372 matches
-
social prin efortul său generativ, creativ. Determinismul personal e ordonat de propriile credințe în eficacitate, de scopurile cognitive, calitățile gândirii analitice și reacțiile afectiv-reflexive. Aceste aspecte nu sunt comentate de psihanaliză și doar tangențial de psihologia trăsăturilor. În concepția lui Bandura intervin și trăsăturile de personalitate, dar nu de-contextualizat. Determinismul personal se cere înțeles în contextul variatelor situații, și nu în general. El operează ca factor complex, dinamic și multifațetat în colaborare cu diferitele împrejurări și cu multiplii factori ce pot
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al sinelui (selfă prin care constituentele sale operează, într-o interacțiune mutuală, pentru controlul și influența circumstanțelor ambientale. Identitatea cu sine se construiește și se exprimă în urma procesului autobiografic intrapsihic, care păstrează continuitatea persoanei de-a lungul timpului. Concepția lui Bandura se poate deci articula cu psihologia persoanei care pune accentul pe narațiune și biografie (McAdamsă. Identitatea cu sine se bazează și pe identitatea socială a persoanei, și pe felul în care ea este reflectată de persoanele semnificative de relație. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constructelor psihologice și a etichetării (Kellyă și cea a psihosociologiei, în schimb se insistă puțin asupra relațiilor interpersonale strânse, apropiate, care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii umane complexe în care se manifestă, prin multiple relații interpersonal-sociale, manipulând tehnologii și integrându-se în semnificațiile și valorile culturale. Psihologia social-cognitivă a persoanei atrage atenția asupra contextelor în care se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a persoanei, pentru sine. Self-ul a jucat un rol important și în concepția altor psihologi ai persoanei, de obicei cu înțeles de agent intențional și ca reflexivitate, fiind folosit cu sensuri ce se intersectează cu cele ale conștiinței. Astfel, Bandura, care nu vorbește despre eu, subiect și caracter, utilizează noțiunea de „agenție” și self. Self-ul ar fi, în primul rând, o structură cognitivă ce are funcții în percepere, evaluare, reglare și comportament. O temă importantă e cea a auto
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se aplică succesiv aceluiași caz sau aceleiași persoane. Nici FFM și nici circumplexul nu țin seama de diferențierea între temperament și caracter, după cum, împreună cu psihanaliza, nu țin seama de manifestările persoanei în contexte variate, fapt asupra căruia au atras atenția Bandura și Mischel. Sistemul lui Cloninger dă siguranță prin rigiditatea sa și tonul ferm în care e prezentat. Tematica relațiilor interpersonale e doar implicată în cadrul dimensiunii „cooperativității” și, la fel, cea a reprezentării celorlalți în sine, deși se recunoaște rolul formativ
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate fi mult distorsionat. Astfel celălalt, introjectat, poate fi resimțit ca în permanență
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
responsabilitate, dar și pentru justificarea unor acțiuni personale cu încărcătură morală negativă. Se găsesc argumente pentru minimalizarea vinovăției proprii, pentru dezumanizarea și blamarea victimelor, pentru deplasarea vinovățiilor. Efectele nocive pot fi ignorate, minimalizate, reinterpretate. Aceste probleme l-au preocupat pe BANDURA (1999Ă care le-a sintetizat într-o schemă. Comparație paleati Deplasarea și difuzarea responsabilității până la faptul că subiectul să nu se mai considere „responsabil - vinovat” pentru actele sale cu sens moral negativ, e o practică curentă a multor tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
răspuns, în ce sens se vor metamorfoza de-a lungul deceniilor și veacurilor ce vin, ceea ce înțelegem noi azi prin persoană umană și prin tulburările sale, întrebare ce va primi desigur, de-a lungul timpului, noi și noi răspunsuri. BIBLIOGRAFIE BANDURA A. (1999Ă - Social Cognitive Theory of Personality. in L.A. PERVIN, O.P. JOHN (Edsă, „Handbook of Personality”, Ed. Guilford Press, New York, London, pp. 154-196 LEVINAS E. (1999Ă - Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate. Ed. Polirom, Iași BAUMAN Z. (2000Ă - Etica
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obiective ale apartenenței la grupul studenților 490. În același timp, reprezentarea de sine ca persoană depinde de cunoștințele pe care le însușește, de atitudinile, convingerile, valorile, aptitudinile, obiectivele, proiectele, aspirațiile pe care și le recunoaște sau i se atribuie 491. Bandura 492 spunea că sentimentul auto-eficacității studentului depinde de: succes (atunci când acesta nu se obține prea ușor), care dă încredere în capacitățile proprii, de constatarea că și alții asemeni lui reușesc să rezolve probleme asemănătoare, de presiunile altora (sugestii, avertismente, sfaturi
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Avenel C., La sociologie des quartiers sensibles, Armand Colin, Paris, 2004. Badie, B., P. Birnbaum, Sociologie de l'État, Grasset, Paris, 1982. Banca Mondială, L' État dans un monde en mutation. Rapport sur le développement dans le monde, Washington, 1997. Bandura, A., Auto-efficacité. Le sentiment d'efficacité personnelle, De Boeck, Bruxelles, 2003. Baumann M., Briancon S., Blanchard F., Deschamps J. P., "Le système "réseau-support social": concepts et axes de recherche en santé", în Cahiers de l'Ecole Nationale de la Santé Publique
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Paris, vol. 5, 2004, pp. 121-140. 491 Gohier, C., Anadón, M., Bouchard, Y., Charbonneau, B., Chevrier, J., "La construction identitaire de l'enseignant sur le plan professionnel", în Revue des Sciences de l'Education, 27(1) (2001), pp. 3-32 492 Bandura, A., Auto-efficacité. Le sentiment d'efficacité personnelle (traducere), De Boeck, Bruxelles, 2003. 493 Galland, O., Le monde des étudiants, Presses Universitaires de France, 1995. 494 Bonnet, M., "Temporalités étudiantes: mobilités sans qualités", în Annales de la Recherche Urbaine, 77(1997), pp.
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
autodezvăluire": cu cît nivelul fatalismului este mai ridicat, cu atît subiecții au fost mai ezitanți în a împărtăși gîndurile sau sentimentele personale cu cei din jur. Sentimentul neajutorării este însoțit cel mai frecvent de un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de apreciere din partea celorlalți, sporirea concediilor de boală, scăderea inițiativei etc. 9.1.3. Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului Între factorii psihologici cu rol esențial în prevenirea stresului îl are percepția ridicată a eficienței de sine (Bandura, 1986). Prin acest termen se definește credința unei persoane de a putea îndeplini o sarcină specifică. Asemenea credințe influențează comportamentul unei persoane, generând mai multă perseverență în fața obstacolelor și frustrărilor, deci implicit, mai mari șanse de succes. Din cele prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Cambridge University. Bales, R.F. (1951). Interaction Process Analysis. Cambridge, Mass: Addison Wesley Press. Bamberg, S. (2002). Implementation intention versus monetary incentive comparing the effects of interventions to promote the purchase of organically produced food. Journal of Economic Psychology, 23, 573-587. Bandura, A. (1986). Social foundations of thought and action. A social cognitive theory. Englewood Cliffs: Prentice-Hall Inc. Baquer,A., Sharma,A., (2003). Disability: Challenges vs Responses, Equal Opportunities for All www.http\\online/index.html\..\india file.htlm Bari, I (2001). Globalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
variabilelor persoană și corespunzător exagerându-l pe cel al variabilelor situaționale în încercarea de explicare a consistenței comportamentale. Unii autori au fost tentați să accepte că inconsistența cross-situațională este înrădăcinată în natura personalității. Pe această direcție, cei cu orientare situaționistă (Bandura, 1969; Mischel, 1968) au avansat câteva explicații, considerând că stabilitatea temporală, confirmată frecvent în detrimentul celei cross-situaționale, este în acord cu teoria învățării sociale. Mai precis, contingențele situaționale ar rămâne constante de-a lungul timpului și de aceea comportamentul amorsat de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu au nici o forță, atâta vreme cât nu-și păstrează caracterul invariant-temporal și în planul perceptiv. Ulterior, Mischel (1973) a revenit, introducând chiar o teorie social-cognitivă a personalității, în care variabilele persoană erau reintroduse în problematica consistenței. La fel a procedat și Bandura (1983), care, datorită acestor considerații, a propus o teorie a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Do Personality traits apply to social behavior?” în N.S. Endler & D. Magnusson (Eds.), Interactional Psychology and Personality, Hemisphere Publishing Washington, pp. 30-57. Averill, J.R. (1973), „The disposition of psychological disposition”, Journal of Experimental Research in Personality, nr. 6, pp. 275-282. Bandura, A (1983) „Temporary dynamics and decomposition of reciprocal determinism: A replay to Phillips and Orton”, Psychological Review, nr. 90, pp. 166-170. Bandura, A. (1969), Principles of behavior modification, Holt, Rinehart & Winston, New York. Bem, D.J. & Allen, A. (1974), „On predicting some
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Averill, J.R. (1973), „The disposition of psychological disposition”, Journal of Experimental Research in Personality, nr. 6, pp. 275-282. Bandura, A (1983) „Temporary dynamics and decomposition of reciprocal determinism: A replay to Phillips and Orton”, Psychological Review, nr. 90, pp. 166-170. Bandura, A. (1969), Principles of behavior modification, Holt, Rinehart & Winston, New York. Bem, D.J. & Allen, A. (1974), „On predicting some of the people some ofthe time: The search for cross-situational consistencies in behavior”, Psychological Review, nr. 81, pp. 506-520. Bem, D.J. (1972
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ideale. Se făcea comparația cu un grup care dispunea de o cunoaștere externă a rezultatelor în termeni de greșeală absolută integrală sau de forță maximă. Subiectul care beneficia de cunoașterea cinematică a rezultatelor avea cea mai bună performanță. Caroll și Bandura (1982) au demonstrat importanța redării observării acestor părți ale modelului de mișcare. A fost luată drept model o mișcare complexă de braț și a fost utilizat un sistem de determinare pentru a reda observațiile părților nevăzute ale mișcării. Beneficiile au
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acestor părți ale modelului de mișcare. A fost luată drept model o mișcare complexă de braț și a fost utilizat un sistem de determinare pentru a reda observațiile părților nevăzute ale mișcării. Beneficiile au fost obținute cu ajutorul observației. Carol și Bandura au impus și observatorilor imitarea exigențelor parțiale ale scopurilor și nu organizarea temporală a elementelor naturale, dar Adams (1986) a arătat că căutarea tipului segmentelor mișcării a unei secvențe putea de asemenea, să fie notat prin observație. Învățarea prin observație
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la bază principiul întăririi operante prin recompense, chiar dacă în timp motivația devine intrinsecă. Dar copiii, ca și adulții, de altfel, învață atitudinile și comportamentele nu numai din experiențe directe, ci și observând comportamentele altora și consecințele acestora. Experimentele lui A. Bandura (1973) sunt convingătoare în a demonstra cât de repede și precis încorporează copiii recompensele și pedepsele observate la alții în propriile atitudini și comportamente: atunci când ei au văzut că cel care a bătut o păpușă a fost gratulat, au imitat
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi, mai pe larg, capitolul 3, secțiunea 2.3.). Învățarea socială observațională, teoretizată și susținută experimental de A. Bandura, se referă, stricto senso, la comportamente și consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe, atitudini și moduri de comportare și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pedepsei și reîntăririi, cât și prin observarea consecințelor comportamentale ale altor persoane ce întreprind acțiuni prosociale (învățarea indirectă, prin modele), conduce la însușirea de conduite altruiste la copii. După cum demonstrează și faimoasele studii experimentale ale întemeietorului teoriei învățării sociale, A. Bandura (1977 - vezi și capitolul următor), contează, desigur, valoarea interacțională a modelului. La copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este dobândită prin învățarea socială. Procesul de socializare înseamnă și achiziția de răspunsuri agresive, fie prin învățarea directă - acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente -, fie mai ales prin observarea conduitelor și a consecințelor lor la alții. Experimentele lui A. Bandura și ale colaboratorilor săi (1963) au demonstrat rolul adultului ca model în însușirea comportamentului agresiv la copii. După ce au văzut cum un adult agresează o păpușă sau se joacă liniștit cu ea, copiii au fost puși în situația de a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
behavior relations: A theoretical analysis”, Psychological Bulletin, 84. Azjen, J.; Madden, T. (1986), „Prediction of gool directed behavior: Attitudes, intentions, and perceived behavioral”, Journal of Experimental Social Psychology, 22. Baker, R.; Mednick, B. (1984), Influence on human development, Kluwer-Nijhoff, Boston. Bandura, A. (1973), Aggression: A social learning analysis, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]