55 matches
-
du roumain", în: G. Holtus, M. Metzeltin, C. Schmitt (eds), Lexicon der Romanistischen Linguistik (LRL). Band/Volume III. Tübingen: Max Niemeyer Verlag, 101-114. Marantz, A. 1993. "Implications of Asymmetries in Double Object Constructions", în: S. A. Mchombo (ed.), Theoretical Aspects of Bantu Grammar 1. CSLI Publications, Stanford, CA, 113-151. Marchello-Nizia, C. 2006.Grammaticalisation et changement linguistique. Bruxelles: De Boeck. Martins, A. M. 2002. "The Loss of IP-Scrambling in Portuguese: Clause Structure, Word-Order Variation and Change", în: D. Lightfoot (ed.), Syntactic Effects of Morphological
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atrasă de simbolism) ușor sintetic tibetana clasică b c aglutinantă-fuzionantă sintetic (ușor polisintetic) sioux C (simplu cu raporturi sintactice mixte) c c fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d) d, c, a simbolizantă analitic shilluk 93 (b) b aglutinanta sintetic bantu (c) c, (d) a fuzionantă analitic (ușor sintetic) franceză 94 D (complex cu raporturi sintactice mixte) b, c, d b b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic nootka 95 c, (d) b fuzionantă-aglutinantă ușor polisintetic chinook 96 c, (d) c, (d
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare cuvînt este invariabil și este alcătuit dintr-un singur morfem. Categoriile gramaticale sînt exprimate prin alte cuvinte din context sau prin topica. Aglutinanta - turcice, mongolice, fino-ugrice, tunguso-manciuriene, samoiede, dravidiene, bantu, japoneză, gruzina, basca etc. Aglutinarea este un tip special de afixare, întîlnită în limbi precum cele uralo-altaice sau nigero-congoleze, spre deosebire de fuziunea specifică flexiunii. Limbile aglutinante se aseamănă cu cele flexionare prin faptul că un cuvînt ia forme diferite în funcție de diferite
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Canada și SUA; mednîi aleut (aleută + rusă) în Rusia; mbugu (ma'a), vorbită în Tanzania, combină vocabularul cușitic cu gramatică bantu; media lengua (chaupi), vorbită în Ecuador, combină vocabularul spaniol cu gramatică quichua; camtho este un amestec de zulu - bantu și este folosită doar de tineri în Africa de Sud; limba români s-a mixat cu numeroase alte limbi, în special din spațiul european: angloromani (români + engleză), lomavren (români + armeana), caló (români iberica) etc. Și malteza a fost integrată în clasa limbilor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sută de ani a fost descrierea grupului bantu. Încă din 1912 Lilias Homburger susținea înrudirea limbilor bantu, peul și wolof și propunea că limba comună din care au provenit să fie numită negro-africană. Maurice Delafosse clasifică limbile negro-africane, altele decît bantu, în 16 grupe. În 1963 lingvistul american Joseph Greenberg a propus o nouă clasificare "genetică" în patru familii, clasificare larg admisă și astăzi, în ciuda unor critici întemeiate. El propune cîteva principii în virtutea cărora trebuie să acționeze lingvistică comparată în clasificarea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
unor africaniști precum Carl Meinhof 315 și Diedrich Westermann 316, de la care Greenberg a preluat numeroase sugestii de clasificare genealogica. Grupurile sudanice central și oriental sînt transferate în familia limbilor nilo-sahariene iar cel occidental (denumit mande < mandinga) este afiliat limbilor bantu, împreuna formînd familia nigero-congoleză. Așadar familia sudanică occidentală (Westermann) devine la Greenberg nigero-congoleză, pentru că ocupă spațiul african cuprins între bazinele fluviilor Congo și Niger. Limbile bantu sînt considerate un subgrup al grupului benue-congo, este introdus grupul limbilor Adamawa-Ubangi precum și limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SauxOV (subiect - auxiliar - obiect - verb); subst. - adj. proprie (silabar african n'ko citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 35. bangala N Republică Democratică Congo, Sudanul de Sud (țară independentă din 2011), Uganda; limba de circulație pentru populații bantu, dar și nilo-sahariene familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional transcriere latină 36. bariba (baatonum) N Benin, Nigeria familia nigero-congoleză, ramura gur; sistem tonal complex latină cu caractere speciale 37. basca (euskeră, euskară) CO Țară Bascilor și Navarra (Spania) / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
amerindiana, ramura irocheza, grupul de sud; tonala (șase tonuri); polisintetica; SOV + SVO silabica cherokee inventată de Sequoyah; 85 de simboluri care reprezintă, fiecare, o silaba 67. chewa (nyanja) O Malawi, Zambia / N Mozambic, Zimbabwe, Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 174. kalmîkă OR Rusia (R. Kalmîkă) familia altaica, ramura mongola, grupul oirat; aglutinanta, SOV latină (în trecut), chirilica 175. kamba N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină, silabar mandombé (scriere negro-africană) 193. kikuyu (gikuyu) N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină modificată ("Africa") 194. kiluba (luba-kasai, luba-katanga) Națională R. D. Congo (fosta Zair) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu luban latină modificată 195. kimbundu (mbundu) Națională Angola familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional latină modificată 196. kinyarwanda O Rwanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
315 V., printre altele, Grundzüge einer vergleichenden Grammatik der Bantusprachen, Reimer, Berlin, 1906 (ediția a II-a, postuma, în 1948). 316 V, printre altele, Die Sudansprachen. Eine sprachvergleichende Studie, L. Friedrichsen, Hamburg, 1911; 'Die westlichen Sudansprachen und ihre Beziehungen zum Bantu', de Gruyter, Berlin, 1927; The languages of West Africa, Oxford University Press, Oxford, 1952. 317 LL, p. 179. 318 LL, p. 138. 319 V. toate datele referitoare la limbile nigero-congoleze, statutul lor, țările în care se vorbesc etc. pe Ethnologue
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Floria Pascal P.luliana Romila Gh. Petru Radun N. Culiță Radu N. Virginia Stratulat Gav.Mariana Toma V.Elena Ursu N. Viorica Vârlan I.Georgeta Vezeteu D.Veronica Voloaga Gh.Mariana Andrei A. Iosif Bahnaru N.Profira Bejan N.Maria Bantu I.Ana Chetran A. Rodica Chirițoiu M.loan Chitic I.Elena Condurachi M. Valeria Crăciunescu D.Veronica Dacu I.Sevastia Dascălu N.DorinaCecilia Donea Sp. Georgeta Filip V.Sofia Golie Gh.Atena Harnagea D.Victoria Heller I.Maria Hortolomei Gh.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Scriitorilor), pentru care a fost invitat, în 1981, să țină o conferință la Congresul Internațional de la San Remo dedicat acestui autor, cu prilejul împlinirii unui an de la moartea sa. A mai tradus din Cesare Pavese, Dino Buzzati, Francesco Arcangeli, Anna Banti, Giacomo Debenedetti, Luigi Pirandello, Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene tipice din viața unui târg
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
Dino Buzzati, Monstrul Colombre și alte patruzeci și șapte de povestiri, București, 1970; Felix Timmermans, Viața pasionată a lui Breugel, București, 1970; Marcel Brion, Arta abstractă, București, 1972; Elio Vittorini, Simplonul îi face cu ochiul lui Fréjus, București, 1974; Anna Banti, Cămașa arsă, București, 1975; Corrado Maltese, Istoria artei italiene, București, 1976; Italo Rocco, Auzi cum bate pământul!, București, 1976; Viktor Lazarev, Istoria picturii bizantine, București, 1980; Eugenio Montale, Quaderno di quattro anni. Caiet pe patru ani, pref. trad., București, 1981
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
Ioan Cucu 3. Traian Inulescu 4. Nicolae Petrică 5. Ana Armasescu 6. Gheorghe Suciu 7. Alexandru Chiș 8. Ioan Sibisan Frontul Salvării Naționale 1. Ioan Marcu 2. Nicolae Cătăniciu 3. Dumitru Armasescu 4. Ovidiu Avramescu 5. Gheorghe Barbu 6. Gheorghe Bantu 7. Ion Florea 8. Ana Rodica Enedy 9. Petre Calota Partidul România Mare 1. Anghel Rădulescu 2. Vasile Ianc 3. Sebastian Dinu Rusu 4. Aurel Benea 5. Marinela Pleșa Partidul Unității Naționale Române 1. Gheorghe Doru Th. Bocanici 2. Corneliu
PROCES VERBAL din 27 septembrie 1992 privind alegerile generale pentru Camera Deputatilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
lucru a dus la dezvoltarea depresiunii Comănești tranformându-o într-o zonă puternic industrializată în perioada comunistă(cărbune, cherestea, petrol, fructe de pădure etc.). Exită dovezi arheologice de locuire a acestor locuri încă de pe vremea dacilor. Pe latura stângă a Pârâului Bantului (proprietate Rata Ghe.) la o adâncime de 0,60 m se găsesc nenumărate cioburi de ceramică arsă; zona are nevoie de studiu pentru a cataloga și data perioada și cultura acestor fragmente care prin prezența lor dovedesc importanța acestui sat
Lunca Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300681_a_302010]
-
dificultăți economice și politice după procesul de democratizare din statele învecinate. "Articol principal: Istoria Swazilandului" Etnicii Swazi su început să imigreze în regiunea cunoscută acum sub numele de Swaziland în secolul XVI. La începutul secolului XIX, conflictele cu alte triburi Bantu și disputele cu burii privind proprietățile funciare au dus la apariția națiunii Swazi. Pe baza unui acord încheiat în 1894 între britanici și buri, Swaziland devenind parte a Republicii Transvaal, pierzându-și astfel independența. După războiul cu burii (1899-1907), în
Swaziland () [Corola-website/Science/297902_a_299231]
-
217.000 loc.). Cele mai mari orașe: Beira, Nampula, Chimoio. Are o populație de 19.420.000 locuitori (densitatea 24 loc./km²). Limba oficială este portugheza, dar în țară se vorbesc aprox. 60 de limbi și dialecte locale printre care bantu și swahili. Moneda: Metical. Cel mai înalt munte: Binga (2.436 m) Cele mai lungi ape curgătoare: Zambezi, Limpopo, Ruvuma, Sabi. Cel mai mare lac: Nyasa <br>
Geografia Mozambicului () [Corola-website/Science/308498_a_309827]
-
mai ales în cadrul triburilor Bantu, populație care ca urmare a acestei evoluții tehnologice se răspândește în tot sudul Africii. Comerțul cu Orientul Apropiat și Europa au creat mari imperii comerciale africane cum a fost de exemplu Regatul Etiopian Axum. Triburile Bantu s-au remarcat printr-un impresionant regat denumit Marele Zimbabwe între secolele X-XV. Nordul continentului a avut strânse legături comerciale și culturale cu sudul Europei. În Etiopia creștină au fost produse monumente celebre așa numitele biserici monolitice. Începând cu secolul
Arheologie africană () [Corola-website/Science/302992_a_304321]
-
Există unsprezece nume oficiale ale Africii de Sud , un numar de nume oficiale al unei țări depășit doar de India. Aceste nume sunt, din 1994, în noua limbi bantu, alături de afrikaans și engleză. În aceste limbi bantu sunt incluse și limbile Nguni, isiZulu, isiXhosa, isiNdebele și Siswati, respectiv limbile din grupul de limbi sotho, care includ Setswana, Sesotho și Sesotho să Leboa. Ultimele două limbi prezente în Constituția Africii de Sud din 1994 sunt Tshivenda și Xitsonga. There are
Nume oficiale ale Africii de Sud () [Corola-website/Science/312442_a_313771]
-
iar Școala Normală la Vârșeț. După terminarea școlii se angajează la Școala generală din Locve (Sân-Mihai). Se căsătotește cu Iosa Dajdea și după câțiva ani pleacă în Australia. Victoria Dajdea astăzi trăiește în Australia. Note: FELIKS MILLEKER, Cronicile comunelor în Bantul de sud, Caietul lui Millekr nr. 6 COSTA ROȘU, ALMANAHUL LIBERTATEA 2009 COSTA ROȘU, Bisericile românești din Banatul sârbesc și la sud de Dunăre, ALMANAH, Libertatea, 2009 Dr. SLOBODAN ĐURIČIĆ, Localitățile Banatului, caracteristici geografici Ieromon ȘTEFAN LUPȘICI, Viața și activitatea
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
amintite sunt vorbite și alte limbi indo-europene: În afara limbilor indo-europene sunt reprezentate în Europa și alte câteva familii de limbi, în primul rând, Datorită imigrației din fostele colonii, există și comunități vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie etc) sau a limbilor malaezo-polineziene — de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetană — mai ales chinezi și vietnamezi — de pildă, în Franța
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
cele mai ucigătoare conflicte de după al doilea război mondial. Primii locuitori ai zonei au fost triburile de pigmei. Aceste triburi au fost înlocuite și absorbite de triburile bantu în timpul migrațiilor bantu. Între 2000 î.Chr. și 500 d.Chr. triburi bantu au pătruns în valuri dinspre nord-vest pe teritoriul ocupat astăzi de . Aceste migrații au dislocat populația pigmee locală spre sudul statului de astăzi. Migrații ale unor populații din regiunile Darfur și Kordofan din Sudan în zona de nord est precum și
Republica Democrată Congo () [Corola-website/Science/298088_a_299417]
-
Locul exact din care strămoșii lor au migrat în perioada inițială de expansiune bantu din Africa de Vest este incertă. Unele autorități sugerează că au ajuns în zona Muntelui Kenya, venind dinspre nord și est, în timp ce alții susțin că Kikuyu, împreună cu popoarele bantu înrudite din est, cum ar fi Embu, Mbeere și Meru, s-au mutat în Kenya, venind din așezări pe care le avuseseră anterior mai la sud. Pentru o lungă perioadă de timp kikuyu au fost o națiune în expansiune, relativ
Kikuyu () [Corola-website/Science/325482_a_326811]
-
Kenya este un stat din estul Africii, regiune considerată a fi leagănul umanității, astfel că pe teritoriul Kenyei au existat habitate umane încă din paleoliticul timpuriu. Kenya actuală este o națiune multiculturală și multilingvistică, datorită diversității de etnii (bantu, nilo-saharieni, afro-asiatici și mai târziu, europeni) și grupuri lingvistice diferite (cushitice, nilotice, semite, indo-europene) care s-au intersectat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri. Triburile bantu, venind dinspre vestul Africii începând cu mileniul I î.Hr. sunt printre primii; acestora
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]