79 matches
-
CSEL 25, éd. J. Zycha, 1891. Augustin, Contra Gaudentium, liber 1, 27, 31 : CSEL 53, éd. M. Petscenig, 1910. Augustin, Contra Iulianum opus imperfectum, liber 1, 132 ; liber 3, 38.44 : CSEL 85, 1, éd. M. Zelzer, 1974. Augustin, De baptismo, liber 3, 19, 26 ; liber 4, 13, 20 ; liber 5, 19, 26 ; liber 6, 8, 11.12 ; 6, 18, 30 ; 6, 31, 59.60 ; liber 7, 15, 28.29 ; 7, 28, 54 ; 7, 49, 96 : CSEL 51, éd. M. Petscenig
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Grant, Edinburgh, 1903; H. Musurillo, The Acts of the Christian Martyrs, Oxford University Press, Oxford, 1972; H. Delehaye, Les passions des martyrs et les genres littéraires, Société des Bollandistes, Bruxelles, 1966. Despre criza pelagiană: „De peccatorum meritis et remisione”; „De baptismo parvulorum”; „De spiritu et littera”; „Contra duas epistulas Pelagiorum” (în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit.); A. Trapé, S. Agostino. Introduzione alla dottrina della grazia, Città Nuova, Roma, 1987-1990. Despre invaziile barbare și monasticism: E. Griffe, La Gaule chrétienne à
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se realizează unitatea Întregului neam omenesc. Expresia mysterion tes ekklesias apare În Fragmentele despre Iov ale lui Origen. Alexandrinul lega expresia de Învățătura despre Revelație și de economia mântuirii” (Pietri, p. 518). În ce-l privește, Augustin afirmă, În De baptismo contra Donatistas 5,28,39, că Biserica botezaților este taina simbolizată de „arca mântuirii”. Această concepție trimite atât la ecleziologia lui Ignațiu al Antiohiei, cât și la bine-cunoscuta formulă a lui Ciprian: „Biserica, taina unității”. Tema, patristică, a Bisericii lărgite
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ca oricine să-și poată aduce băutură acolo și să se bucure de ea În acea atmosferă călduroasă. Cum americanca lucra În exces și Încercase, poate fărĂ prea mult succes, să Împiedice transformarea camerei sale În vreun fel de Club, baptismul clar al ideii Autorității a venit ca un șoc pentru ea. A doua zi, În timp ce lucram la CĂmin, protejînd pe cît puteam lentilele camerei, acoperindu-le cu o pînză sau o cîrpă, apăru Autoritatea Însoțit de americancă. Ne auzise vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a opta zi. Din moment ce botezul a înlocuit circumcizia, sfințenia din naștere a copiilor de care vorbește textul de la I Cor. 7, 14 nu elimina posibilitatea ca aceștia să fi fost deja botezați<footnote David F. Wright, „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 15. footnote>. Unii anabaptiști au încercat să-și argumenteze părerile lor așa-zis apodictice pe faptul că Mântuitorul s-a botezat ca adult, la vârsta de 30 de
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Din moment ce botezul a înlocuit circumcizia, sfințenia din naștere a copiilor de care vorbește textul de la I Cor. 7, 14 nu elimina posibilitatea ca aceștia să fi fost deja botezați<footnote David F. Wright, „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 15. footnote>. Unii anabaptiști au încercat să-și argumenteze părerile lor așa-zis apodictice pe faptul că Mântuitorul s-a botezat ca adult, la vârsta de 30 de ani. Însă aceasta
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
chema la Sine și-i binecuvânta, punându-Și mâinile peste ei (Mt. 10, 13-15). Faptul că „binecuvântarea” nu este botez nu modifică faptul că subiectul binecuvântării și subiectul botezului este același Domn și Mântuitor<footnote Heinrich Vogel, „The first Sacrament: Baptism”, în Scottish Journal of Theology, 7, 1954, p. 56. footnote>. Problema aici nu este a intenției lui Hristos ca atare, care, pentru unii, greu poate fi asociată direct botezului nou-născuților, ci a modului în care era înțeleasă pericopa și de ce
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în acele zile adusă ca argument de apărătorii botezului nou-născuților<footnote Cf. H. Kraft, „Texte zur Geschichte der Taufe, besonders der Kindertaufe in der Alten Kirche”, în Kleine Texte, Berlin, 1969, p. 13. footnote>, dar biblistul Joachim Jeremias<footnote Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 48 55. footnote> crede că porunca de a da copiii lui Iisus prin botez a fost dedusă din pasaj mult anterior lui Tertulian. Dovezile în favoarea acestui aspect sunt identificate de autor în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
primirea în cel Nou. Ea constituia „acceptarea în legământul lui Dumnezeu, făgăduit lui Avraam și succesorilor săi (din rândul cărora fac parte chiar și neamurile păgâne), la fel cum Botezul creștin constituie primirea în Trupul lui Hristos”<footnote Oscar Cullmann, Baptism in the New Testament, Studies in Biblical Theology, No. 1, London: SCM Press, 1950, p. 58-59. footnote>. Despre Sfântul Ioan Botezătorul, Evanghelistul Luca spune: „Iar copilul creștea și se întărea cu Duhul” (Lc. 1, 80), în sensul că el creștea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos”. footnote>, Sfântul Apostol Pavel „numește botezul «circumcizie creștină»... și îl descrie ca sacramentul creștin care corespunde circumciziei evreiești și o înlocuiește”<footnote Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 39-40. Și Oscar Cullmann vorbește despre înțelegerea Botezului creștin ca o împlinire - și astfel o abrogare - a circumciziei iudaice (op. cit., p. 58). În Noul Testament nu mai întâlnim coerciția și limita de a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
le NT”, în Foi et Vie, 1949, p. 90. Când un om este condus spre o poziție atât de monstruoasă, nu suntem foarte surprinși să-l regăsim negând onestitatea oponenților săi; a se vedea Rev. John Heron, „The Theology of Baptism”, în Scottish Journal of Theology, vol. 8, 1955, p. 44-46. footnote>. Nu pare necesar să trecem în revistă această dispută, pentru că noile dovezi din manuscrisele de la Marea Moartă par să rezolve problema decisiv, în favoarea lui Jeremias<footnote Rev. John Heron
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
voinței reflexive, tot așa este cazul cu circumcizia unui evreu născut, care, ca regulă, a devenit «Fiu al legii»” și a fost public acceptat ca membru vizibil al Sinagogii, numai la împlinirea vârstei de 13 ani<footnote J. Vernon Bartlet, „Baptism” (NT), în E. R. E., II, p. 379 la Rev. John Heron, op. cit., p. 50-51. footnote>. Rugăciunea rostită astăzi la un Bar Mitzvah<footnote Bar Mitzvah ori Bar Mițvá reprezintă o ceremonie religioasă evreiască (iudaică) de trecere spre maturitate, și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
despre botezul copiilor, cu excepția, poate, a evenimentelor implicate în trecerea în masă a unei întregi «case» de la păgânism la creștinism. Și, chiar și în acele cazuri, nu este clar ce se întâmplă cu copiii”<footnote Rev. Professor T. W. Manson, „Baptism in The Church”, în Scottish Journal of Theology, Vol. 2, Nr. 4, 1949, p. 395396. footnote>. Se presupune că anumite indicii lasă să se înțeleagă că expresia „casă” în cazul Lidiei, a temnicerului din Filipi sau a lui Ștefana, nu
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
ca „un copil, nou-născut sau fetus”, „un copil foarte mic, chiar unul nenăscut”<footnote Johannes Louw și Eugene Nida, Greek-English Lexicon of the New Testament, 9.45 la Professor John Schuetze, „Is There Historical Support for the Doctrine of Infant Baptism?”, în Systematic Theology, 24, 2003, p. 3; articol disponibil la adresa web http://www.wlstheologia.net/files/BrownInfant.pdf, accesat la 29 octombrie 2011. footnote>. Diversitatea termenilor pe care Hristos îi utilizează indică includerea copiilor născuți care sunt capabili să primească
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
La Roma, Sfântul Iustin deschide o școală creștină. Cartagina a fost centrul în care a lucrat Tertulian și reședința episcopală a Sfântului Ciprian. Hippo a fost reședința episcopală a Fericitului Augustin, iar Milanul, reședința lui Ambrozie. Lucrările lui Tertulian (De baptismo și De penitentis) aduc informații despre practica catehumenatului și, la fel, cele 81 de epistole ale Sfântului Ciprian. În plus, lucrarea lui Tertulian, De anima, este considerată cel mai vechi tratat de psihologie creștină. Dar cel care „unește în el
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
hotare, ca pe viitor să fie adepți a două variante. A declarat «sunt prea puțini oameni valoroși în biserica noastră acum, ca să-i supunem unor represalii și închisori. Dacă i-am pierde și pe aceia, ar fi un dezastru pentru baptismul românesc. Trebuie să mai așteptăm, să se formeze o nouă generație și abia apoi vom vedea ce avem de făcut [...]” Adresă, Dir. I către IJ Bihor, 02.02.1984, lt. col. Anastasiu Gabriel, gral-mr. Bordea Aron: Vă comunicăm că, în perioada
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
și o greșeală a ei de ordin religios, conform tabelului următor 26: Lume Arhonte Metal Gust Greșeală 1. Fum ? aur sărat astrolatrie 2. Foc leu bronz acru venerarea focului 3. VÎnt vultur fier iute idolatrie 4. Apă pește argint dulce baptism 5. Întuneric șarpe plumb și cositor amar divinație Cei cinci Arhonți sînt ca viermii din cei cinci Arbori ai Răului 27, fiecare provenind din propriul său element. Arhontele suprem este chintesența tuturor celor cinci tipuri de animale, elemente și Arhonți
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cauză pasul următor va fi conductul: realitatea trebuie desmembrată. Ea va conduce jocul, ea va transforma realitatea Într-un carnaval ținut sub protecția următoarelor elemente: cercul, rotirea, abisul, uitarea, apa, bolta, chemarea, peștele, argintul, dulcele dureros și o atitudine de baptism. De unde și liniștitoarea concluzie: cine mă caută mă găsește și cine mă găsește mă cunoaște, cine mă cunoaște mă iubește, pe cine Îl iubesc Îl distrug. Povestea unui paj Îndrăzneț dar fără trusou Lecțiile de desacralizare pe care pajul le
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
S separarea totală a Bisericii de Stat T trimiterea Evangheliei până la marginile lumii Credința baptistă a apărut în Anglia iar apoi a trecut în Olanda, în Nordul Americii și apoi în Germania. Germania s-a implicat foarte mult în răspândirea baptismului în toată Europa. Alexa Popovici menționează: “comunitățile de germani aflate în aproape toate țările europene au contribuit din plin la răspândirea credinței baptiste”. În România, credința baptistă s-a răspândit prin trei situații distincte, așa cum se susține în prezent: În
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Teodor Bodogae, Pr. Prof. Dr. Olimp Căciulă, Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 46. David F. Wright în „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 7, comentează acest text, folosindu-l ca argument pentru pedobaptism. footnote>. Pe aceștia îi oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Prof. Dr. Olimp Căciulă, Pr. Prof. Dr. Dumitru Fecioru, în vol. Apologeți de limbă greacă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 46. David F. Wright în „The Origins of Infant Baptism - Child Believers' Baptism?”, în Scottish Journal of Theology, vol. 40, 1987, p. 7, comentează acest text, folosindu-l ca argument pentru pedobaptism. footnote>. Pe aceștia îi oferă ca paradigme de trăire creștină aleasă, nutrind dezideratul de a se arăta în tot neamul de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
neamul de oameni astfel de ființe. Biblistul Joachim Jeremias susține că această ultimă frază Și verbul utilizat (μαθητεύειν) trebuie să însemne că aceste „persoane erau botezate ca nou-născuți în perioada dintre anii 80 Și 95 e. n.”<footnote Joachim Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries, London, 1960, p. 72. footnote>, deci încă din secolul I, adică atunci pe când trăiau unii din apostoli. Kurt Aland<footnote J. Jeremias a avut de dus, pe această temă a pedobaptismului, o polemică acerbă cu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
continuă să insiste că în „copilăria timpurie” „deveniseră discipoli ai lui Hristos” Și că avem aici o aluzie certă la botez<footnote Kurt Aland, Did The Early Church Baptize Infants?, London, 1963, p. 73-74; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism, London, 1963, p. 55-58. footnote>. Se admite și că în ritualul prezentat de Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, nou-născuții (sau bebelușii) se aflau sub aripa ocrotitoare a candidaților maturi (a părinților), dar mai curând într-o formă neevidentă, nu prea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
legate de îndelungate vieți creștine la sfârșitul secolului al II-lea - mărturisirea Sfântului Policarp, episcopul Smirnei: „86 de ani L-am slujit (pe Hristos)” Și cea a lui Policrat: „Am trăit întru Domnul 65 de ani”<footnote J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 59-63; Kurt Aland, op. cit., p. 71-73; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 58-62. footnote>. Ultima aparține perioadei 190-191 e. n., ceea ce îi permite lui Jeremias să conchidă că Policrat<footnote A fost episcop
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
L-am slujit (pe Hristos)” Și cea a lui Policrat: „Am trăit întru Domnul 65 de ani”<footnote J. Jeremias, Infant Baptism in the First Four Centuries ..., p. 59-63; Kurt Aland, op. cit., p. 71-73; Joachim Jeremias, The Origins of Infant Baptism ..., p. 58-62. footnote>. Ultima aparține perioadei 190-191 e. n., ceea ce îi permite lui Jeremias să conchidă că Policrat<footnote A fost episcop al Efesului, printre ucenicii săi se pare că s-a numărat și Sfântul Irineu de Lyon. footnote> „a fost
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]