns să se înscrie în Organizația Armată Secretă (OAS) cum ar fi Georges Bidault. Ultimul președinte al MRP a fost Jean Lecanuet, care a participat la alegerile din decembrie 1965 și ajuns la balotaj cu de Gaulle. Continuatorul partidului a fost Centrul Democrat înființat în 1966 cu puțin peste 10% din voturi, care l-a susținut pe Valery Giscard d'Estaing în 1974 și care s-a transformat în 1976 într-un Centru al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Gaulle în mai 1962 s-a produs din motive de politică europeană, după conferința de presă cunoscută sub numele de "Volapück". Europa justifică candidatura lui Jean Lecanuet din 1965, care a contribuit atît de mult la situarea președintelui Republicii în balotaj în timpul alegerilor prezidențiale. Din ce motive creștin-democrații luptă în favoarea unei Europe unite? Europa lor se sprijină pe trei valori fundamentale creștinismul, pacea, democrația pentru a atinge două obiective: o Europă comunitară, o Europă federală. Dacă creștin-democrații, discipoli ai lui Jacques
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a promova candidatura lui Gaston Defferre la alegerile președințiale din 1965. Această tentativă eșuînd din cauza dezacordurilor asupra învățămîntului liber și a relațiilor cu comuniștii, Lecanuet s-a prezentat și a înregistrat un succes remarcabil, cu 15,85% din voturi, la balotaj cu generalul de Gaulle. În aprilie 1966, el a creat, la Lyon, Centrul Democrat (CD), continuator al MRP-ului, dar care se dorea deschis, mai ales față de independenți și de radicali. În dinamica campaniei prezidențiale, el a încercat să dea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
posibilă reinserție în dezbaterea politică. Se teme prea puțin de SFIO, care se află într-o stare jalnică. În sfîrșit, este o posibilitate de a participa pe deplin, dar indirect, la o consultare electorală care îi este a priori defavorabilă. Balotajul lui de Gaulle în primul tur și acel 45% pe care-l întrunește Mitterrand în turul al doilea reprezintă un succes pentru acesta din urmă și pentru partidul comunist. În mod incontestabil, dinamica a fost primită favorabil, și partidul comunist
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
care au izbucnit încă din prima zi, eforturile depuse în numele ambițiilor personale la momentul alegerilor din 1858, dezamăgirea candidaților care au văzut ieșind din urna din Moldova un nume nou; adoptarea acestui nume de către Valahia pentru a pune capăt unor balotaje interminabile, totul amenința să transforme viitoarele adunări într-o arenă în care pasiunile se vor agita, în care se vor declara ostilități care se vor transforma mai târziu în mânii arzătoare. Acesta a fost spectacolul dat timp de patru ani
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
primul ministru să depindă de parlament. În Franța a fost modificat și sistemul V. Pl. Într-o circumscripție electorală în care nici un candidat pentru Adunarea Națională nu primește majoritatea voturilor, va avea loc un al doilea tur de scrutin. La balotaj poate concura orice candidat care a obținut mai mult de 12,5% din voturile înregistrate în primul tur de scrutin. Astfel partidele mici au șansa de a cîștiga cîteva locuri din primul tur; dar în al doilea tur atît ei
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ar îndrăzni Serbia și Bulgaria. Iar, când s-ar ivi în adevăr un conflict, s-ar manifesta poate pe deplin urmările fatale ale acestei slăbiciuni. [7 - 8 august 1881] [""ROMÎNUL" DE JOI... "] "Romînul" de joi înregistrează cu zgomotoasă bucurie rezultatul balotajului de marți și însoțește darea sa de seamă cu oarecari explicări pe cari le crede absolut necesare pentru onor. săi cititori. Trebuie să aibă cineva lipsa de cuviință a "Romînului" pentru a mai îndrăzni să vorbească de o biată alegere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
majoritate se organizează un al doilea tur de scrutin, în aceeași ședință, la care vor participa candidații situați pe primele două locuri. Este declarat ales consilierul care a obținut cel mai mare număr de voturi. Articolul 15 În caz de balotaj se va proceda la un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidații care s-au aflat în această situație. Va fi declarat ales candidatul care a obținut cele mai multe voturi. Articolul 16 Viceprimarii aleși depun jurămîntul prevăzut la
HOTĂRÎRE nr. 103 din 29 februarie 1992 pentru aprobarea regulamentului-cadru orientativ de funcţionare a consiliilor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108437_a_109766]
-
va fi declarat președinte al Senatului candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidații aflați în balotaj. Articolul 15 O dată cu alegerea președintelui Senatului, activitatea președintelui în vîrstă încetează. Articolul 16 Alegerea vicepreședinților, secretărilor și chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabilește numărul de locuri din biroul permanent care
HOTĂRÎRE nr. 13 din 26 iunie 1990 privind Regulamentul Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106802_a_108131]
-
modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 12 aprilie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 13 aprilie 2000. Articolul 79 În caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj. Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107601_a_108930]
-
caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj. Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (4), decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107601_a_108930]
-
îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. ... (2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarandu-l primar pe celalalt candidat. ... -------------- Alin. (1) al art. 80 a fost modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 26 mai 2000 publicată în MONITORUL
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107601_a_108930]
-
organizare ofertele lor, care vor cuprinde toate elementele prevăzute în documentație, în plic sigilat. Comisia de organizare va deschide plicurile în prezența concurenților și va adjudeca obiectul licitației în favoarea concurentului care a întrunit cel mai mare punctaj. În caz de balotaj în aceeași zi se desfășoară o nouă licitație numai cu ofertanții în cauză. Criteriile de evaluare a ofertelor, pentru determinarea câștigătorului licitației, sînt cele prevăzute în anexă, spre face parte integrantă, din prezenta hotărîre. Articolul 8 Competența de rezolvare a
HOTĂRÂRE nr. 140 din 27 februarie 1991 (*republicată*) privind metodologia atribuirii în locaţie a gestiunii sau închirierii unor subunităţi prin licitaţie directă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107685_a_109014]
-
modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 12 aprilie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 13 aprilie 2000. Articolul 79 În caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj. Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj. Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (4), decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. ... (2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarandu-l primar pe celalalt candidat. ... -------------- Alin. (1) al art. 80 a fost modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 63 din 26 mai 2000 publicată în MONITORUL
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
consecutiv. Membrii Consiliului executiv rămân în funcție până când este ales un nou consiliu executiv de către adunarea generală. 17.4. O întâlnire legal constituită a Consiliului executiv necesită un cvorum constituit din președinte și trei membri. 17.5. În cazul unui balotaj de voturi în Consiliul executiv, președintele are dreptul unui vot hotărâtor pentru a rezolva controversă. 17.6. Consiliul executiv va consulta Comisia Europeană și orice alte organizații care acordă un sprijin financiar substanțial, cu privire la folosirea fondurilor donatorilor pentru realizarea obiectivelor
ORDONANTA nr. 33 din 30 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Statutul Organizaţiei Intereuropene a Administraţiilor Fiscale, adoptat la Casta Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120192_a_121521]
-
va fi o persoană independența, neimplicata în nici una dintre activitățile pieței de capital, cu excepția celei de acționar la societăți emitente. Președintele va fi validat individual de către C.N.V.M. Articolul 19 Președintele C.C.P.R.V.M. are dreptul la două voturi validate în caz de balotaj. Articolul 20 Membrii C.C.P.R.V.M., inclusiv președintele, își vor declara în scris calitatea de acționar la o persoană emitenta sau de investitor. Declarațiile au caracter confidențial și sunt păstrate potrivit legii. Articolul 21 Membrii C.C.P.R.V.M. vor fi validați sau invalidați de
REGULAMENT nr. 6 din 27 august 1998 privind organizarea şi funcţionarea organismului de autoreglementare pentru pieţele reglementate de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121801_a_123130]
-
a voturilor populare. În unele cazuri poate învinge și cu o majoritate relativă de voturi. Dacă este nevoie de o majoritate absolută și aceasta nu este obținută de nici un candidat în primul tur de scrutin, se trece, de obicei, la balotajul între doi candidați individuali, cu siguranța că învingătorul va obține majoritatea absolută de voturi. Formule pentru alegerea în funcțiile monocratice Totuși, lăsînd la o parte cazurile istorice, pot exista și alte formule. De exemplu, în Venezuela, în Costa Rica, în Republica
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Totuși, lăsînd la o parte cazurile istorice, pot exista și alte formule. De exemplu, în Venezuela, în Costa Rica, în Republica Santo Domingo și în Nicaragua e suficient ca majoritatea relativă să depășească 40% din voturi, în caz contrar recurgîndu-se la balotajul între cei doi candidați cel mai bine plasați. În Brazilia, Chile, Ecuador și Peru, dacă nici un candidat nu obține majoritatea absolută la primul tur, se ajunge la balotaj. Pînă la alegerile prezidențiale din 1970 în Chile, și chiar și astăzi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
majoritatea relativă să depășească 40% din voturi, în caz contrar recurgîndu-se la balotajul între cei doi candidați cel mai bine plasați. În Brazilia, Chile, Ecuador și Peru, dacă nici un candidat nu obține majoritatea absolută la primul tur, se ajunge la balotaj. Pînă la alegerile prezidențiale din 1970 în Chile, și chiar și astăzi în Bolivia, dacă nici un candidat nu obține majoritatea absolută de voturi, alegerea președintelui revine Congresului. Evident, reprezentanții din Congres nu sînt obligați să aleagă candidații aflați în frunte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
politice în care alegerea președintelui se face direct îl alcătuiesc republicile semi-prezidențiale. În toate cazurile cunoscute pînă acum (care sînt relativ numeroase (Bulgaria, Croația, Finlanda, Franța, Lituania, Macedonia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Ucraina) sistemul electoral adoptat este dublul tur cu balotaj, după modelul francez al celei de-a Cincea Republici. Acest sistem permite alesului să se laude cu legitimitatea dobîndită în urma obținerii unei majorități absolute în turul decisiv, cel puțin din numărul votanților, dacă nu din întregul corp electoral. În fine
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dacă nu din întregul corp electoral. În fine, poate exista o alegere directă a președintelui republicii în cadrul unei forme de guvernare parlamentare, ca în Austria, Irlanda și Islanda*. Și în aceste cazuri sistemul adoptat este cel al turului dublu cu balotaj. Din această scurtă panoramă e ușor să ne dăm seama că pînă și aparent simpla alegere a președintelui republicii se pretează la aplicarea unor formule electorale variate: majoritatea relativă, majoritatea relativă cu limită minimă prestabilită, majoritatea absolută, turul unic sau
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
panoramă e ușor să ne dăm seama că pînă și aparent simpla alegere a președintelui republicii se pretează la aplicarea unor formule electorale variate: majoritatea relativă, majoritatea relativă cu limită minimă prestabilită, majoritatea absolută, turul unic sau turul dublu cu balotaj. Nu poate surprinde, așadar, faptul că, dată fiind posibilitatea de a interveni asupra unui număr mult mai mare de variabile, varietatea sistemelor utilizate pentru alegerea parlamentelor, sau a adunării reprezentative, este mult mai mare. 3. VOT PLURALITAR, VOT MAJORITAR ȘI
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]