192 matches
-
imaginea ei în cealaltă, iar Dumnezeu se folosește de perechea de oglinzi pentru a se cunoaște pe sine. Din jocul oglinzilor se desprind cei trei pași ai algoritmului dialectic: punere, contrapunere și compunere, sau cu o formulă împinsă pînă la banalizare: teza, antiteza și sinteza. Dacă viața omului e privită ca un joc de oglinzi al cărui scop e cunoașterea de sine a lui Dumnezeu, atunci expresia acestei vieți se numește Fenomenologia spiritului. Cartea e șirul de etape prin care un
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
maiestuoasă, dispuse uneori să dezvăluie caracterul fictiv al celor întâmplate și să-și pună astfel în discuție propria legendă. Surplusul de autenticitate realizat prin înlocuirea forței destinului abstract prin cea a patimilor omenești antrenează în același timp și diminuarea eroicului, banalizarea mitului. La Petru Dumitriu destinul nu acționează ca la Eschil: blestemul Atrizilor este înlocuit de fatalitatea vârstei care îi macină pe Clitemnestra și pe Agamemnon contaminându- i totodată și pe cei din jur. În vecinătatea cuplului regal, tinerii își pierd
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
-o șeful statului, dar ca o gazdă bună ce este, trebuia să stea cu "șefii" săi. "Eu cred că este cea mai mică încălcare a Constituției pe care a făcut-o Traian Băsescu. Deja, în ceea ce-l privește, asistăm la banalizarea răului ("banalizarea răului" este o sintagmă a scriitoarei despre Holocaust Hannah Arendt - n.r.), a declarat, marți, Liviu Dragnea, în legătură cu participarea lui Traian Băsescu la Congresul PPE. Sigur că nu e în regulă, dar nu are de ce să se mai ferească
Ce spune Dragnea despre prezența lui Băsescu la PPE () [Corola-journal/Journalistic/41760_a_43085]
-
statului, dar ca o gazdă bună ce este, trebuia să stea cu "șefii" săi. "Eu cred că este cea mai mică încălcare a Constituției pe care a făcut-o Traian Băsescu. Deja, în ceea ce-l privește, asistăm la banalizarea răului ("banalizarea răului" este o sintagmă a scriitoarei despre Holocaust Hannah Arendt - n.r.), a declarat, marți, Liviu Dragnea, în legătură cu participarea lui Traian Băsescu la Congresul PPE. Sigur că nu e în regulă, dar nu are de ce să se mai ferească, până la urmă
Ce spune Dragnea despre prezența lui Băsescu la PPE () [Corola-journal/Journalistic/41760_a_43085]
-
Ordinea cărților * Drama opțiunii * Adevărul la persoana I * Suntem autorii dușmanilor noștri * Labirintul invizibil al scriitorului * De ce a ales Iuda, abuzul de încredere și delațiunea? * Dumnezeu s-a făcut om până la infamie * Orice tip de sacrificiu este neinvalidat, atenuat prin banalizare, uitat * Opera: mecanism semiotic * Norocul cercului strâmt! * Philosophia perennis vs. Philosophia garrula * „Orice cuvânt contestă alt cuvânt” Contrar aparenței, cartea este ușor de citit, poate calitățile didactice ale profesorului Petre Isachi au reușit un mixaj accesibil cititorului și aș remarca
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
și informal - cu referire la ce are în vedere și așteaptă clasele de jos și nu admiși sau selectați prin școli confesionale - a fost exclusă totalmente din școli, fiind lăsată de izbeliște și chiar lucrându-se „la greu” pentru compromiterea, banalizarea și diabolizarea ei. Poate doar Biserica să mai fi făcut și altceva, decât ar putea ști un ortodocs nu prea dus la biserică și neinformat cu apostolatul sisific, zilnic, al instituției ecleziastice. Școala, instituțiile și întreprinderile statului totalitar își ironizau
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366954_a_368283]
-
din nominalismul liturgic (Părintele Ioan Ică jr.) prin care nu facem altceva decât să ne lipsim de harul ceresc[40] Motivele invocate pentru respingere sunt o serie de posibile consecințe la care s-ar putea ajunge prin practicarea împărtășirii frecvente: banalizarea Euharistiei înțelese ca „pâine obișnuită”; punerea între paranteze a condițiilor stricte de punere la încercare a curăției conștiinței în apropierea de Sfintele Taine, stabilite de Sfinții Părinți: estomparea distincției între clerici și laici; și, mai ales, confuzia deliberată dintre „încontinuu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
asceză fără Liturghie și o supralicitare a valorii substitutive a anaforei. Cea de-a doua - tipic occidentală și adoptată de teologii ortodocși din diasporă - insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului duce la banalizare și formalism, la magism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
a fi pe meleagurile noastre doar un accident istoric de sorginte muscăleasco-orientală (tirania și întreaga ei recuzită sfidătoare dintr-acolo au fost aduse la nordul Dunării de vânturile pustiei), pentru descurcăreții postdecembriști a devenit o constantă, ceva deja obișnuit până la banalizare în largul evantai al trebușoarelor deopotrivă certate cu legea și bunul simț: tot acuși-acuși tunuri de milioane (jumătate dintre aleși sunt penali cu acte în regulă încă din campania electorală, ceilalți se grăbesc să-i ajungă din urmă) și milioane
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
cartierului” pe câteva străzi din cartierul Costeasca, o parte din cartierul mai mare Chitila. De trei ani, îl sprijinim printr-unul dintre programele noastre tradiționale - finanțăm proiecte din comunitățile bucureștene, care readuc oamenilor bucuria de a trăi împreună. Îți recomandăm Banalizarea golăniei. Acele zile în care vecinii mei din Colentina dau o petrecere cu manele și semințe Evenimentul închide o stradă pentru mașini și o deschide pentru sporturi și muzică pentru copiii din zonă, într-un eveniment organizat exclusiv și voluntar
Toți vecinii lui Daniel. „Unul aduce scena, unul vine cu sonorizarea, doi care lucrează la TV ne asigură promovarea...” () [Corola-blog/BlogPost/338323_a_339652]
-
posibil de atins și departe de interesul obtuz, mărunt, banal și imediat. Idealul este acela care dă sens existenței. Se achiesează în mod implicit la un „spirit de dreptate”, care „dă sens existenței” (p. 11). În afara acestuia, existența înseamnă „rutină”, „banalizare”, „golire de sens”. b+c) Angajarea în direcția idealului este un demers „în căutarea plenitudinii și a unui sens existențial”. Idealul nu este o alegere de moment sau o supărare pe care o vindecă o dimineață pe plajă. Din acest
NORMAN MANEA: Elementele formulei existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339627_a_340956]
-
lipsește și din gândirea europenilor. Democrația bolnavă europeană (creștină dar nu numai) promovează lideri care gestionează dar nu emoționează, care transpiră dar nu inspiră. Aceștia pot optimiza prezentul dar nu îl pot transforma. Și anume îl optimizează până la epuizare și banalizare, împingând popoarele în melancolie și apatie, cufundându-le în disperarea provocată de sentimentul lipsei de sens (și de identitate) a existenței. Asemenea lideri nu știu nici cum să reinventeze democrația națională, necum să o inventeze pe cea transnațională. Adenauer, De
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
indolență față de Euharistie și supralicitarea eforturilor ascetice personale. Cea de-a doua - tipic apuseană - și adoptată de teologii ortodocși din diasporă, insistă pe Euharistie fără asceză, minimalizând importanța pregătirii ascetice, a Spovedaniei și a postului, și bagatelizând anafura, duce la banalizare și formalism, la margism euharistic, al căror exces se manifestă în laxism ascetic și insolență față de sacralitatea Euharistiei. Aici împărtășirea e detașată inacceptabil de efortul ascetic și filocalic, de post și rugăciune. Cele două excese simetrice ale Împărtășirii rare și
RECENZIE: „ÎMPĂRTĂŞIREA CONTINUĂ CU SFINTELE TAINE”- DOSARUL UNEI CONTROVERSE, MĂRTURIILE TRADIŢIEI. STUDIU INTRODUCTIV ŞI TRADUCERE DE DIAC. IOAN I. ICĂ JR., EDITURA DEISIS, SIBIU 2006, 532 PAGINI. d [Corola-blog/BlogPost/372268_a_373597]
-
faptului cultural prin Însăși selecția și fasonarea didactică În perspectiva accesibilității acestuia. Conținuturile culturale ale școlii nu sunt identice cu cele generate, sau cu care este obișnuită elita culturală. Cultura nu poate fi transferată În școală fără riscul unei minime banalizări, ocultări, falsificări. Cum remarcă un filosof al istoriei, A. Toynbee, „hrana intelectuală dată poporului sub formă educativă duce lipsă de vitamine și de savoare”. O altă problemă constă În aceea că educația se poate transforma Într-o simplă trambulină de
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
parte, iar, pe de altă parte, pentru a se potrivi cu golul existențial și cu vidul valoric ce-și face simțită prezența În țările În care civilizația ridicată a anihilat componenta spirituală a vieții. Nu este vorba nicidecum despre o banalizare sau o desacralizare gratuită a tezaurului dogmatic sau liturgic, ci despre un efort atent de selecție și prezentare discursivă În perspectiva unor paradigme interpretative contemporane. Pe de altă parte, mesajul nostru trebuie să fie destul de ferm, pentru a fi auzit
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
narativă a acțiunii și interacțiunilor violente se impune ca o logică naturală a lumii reale a oamenilor. Scenarizarea violenței „Televizorul însoțește acum copiii în călătoriile de pe glob chiar înainte ca aceștia să aibă permisiunea de a trece strada.” - Josuha Meyrowitz „Banalizarea violenței a devenit un fapt izbitor și amenințător. Lumea noastră nu este mai violentă decât cea de odinioară, dar amuzamentul și indiferența cu care lumea contemplă propriile violențe și modul în care sunt imaginate violențe tot mai multe și mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
violentă decât cea de odinioară, dar amuzamentul și indiferența cu care lumea contemplă propriile violențe și modul în care sunt imaginate violențe tot mai multe și mai monstruoase grație imaginilor de cinema și de televiziune este fără precedent.” - Jean Daniel. Banalizarea violenței este răul absolut. În programele TV, violența nu mai este cel mai adesea legendară, eroică ori cavalerească sau instrumental-pragmatică (după epocă, ca în literatură), ci un amalgam pseudocultural, deosebit de periculos pentru copii, întrucât violența apare în postura de comportament
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și minții umane. Ca urmare, efectele violenței televizuale sunt mai complexe decât ne spune teoria „mimetismului” sau a „învățării”: violența depersonalizează, dezechilibrează și desensibilizează (se ajunge în masă la o stare denumită ca fiind „crima de indiferență”, ca rezultat al banalizării mediatice a violenței). Falsele mesaje pe care le transmit filmele violente Violența este omniprezentă: auzind vestea că tatăl unei prietene a murit, o fetiță întreabă: „cine l-a omorât?”. Întrebare evident indusă de privitul la televizor, arată că, în mintea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în mod deosebit caracterul difuz al influențelor violenței mediatice și, în consecință, două categorii de efecte: a) reducerea emoționalității individuale la stimuli (acte de violență) și, în felul acesta, un anumit grad de indiferență față de violența reală (sau mediatică); b) banalizarea violenței, ceea ce echivalează cu atenuarea reacțiilor oamenilor față de violența din jurul lor, formarea unor atitudini de acceptare a violențelor ca un „rău necesar”. Atitudinile se distribuie de la insensibilitate până la împăcarea oamenilor nu doar cu acte izolate de violență, ci chiar cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a violențelor ca un „rău necesar”. Atitudinile se distribuie de la insensibilitate până la împăcarea oamenilor nu doar cu acte izolate de violență, ci chiar cu o societate sau cu grupuri și acțiuni tot mai violente (de aceea, trebuie contracarat serios riscul banalizării terorismului și al reducerii reacțiilor societății față de terorism). 3. Teoria fricii care integrează două procese-efecte: a) procesul de incubație (instalarea progresivă a sentimentului de teamă și de insecuritate, care poate deveni paralizant) și b) fenomenul „cultivării” (G. Gerbner) având ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a părinților și a educatorilor. Totodată, se recomandă promovarea cercetărilor în domeniul reprezentării violenței TV; în acest sens, foarte cunoscut, în Europa, este, de pildă, raportul Kriegel (Franța, 2003) care a pus în lumină o anumită naturalizare a violenței TV (banalizare, transformare a violenței în ceva de la sine înțeles în societate) prin prezentare și prin efectele asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
n-ar fi știut s-o prevadă. Sine nobilitatetc " Sine nobilitate" Epidemia dandy o dată declanșată, ea Începe treptat să se autodevoreze. Morbul mușcând tot mai mulți adepți, dandysmul Își anulează cel mai puternic principiu: originalitatea, singularitatea, oroarea În fața Înserierii, a banalizării. Încă din 1818, În Beppo, Byron deplânge soarta „dinastiei dandy”, pentru că o simte declasându-se din cauza imitatorilor. Acestora le vor urma „alți imitatori imitați”. Nici pe departe nu poate fi vorba de vreo relație amiabilă cu snobii, cei sine nobilitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-și joace rolul pe scena socială apelând În primul rând la vestimentație. Ei perturbă la vedere un sistem care, instituind moda, propune implicit uniforma și uniformizarea. Or, cum s-a văzut deja, dandy-i refuză din principiu orice Înseriere, orice banalizare. Primele lor apariții În saloanele aristocrate (după care, de fapt, tânjesc) stârnesc uluirea. Nu atât printr-o excentricitate exacerbată, brutală, directă (care i-ar fi eliminat instantaneu din joc), ci printr-o strategie abilă, printr-o tactică a „piezișului”. Ei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
avantaj concurențial se poate face prin urmărirea și prognozarea poziției organizației în topul (clasamentul) de piață al grupului său. Un avantaj durabil înseamnă o cotă de piață stabilă, acompaniată de o poziționare relativă similară. Pentru multe industrii există totuși pericolul banalizării produselor și al modificării percepției legate de valoarea subiectivă asociată. Aceasta echivalează cu o „scurtcircuitare” a valorii resurselor, adică cu o înrăutățire a performanțelor economice. Ea este semnalată de o scădere a vânzărilor, în condițiile în care prețul începe să
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a părinților și a educatorilor. Totodată, se recomandă promovarea cercetărilor în domeniul reprezentării violenței TV; în acest sens, foarte cunoscut în Europa este, de pildă, Raportul Kriegel (Franța, 2003), care a pus în lumină o anumită naturalizare a violenței TV (banalizare, transformare a violenței în ceva de la sine înțeles în societate) prin prezentare și prin efectele asupra publicului. Raportul Kriegel evidențiază anumite efecte nocive ale violenței TV: achiziția de stereotipuri, scăderea inhibiției în fața actelor de violență, diminuarea sentimentului de culpabilitate în fața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]