197 matches
-
peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a și întâmplat. Cum nu mai eram obosiți de drum, nici de votcă și de bere, ne-am hotărât să stăm cât de mult vom rezista la pescuitul
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi mai bogată în pește, decât ziua precedentă. Așteptam cu nerăbdare să vină și barcagiul cu provizia de bere comandată. Asta s-a întâmplat pe la ora zece dimineața. Adusese clienți pe Dunărea Veche și a trecut pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
funcționează și astăzi și dă ora exactă în Ath. Patru muzee ocupă cladiri de prestigiu în centrul orașului, fiind puse în valoare de obiceiurile și tradițiile locale: - „Spațiul galo-roman” - un muzeu unic, care ne oferă o călătorie în timp alături de barcagiul Rufus din Pommeroeul. El reînvie cizmari, olari, metalurgi, pescari, animând obiecte, vă invită să petreceți o zi în compania contemporanilor săi galo-romani. Tehnologia de ultimă oră vă permite să participați la o peveste imperioasă din secolul al II-lea. Vizita
ORAŞUL GIGANŢILOR DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ath_orasul_gigantilor_din_belgia_.html [Corola-blog/BlogPost/352130_a_353459]
-
Teo, care până atunci nu prea reușea să servească, pocnește fluturașul cu sete și mi-l înfige drept în bărbie. În timp ce eu îmi frec bărbia, doamnele sunt gata-gata să cadă de pe șezlonguri de atâta râs. Suntem anunțați că au venit barcagii. Ne îmbarcăm pe două bărci cu motor, pentru o plimbare ce avea să dureze peste patru ore. Pe tot parcursul, Leni a filmat, Danflorea a fotografiat, Anca a pozat, iar cu al doilea aparat au făcut poze pe rând Cătălin
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404121491.html [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
nu, e cormoran ! Unde nu știam, îl întrebam pe pescarul care conducea barca. Așa am aflat că o pasăre mică și negricioasă se numește țigănuș, iar alta mică și albastră - dumbrăviță. Ulterior, cei din cealaltă barcă ne-au spus că barcagiul lor îi zicea dumbrăveancă. Mă rog, Umberto Eco are dreptate, trandafirul e trandafir indiferent cum îi spui. La un moment dat rămânem înmărmuriți. La un metru de barcă, într-un loc unde până atunci apa era oglindă, iese la suprafață
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404121491.html [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
Gabi de azi, am făcut baie cu Monica și Anca în lacul glaciar Bucura, rece ca gheața. Între timp colecția a crescut substanțial. Piesele de rezistență se numesc Egeea la Insula Skyathos, Mediterana la Cannes, Adriatica la Opatija... Cu acordul barcagiilor, ne dezbrăcăm și sărim în apă. Cătălin după noi. Mai greu a fost cu urcatul în barcă, greutatea mea a crescut de la 75 la 100 kile, dar mușchii sunt tot ăia. Mai mult în partea de nord... Remarcăm că pe
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404121491.html [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
peștii și am început din nou să prindem câte un caras, sau o plătică. In pauză, am servit și prânzul, udat din belșug cu berea care era pe terminate. Sărbătoream evenimentul și așteptam ca a doua zi să primim vizita barcagiului, cu altă provizie de bere și apă de băut, lucru care s-a și întâmplat. Cum nu mai eram obosiți de drum, nici de votcă și de bere, ne-am hotărât să stăm cât de mult vom rezista la pescuitul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
ne-am luat amândoi porția de somn binemeritat. Dimineața, cafeaua era parcă mai delicioasă și sufletul ne era plin de speranța că ziua de sâmbătă va fi mai bogată în pește, decât ziua precedentă. Așteptam cu nerăbdare să vină și barcagiul cu provizia de bere comandată. Asta s-a întâmplat pe la ora zece dimineața. Adusese clienți pe Dunărea Veche și a trecut pe la noi să ne vadă cum ne descurcăm și să ne aprovizioneze, de asemenea, să stabilim plecarea de duminică
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423060484.html [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului desupra stânii un corb rotindu-se - pe pământ umbra plecarea mamei - caierul început molia-l termină vitrina goală - doar molia trezită face reclama copilul bolnav- cocorii de hârtie tot mai mulți noapte fără stele - felinarul barcagiului luminând râul Referință Bibliografică: Haiku / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 311, Anul I, 07 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4.html [Corola-blog/BlogPost/355402_a_356731]
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > CORNELIU FLOREA - PAZVANGIII - DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Mulți români au auzit de Pazvante-chiorul (Osman Pazvantoglu 1758-1809) dar puțini știu cum a jefuit el, cu pazvangiii lui, Țara Românească la începutul secolului al
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
primele țări în lume la pierderea prestigiului și identității naționale, pentru că, printre altele, românii nu au mai avut noroc de un Iancu Jianu. ---------------------- Corneliu FLOREA St. Vital, Canada aprilie 2017 Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - PAZVANGIII - DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL / Corneliu Florea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Corneliu Florea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Acasa > Versuri > Iubire > GONDOLIERUL ( PAMFLET ) Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Plutesc lin pe o gondolă, Barcagiu-i obosit... Trist, că și-a pierdut iubita De atâta " nevâslit "... La Veneția e noapte, Ceru-i lud, negru-smolit, Serenade, valuri, șoapte Te îndeamnă la iubit. Jinduind spre alte " maluri ", Adumbrind a infinit, Vreau s-ating calde limanuri... ( Vâsla s-
GONDOLIERUL ( PAMFLET ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1469301772.html [Corola-blog/BlogPost/382506_a_383835]
-
țigări și una de confecții creându-se astfel noi locuri de muncă totuși o parte dintre locuitorii insulei erau nevoiți să-și găsească locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ). O altă parte dintre insulari erau barcagii, alții erau specializați în producerea de zaharicale. Autoritățile românești au acordat asistență de specialitate în vederea salvării și conservării unor aspecte, monumente și mărturii de cultură și civilizație ce urmau să dispară sub apele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
regretele și părerea de rău că această frumoasă insula trebuie să dispară sub apă . Am petrecut multe ore frumoase cu oamenii de pe insulă ,care sunt atât de ospitalieri.” Vizitatorul de oriunde putea întâlni în acest”mic orient pe Dunăre” pe barcagiul care încă mai purta fes ,femei mai vârstnice, credincioase feregelei, ce le acoperea întreaga făptura și care, cu pași mărunți și repezi ,misterioase pentru trecătorul străin, traversau străzile înguste până la fostul bazar. Aici te întâmpinau tejghele încărcate cu zaharicale, unde
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
ne-au luat. Contextul a devenit dintr-odată unul foarte inedit, prin așteptarea prelungită care ne-a apropiat, dar și prin călătoria propriu-zisă, făcută pe grupuri și ambarcațiuni mult mai mici. (Rețin și acum chifteluțele cu care ne-a servit barcagiul nostru...) Și aceștia sunt conaționalii noștri. Votează diferit de noi? Ascultă altă muzică? Au altă filosofie de viață? Nu sunt la curent cu terminologia agreată? Sau nu știu pe unde se face deplasarea la metrou? Tant pis, cum zice francezul
Francezul bătrân: „În România e anarhie, pe toți îi doare în cot!” Răspunsul francezului tânăr mi-a mers la inimă by https://republica.ro/francezul-batran-zin-romania-e-anarhie-pe-toti-ii-doare-in-cot-raspunsul-francezului-tanar-mi-a-mers-la [Corola-blog/BlogPost/338657_a_339986]
-
sînt obligate să respecte dispozițiunile legale în vigoare. Articolul 39 În caz de incendiu, inundații și orice alt caz de pericol sau de interes general, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port va putea cere concursul marinărilor, lucrătorilor, muncitorilor de port, barcagiilor, pescarilor sau oricăror alte persoane care exercită o profesiune în port sau lucrează în mod obișnuit pe cheu, în porturile și apele naționale. Aceste persoane vor trebui să dea concursul cerut și să execute toate manevrele ordonate de Căpitănia Portului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
Articolul 1 Înaltele Părți Contractante se angajează a crea și a întreține în fiecare din porturile lor mai însemnate, maritime ori fluviale, servicii venerologice deschise tuturor marinărilor vaselor de comerț și barcagiilor, fără deosebire de naționalitate. Aceste servicii vor avea un personal medical specializat și o organizațiune materială ținută continuu în curent cu progresele științei. Ele vor fi instalate și vor funcționa în astfel de condiții încît interesații să poată să aibă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134333_a_135662]
-
a vânatului; 13. declanșarea focului asupra vânatului în mișcare pe jos, la ridicare sau în zbor se va face numai după asigurarea că prin ricoșare nu pot fi provocate accidente; 14. când se utilizează barca, vânătorul se va așeza cu spatele la barcagiu și se va ține arma îndreptată cu țeava în sus; tirul este permis numai în față și lateral; 15. vânătorile de urși la nadă se vor realiza numai din observatoare deschise, în prezența personalului tehnic de specialitate al gestionarului; 16
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200684_a_202013]
-
Pietro Tommacelli ajuns papă și-a figurat blazonul pontifical cu o diagonală formată din cuburi. Mottoul se referă la numele de mirean al papei: Cosimo Migliorati, termenul”sidere” face trimitere la stema pontificală reprezentată cu o stea-cometă. Expresia „nauta” (marinar / barcagiu) are o semnificație bine precizată și este folosită de Malachia pentru papii care proveneau din Venezia. Într-adevăr, Angelo Corrier era nativ din Venezia și fusese Cardinal de Negroponte. Pietro Filargiro avea reprezentat pe blazonul său pontifical un soare strălucitor
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Cornelius Vanderbilt, Jan Aertson (sau Aerszoon), a fost fermier olandez în orașul De Bilt în Utrecht, Olanda, care a emigrat la New York că ucenic slujitor în 1650. Părinții lui au avut o mică fermă, iar tatăl său a lucrat ca barcagiu.La acea vreme, fermierii de pe Staten Island își transportau produsele lor spre piețele din Manhattan, situate în portul New York. Tatăl lui Vanderbilt a deținut un feribot utilizat pentru a transfera marfă la port, iar Cornelius, de mic copil, a lucrat
Cornelius Vanderbilt () [Corola-website/Science/328985_a_330314]
-
(n. 11/24 ianuarie 1906, Balcic, Bulgaria — d. 8 august 1982, București) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române din 1955. În tinerețe a fost barcagiu în Balcic. După Primul Război Mondial, între 1924-1925, a luat lecții de desen cu Hrandt Avakian Un an mai târziu, sprijinit de sculptorița Zoe Băicoianu, s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din București, unde i-a avut ca
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
vaselor, trebuia să scot și pentru mine și șoferul nostru. Stanley avea permis pe timp nelimitat. Ce nu le mai convenea celor de la Securitate era faptul că deseori, când unele vase erau docate mai departe, noi trebuia să luăm un barcagiu cu barca să ne ducă la vapor și înapoi. Acești barcagii serveau ca un taxi pe apă. Erau plătiți de pasagerii transportați de ei. În general echipajele vapoarelor engleze și ame ricane erau clienții care foloseau "taxiurile". Fără acest mijloc
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
avea permis pe timp nelimitat. Ce nu le mai convenea celor de la Securitate era faptul că deseori, când unele vase erau docate mai departe, noi trebuia să luăm un barcagiu cu barca să ne ducă la vapor și înapoi. Acești barcagii serveau ca un taxi pe apă. Erau plătiți de pasagerii transportați de ei. În general echipajele vapoarelor engleze și ame ricane erau clienții care foloseau "taxiurile". Fără acest mijloc de transport erau nevoiți să meargă pe jos patru-cinci km, ocolind
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
apă. Erau plătiți de pasagerii transportați de ei. În general echipajele vapoarelor engleze și ame ricane erau clienții care foloseau "taxiurile". Fără acest mijloc de transport erau nevoiți să meargă pe jos patru-cinci km, ocolind o parte a portului. Majoritatea barcagiilor știau să se descurce în englezește și erau deștepți. Clienții lor, pe lângă costul transportului, care era destul de generos plătit, le dădeau întotdeauna țigări și alte obiecte. Securitatea era îngrijorată de contactul între barcagii și pasagerii lor, mai ales fiindcă în
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]
-
km, ocolind o parte a portului. Majoritatea barcagiilor știau să se descurce în englezește și erau deștepți. Clienții lor, pe lângă costul transportului, care era destul de generos plătit, le dădeau întotdeauna țigări și alte obiecte. Securitatea era îngrijorată de contactul între barcagii și pasagerii lor, mai ales fiindcă în barcă, pe apă, nimeni nu putea intercepta convorbirile. Așa că își tocmise oamenii ei printre barcagii și aproape toate bărcile erau înzestrate cu microfoane ascunse. Cu toate astea, dacă vreun barcagiu voia să transmită
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/90_a_414]