80 matches
-
e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i basma, e și tulpan, iar un miel de peste-un an în Moldova e cârlan. Fumul iese pe hogeag și iaurtul e chișleag Păpușoi zic la porumb și nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu guri uscate!", "Ergo bibamus", "Și la Iași se bea!", "Crâșmărița de la Teiu" ș.m.a. Este obligatoriu să luăm în considerare și ipoteza că documentele salvate de Toader Hrib nu-s decât parte din virtualul "Fond Taniac" și că, pentru fierberea barabulelor rusoaicei din Rădăuți, se vor fi mistuit pe horn cine știe câte alte dosare. Oricum, ceea ce s-a păstrat și ni s-a revelat acum e destul pentru a ne uimi încă odată cât de multe nu știm despre truda înaintașilor. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de către Alexandru Vodă Lăpușneanu (1564), aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou din Suceava la Iași (1564), zidirea Mănăstirii Sucevița prin Mitropolitul Moldovei George Movilă cu fratele său Iremia (1578), introducerea calendarului grigorian (nou latin) prin papa Grigoriu XIII (1582), aducerea barabulelor la Europa prin Franz Drake (1585), zidirea mănăstirii Dragomirna prin mitropolitul Moldav Anastasiu Crimca (1602), desrobirea limbei române de cea rusească în biserică prin întâia carte bisericească scrisă românește (1631), răpirea moaștelor S. Ioan cel Nou prin Ioan Sobieski, regele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă, ci numai floare. Descîntecele de dragoste se fac la lună nouă. (Gh.F.C.) La lună nouă, unii zic că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acolo, dar, la un moment-dat, ce i-a trecut ticălosului prin cap? Să se însoare! Și nu cu una dintre fecioarele mândre și harnice din Rugulu (astăzi Rügülü), comuna Brandul Mare, ci cu o fată cam plinuță din localitatea vecină Barabula (comuna Brandul Mic). După cum se știe, în urma evenimentelor din 24 septembrie (după unele surse în 1947, după altele în 2008), pentru a nu urma un nou măcel, Marile Puteri au decis ca pe ruinele încă fumegânde ale Regatului Vandana (de
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
lui Raul S. Zimberlan, fiul lui Julius Zimberlan al Patrulea a trăit nestingherit în Republica Vandana de Nord. El, cel venit tocmai din Republica Soră Vandana de Sud! Din mai multe înregistrări, se poate constata că la cârciuma din localitatea Barabula (comuna Brandul Mic), susnumitul a lansat o serie de relatări despre realitățile din Republica Soră Vandana de Nord, multe dintre ele vădit răuvoitoare. Într-o zi, nu s-a sfiit nici măcar să descrie în amănunte localitatea Rugulu (astăzi Rügülü), comuna
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
iar biroul județian din 7 membri din care 4 plătiți de U.T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
marea revoluție anticeaușistă , anticomunistă , antisocialistă din Piața Unirii Iași”, încununată de un eșec lamentabil și ridicol , mai precis nu s-a mișcat nimic , dar ABSOLUT NIMIC! Data de 14 decembrie, în municipiul Iași, a trecut ca orice zi, banală: cu barabule, takamury, bere Zimbru, vată termofilă ... N.n. Histrionii au imaginat prin anii ’90 - ’91 scenariul căuzașului de marmură trecut prin clinica unor fantasme . Dominați de patologia celebrității, obsesia glandulară le-a dat elanul să difuzeze mistificări leniniste,(tromboane”) și vorba ceea
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
monografie, interesează sub raport științific și întreține plăcerea lecturii totdeodată. Câteva dintre coordonatele acestui univers trebuie reținute: onomastica populară (Catrina lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
carele pregătite. După ce încărcau bine gunoiul, părinții le indicau locul unde trebuie să-l descarce. Dar, de obicei, cei veniți ne erau apropiați și ne cunoșteau ogoarele. S-a întâmplat ca printre ei să fie și unul Isopescu Gheorghe, poreclit Barabulă. Acesta a încărcat o haraba așa de plină și tot o bătucea să încapă mai mult, încât mamei i s-a părut ceva suspect. I a spus unde să meargă și lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lui i-a convenit ogorul de la Șvarac. După ce a ieșit cu carul pe poartă, mama s-a luat după el, pe scurtătură. La un moment dat a dispărut din vizor și-atunci mama l-a urmărit ca-n filme. Gospodarul Barabulă s a oprit mai aproape de drum pe ogorul primarului și a început să descarce cu furca mare. Deodată s-a trezit cu mama lângă el... Doamne ajută, domnule Isopescu. Ce faci, ai rătăcit ogorul, sau te-ai înțeles cu domnul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-a luat-o spre ogor. Mama a venit acasă într-un suflet, că trebuia să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vechi; verde; versuri; veșnică; vin; 10 minute (1); 811/242/84/158/1 cartof: mîncare (202); legumă (83); prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27); legume (19); amidon (13); pai (13); grădină (11); gustos (9); mare (9); aliment (8); barabulă (8); bun (8); coajă (8); dulce (6); fiert (6); hrană (6); morcov (6); copt (5); ulei (5); barabule (4); chips (4); chipsuri (4); foame (4); maro (4); mic (4); poftă (4); rotund (4); supă (4); varză (4); alb (3); ceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prăjit (58); piure (39); pămînt (33); prăjiți (27); legume (19); amidon (13); pai (13); grădină (11); gustos (9); mare (9); aliment (8); barabulă (8); bun (8); coajă (8); dulce (6); fiert (6); hrană (6); morcov (6); copt (5); ulei (5); barabule (4); chips (4); chipsuri (4); foame (4); maro (4); mic (4); poftă (4); rotund (4); supă (4); varză (4); alb (3); ceapă (3); fruct (3); stricat (3); tubercul (3); verde (3); zeamă (3); carbohidrați (2); cină (2); cîmp (2); copți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Bucăți de material pe care răposata le-a uitat când a plecat. Aș putea să fac puișori de pernă și să le umplu cu haine vechi. Volodia mi le-ar lua și mi-ar da în schimb câteva kilograme de barabule. O cutie cu cuie vechi, strâmbe și ruginite total lipsite de interes. Ah, uite ciocanul! Am întins brațul cât am putut de sus și am început să bat în măciulia cuiului. La cea de-a treia lovitură bătăi furioase în
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
nostru, pe nume George, erau specimene tipice de muncitori agricoli itineranți. În ultimii ani, lucraseră unde era nevoie de ei, după anotimp: la începutul primăverii, la fătatul oilor, apoi la culesul de mazăre, căpșuni, diverse alte fructe, hamei, „săpat la barabule", napi și sfeclă de zahăr. Rămîneau foarte rar fără lucru mai mult de o săptămînă sau două, însă era de ajuns să le înghită tot ce agonisiseră. Cînd au ajuns la ferma Blest, erau amîndoi fără o lețcaie, iar pe
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
supă spaniolă din ceapă cu pîine prăjită. Săptămîna viitoare e rîndul meu, și am de gînd să fierb un haggis. Găsești unii mari și ieftini la un magazin din Argyle Street, și sînt delicioși dacă îi mănînci cu napi și barabule. După aia, stingem lumina, ne așezăm lîngă foc și ascultăm discuri: jazz și muzică simfonică. Ar trebui să vii și tu. Pare minunat. Oftă. Aș vrea eu să vin. — Și de ce nu poți? — Ei bine... merg la o prietenă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dăduse greș iar șeful fu nevoit să trimită mai departe un dosar subțire. La instrucție, procurorul, bărbat cu prea puțin păr la tâmple și pleșuvia lustruită, îl întrebă blând pe moșneag. - Ei, cum facem, moșu’ Bogza, ai furat ori ba barabulele ? - De, dom’ procoror, le-am furat, mărturisi senin bătrânul. Procurorul Puișor își scutură gulerul din bărbii duble ce-i înconjura fața ca un cap de purcel pe tavă. - Păi de ce n-ai declarat așa la miliție ? - Apoi acolea nu m-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
le-am furat, mărturisi senin bătrânul. Procurorul Puișor își scutură gulerul din bărbii duble ce-i înconjura fața ca un cap de purcel pe tavă. - Păi de ce n-ai declarat așa la miliție ? - Apoi acolea nu m-a întrebat de barabule. Eu cartofe n-am furat, să n-am parte... și bătrânul începu iar pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
înconjura fața ca un cap de purcel pe tavă. - Păi de ce n-ai declarat așa la miliție ? - Apoi acolea nu m-a întrebat de barabule. Eu cartofe n-am furat, să n-am parte... și bătrânul începu iar pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
întrebat de barabule. Eu cartofe n-am furat, să n-am parte... și bătrânul începu iar pomelnicul. - Va să zică barabule ai furat dar cartofe nu ! - Nu, întări cu hotărâre moșul, clipind din ochi. Își făcuse socoteala că, în actele oficiale, cuvântul „barabule” nu poate fi întrebuințat. VACA Sunător ca sticla, grâul copt e plin de lăcuste care sfârâie zorite în timp ce, alături, păpușoaiele tac. într-un trifoi clocotește prepelița iar ciocârlia cântă în slava cerului. Soarele de după-amiază luminează peste asfințit cu o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
tufa, o pui în pământ și după un timp o scoți și-am auzit că toți la curtea lui s-au îngrășat de cât mănâncă din ce dă tufa aia. — Și cum îi zice la tufa? - întrebă Cosette. — Tufă de barabule - răspunse spătarul. Pentru că tufa dă barabule și barabulele se mănâncă. — Și crezi - zise Barzovie-Vodă - că dacă ducem sultanului barabule și presupunând ca o condiție sine qua non eventualitatea că o să-i placă, va considera el necesar să schimbe actuala stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]