231 matches
-
o broșură tipărită cu regulile de urmat, care sînt practic menite să reducă un culegător la nivelul de sclav. Conform acestor reguli, fermierul poate concedia un culegător fără preaviz și cu orice pretext, plătindu-l cu un șiling pe 8 banițe, în loc de șase - adică îi confiscă un sfert din agoniseală. Dacă un muncitor își părăsește slujba înainte să se termine culesul, cîștigurile sale sînt taxate în același fel. Nu poți să încasezi ce ai cîștigat și să-ți iei tălpășița, fiindcă
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
niște estropiați ca Savin Bratu, care-și scutură capu-n căpăstru la orice miros de iapă - c-a rămas cu meteahna asta s-o poarte ș-acasă, și la serviciu -, ca piticu Vicu, zis și Mândra, cu o căpățână cât banița, de-și iuțește pașii după studente pe culoarele facultății, ori ca Mitu Grosu, gros cât o butelie de aragaz, cu speranța că i se va aprinde un ochi la scăpăriciul vreunei repetente” (p. 166). Sunt remarcele lui Piru, rostite în
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
buchet au ieșit exact cinci exact cît numărul celor cinci degete cinci săptămîni de cînd tot număr duminicile toamnei și tot galbene sau de aur îmi umplu casa de lumina lor aurală 7. în tinerețe aveam un cap cît o baniță ai înnoit ai urcat ai înviat în fiecare dimineață în crucea pieptului prin nodul gordian scările claviculei scările nevăzute ale clavecinului recurent 8. lumile luminile clipeau încet precum clapele de pian 9. pielea ta arămie, gheata ta cenușie dăruiește-mi
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
mi-am străduit dorința Prăbușit lin sub catrința Lelei ce-și rînjea ființa. Și ne-am dus, Doamne, ne-am dus, Călători precum Iisus, Tot pe apele din sus: Eu poet cu ranița Tristeții în spate, Ea cu sîni cît banița Sub buzele late!
Epigramă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10253_a_11578]
-
pe obraz. Mirosea urât și era plină de praf. Ca prin ceață, îl auzea pe socrul său mișcându-se undeva, în apropiere. Deschise ochii, clipind repede și îi zări silueta masivă la numai doi pași. Își simțea capul cât o baniță, și îl durea cumplit dar încet, începea să își vină în simțiri. Ai idee ce s-a întâmplat? întrebă el cu voce slabă. Pop nu-i răspunse. Toma își dădu seama că din gâtlej nu-i ieșise nici un sunet. Limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
puțin de 100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care ținea 4-5 banițe de păpușoi. Aici era și gura podului unde te suiai pe o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a) Cheagul alb, lăsat din seară. Dintre limpezimi crescut, Cu aripa ca un scut Abia dus la subțioară, Cel cu plisc întors de ceară roșie Încovrigat, Peste inimi Către seară Atîrnat: Chipul, coabe, S-a-îmbuibat în seara grasă Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva. Pentru ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
solitare amplasate de o parte și alta a drumului. Toate acestea barau accesul dinspre văile Cucuișului și Șibișelului. Dinspre vest capitală era apărată de cetatea Piatra Roșie și de fortificația de la Cioclovina-Ponorici. La aceasta mai trebuie adăugat cetățile de la Căpâlna, Banița și Tilișca. Cetatea Sarmizegetusa a fost construită pe Dealul Grădiștea. Zidurile cetății înconjurau vârful dealului și erau construite în stilul clasic, miriș dacic. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră, pe o suprafață de aproximativ 30.000 metri
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri bizare, babe bisericoase, Biblii, broșuri, “Botezul bisericesc”, “Biruințele blîndeții”, blagoslovenii, boaite burtoase, babuști bucălate, bolșovici, “Borea, beghi, balvan!”, “Bliat’!”, baloate, bagaje, banițe, boccele, băbătii, babete, baci, bătăuși bezmetici, badea Baboi, bădița Blejușcă, bistrițeni blajini, bărboși, borcoi buzați, “Baragladină!”, boroaice, “bahtă! bahtă! bahtă!”, bubuline, bașoalde, balabuste, borțoase, băgăreți, blegi, buzunăreli, bruftuluială, burdușeli, buchiseli, “Buf, bof!”, “Boule!”, “Beșinos bătrîn!”, “Bătu-te-ar benga!”, bocete
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
bătrân, încă nu simt, nu pot fi orb și mut și surd, disprețuiesc căderea-n timp ... Blues pentru o pisică neagră, treacă-meargă, oameni pe targă, treacă-meargă, furnici kamikadze, oameni de vază, gloanțe și gloanțe, ce clanță, ce zdreanță, ce raniță, baniță, contabilul morții e mort, doar un corb îi pune cu gingășie o monedă aurie. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Comedia mea / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
Irina, Gălbenuș Marin și Gălbenuș Elena, Tretelnițchi Mihai și Tretelnițchi Aurelia. Mai figurează ca membri fondatori Onescu Adriana, Marin Cornelia, Popescu Maria, Sandu Constantin, Ghinoiu Nicolaie, Didoiu Nicolaie, Ștefănoiu Gheorghe, Ceapă Dumitru, Hănțișteanu Constantin,Gogoașă Mihai, Negricea Gheorghe, Dulcea Ion, Baniță Paraschiva, Stamate Floriana, în calitate de dansatori. Privind susținerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentiși renumiți din Jud. Vâlcea, putând menționa pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului, Stănculescu Gheorghe, viorist, al doilea dirijor, Popescu Gheorghe, nai, Popescu
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în țară sau în strănătate. În toată perioada de activitate a Ansamblului de Cântece și Dansuri “Doina Oltului”sub egida Casei de Cultură din Călimănești,al cărei director era Dumitru Baniță a “beneficiat” de pasiunea și implicarea totală în fenomenul artistic de mare cuprindere ale coregrafului prof. Aurel Cincă ce îndeplinea și funcția de mare răspundere de director al ansamblului Dânsul are marele merit că printr-un deosebit tact pedagogic și
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
MĂNĂSTIRI PENTRU CĂ S-A ÎNCETAT MILOSTENIA OBIȘNUITĂ Tot părinții din aceeași mănăstire ne povesteau zicând și aceasta: Era obiceiul că în Sfântă și Marea Joi, să vină aici săracii și orfanii acestui ținut și să primească câte o jumatate de banița de grâu, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin și un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsă mare de grâu, încât se vindea în acest ținut două banițe de grâu cu un
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
câte o jumatate de banița de grâu, cinci prescuri, cam o jumatate de littru de vin și un sfert de litru de miere. Acum trei ani , a foast o lipsă mare de grâu, încât se vindea în acest ținut două banițe de grâu cu un galben. Cand a venit Postul Mare câțiva părinți au zis starețului nostru: - Anul acesta, avvo, să nu mai dăm săracilor, după cum este obiceiul, ca să nu lipsim mănăstirea, căci nu se gaseste grâu. Starețul a început să
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
cale nu-i stăteai mai brez carnal dospit profet cu briciul treceau și umbre-n bagdadii absconse mostre aurii flecare putrede mătuși ce ascultau prin clenci la uși albastre glezne de năluci tăcerea-mi seacă de lucarnă cap sec de banița în toamnă de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țâțe ca de cal pe vine strâmte de fustiță gineam la păsărica criță... Referință Bibliografică: Jocuri erotice cu cumnățica surdă / Adrian Grauenfels
JOCURI EROTICE CU CUMNĂŢICA SURDĂ de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352642_a_353971]
-
pentru a o apăra de deviații. Plus un Consiliu Divin care hotăra când și cum trebuie să gândească omenirea scăpată de sclavia banului și a exploatării omului de către om.... În dimineața următoare Urlică se trezi cu un cap cât o baniță și cu un milion de întrebări în el. Cea mai importantă era: bă ce dracu’ mă fac io acu’? Spre marea lui fericire lui răspunsul se afla în altă parte... Inspectorul adjunct al Forței Binelui Suprem stătea încă de la prima
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
cititor să mediteze mai adânc asupra a ceea ce a fost, dar și pentru a-și imagina viitorul, desigur în culori sumbre, chiar dacă el nu este redat astfel. Șantierul poetului este în veșnică mișcare, generând întrebări retorice care măsoară cimentul cu baniți pentru stropi de lumină și ANE legendare sacrificate pentru kilowați inexistenți. Atenția este deturnată de la antica ITHACĂ, pământ încă ne explorat suficient, comparat însă cu reportajele altui ziarist celebru, care a fost BRUNEA-FOX (1898-1977), astfel poezia devine gâtul golaș al
SFERELE POEZIEI LUI NICOLAE SÂRBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360744_a_362073]
-
cam 1 car fân/zi/om aproximativ un pogon de fân cosit de un om pe zi. În special pentru Valea Deșului punea câte 10 - 12 oameni cu ziua. Îmi aduc aminte cu plăcere cum la prânz venea bunica cu banița în cap, găleata de lapte într-o mână și o damigeană de vin în cealaltă. Iar în baniță era cirobă de găină, varză fiartă cu carne din garniță (trandafiri și mușchete), obligatoriu turtă și veselă. Se mânca în străchini de
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
special pentru Valea Deșului punea câte 10 - 12 oameni cu ziua. Îmi aduc aminte cu plăcere cum la prânz venea bunica cu banița în cap, găleata de lapte într-o mână și o damigeană de vin în cealaltă. Iar în baniță era cirobă de găină, varză fiartă cu carne din garniță (trandafiri și mușchete), obligatoriu turtă și veselă. Se mânca în străchini de pământ cu linguri de lemn. Nu avea fiecare strachina lui ci se umpleau, de mai multe ori 2
Adi Popescu: O copilărie fericită () [Corola-blog/BlogPost/339255_a_340584]
-
nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă nu ne chema să ținem de gura sacului eu pe o parte, Petrică pe cealaltă, cât el turna cu banița în sac (o baniță egal cu 12,5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]