371 matches
-
Bucuresti, cât și la New York. De altfel, domnul Ciucă este, deopotrivă, cetățean român și cetățean american (încă din anii ‘80), dar conștiința planetară nu apasă asupra identității sale de român și de oltean care luptă împotriva Guvernelor și dă cu barda în Dumnezeu, pentru că este anarhist și ateu. Poetul e dezamăgit de America, America își spionează poporul căruia îi acordă un înalt nivel de trai pentru a-l ține în frâu, cu pumnul în gură. Puterea mondială dă libertatea cu lingurița
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
pentru viitorul imprevizibil. În spiritul său dur, haiducesc, poetul pune la zid pe toți vânzătorii de țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați adus la sapă/ Vă execut prin tragere în țeapă!/ Elitelor ce ați trădat poporul/ Vă ciopârțesc cu barda și toporul!// Pe voi ce ne-ați adus la disperare/ V-am condamnat la ocnele de sare/ Prelații ce se vor deasupra legii/ Îi voi decapita - cum doreau regii!/ Pe președinții care ne dezbină/ Am să-i arunc în flăcări
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/aureliu_goci_1471351896.html [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
curată... Gogomănie! M-a prins o neagră pasă, negre gânduri, După-adevăr am plâns în multe rânduri, Cine nu cunoaște? Zăceau în ghemotoace de hârtie Cu sârg mă apucam apoi a scrie, Din an în Paște. Dar când scriam dădeam cu barda-n lume Și tragedii, le deghizam în glume, Că, ce-or să-și facă? Știam că o să iasă iar scandalul Că asta-mi este firea, ăsta harul. Pân-o să tacă! Mi-au fost potrivnici sorții și norocul, Nici când n-
REPERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1405020431.html [Corola-blog/BlogPost/349126_a_350455]
-
cu îngeri... și trece toamna, singurică, atât de tristă și uscată, cu sânii goi, lipsiți de vlagă, ca un afiș electoral, pe care toți ar vrea să scuipe, dar trec scârbiți și intră-n bar. prin fumul gros se-ascute barda. în turnul Babel se-nfierbântă; un amalgam de limbi străine înjură, cântă și blesteamă și-n bruma rece de afară iau fantomele la trântă. și trece toamna, trece, trece!... și nimeni n-o mai bagă-n seamă; cu ochii ficși
ŞI TRECE TOAMNA, TRECE, TRECE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_trece_toamna_trece_trece_george_safir_1353914371.html [Corola-blog/BlogPost/345039_a_346368]
-
în lădița mea. Soră-mea (care declarase că nu mai vrea porc în viața ei, de la accidentul cerebral de acum doi ani) se amăgește cu un șoric în colțul gurii. -Spune-i să ți le taie mărunt, că tu n-ai bardă și cuțite ascuțite la oraș! -Lasă, că de-acum proprietăreasa dictează! schimbă vărul stăpânul comenzilor. Trăiesc un sentiment de fericire...nu știu de ce. Mi-am dorit ziua aceasta! Și când eram copil, fugeam printre picioarele bărbaților care-l ajutau pe
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Taierea_porcului_corina_lucia_costea_1385891844.html [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
incendiat trupul Până la ultimul os. Ia urna deci și umblă, Mergi până acolo Unde ți-am zis Primul Te iubesc! Răstoarnă acolo Toate sosirile și plecările Purificate pe rugul viselor uitate într-un alt timp. ÎNDRĂZNEALĂ Senin, călăul își ștergea Barda de sânge. Mai retezase un cuvânt Ce se crezuse rege. Un abur întunecat O arătare ca o pasăre de pradă Se ridica de pe leșul cald Alungând cuvintele Ce se adunau din spațiu Să petreacă la căpătâiul mortului Care, nebun, îndrăznise
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1491318021.html [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
cred că s-a intervenit corect în această situație nefericită. Dar cu miticii dâmbovițeni din toată țara (sic!) nu o vei scoate niciodată la capăt. S-a ajuns la condamnarea aberantă a creatorului sitemului SMURD. E ușor să dai cu barda! Arafat merită o statuie, nu linșaj în piața publică! Nu uit nicio clipă „Noi suntem români!” Veșnic cârtitori. Unii nu mai vor partide. Însă o democrație implică tocmai existența partidelor. E verificat de peste 2.000 de ani. Ba da, se
TABLETA DE WEEKEND (129): CIUMPALACII RĂZBUNAŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1446875697.html [Corola-blog/BlogPost/382285_a_383614]
-
belșug, basamac, barul “Brooklin”, Busuioacă Bohotin, berică, “bihoreană”, bărbați băuți bălăngănindu-se, borîtură, buticari, barosani, boși, barăci, basmale, băsmăluțe, batice, batiste, bluze bordo, băști, bikini, burci, blănuri bengoase, borangic, broderie bănățeană, beteală, botoșei bebeluși, bumbac, bretele, bulendre, belciuge, bomfaiere, bolțari, barde, bărdițe, bricege, butoiașe, budane, bidoane, bărdace, butii borțoase, beschii, baroase, bucșe, burlane, butelii, broaște, biciclete bușite, brichete, bibelouri bălțate, bătătoare, baloane, bocanci, bentonită, biciuri, biscuiți, bulion basarabenesc, bureți, baclavale, boia, boiele, borș, bomboane, bojoci, buturi, buturele, boașe berbec, batoane, balamucuri
BAZAR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Bazar.html [Corola-blog/BlogPost/348214_a_349543]
-
născut la 23 februarie 1961 în localitatea Molnița, județul Herța, Cernăuți, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn nr. 3, ap. 48. - Amihalachioaie Petru - născut la 21 februarie 1990. 2. Amihalachioaie Valentina, fiica lui Barda Teodosie (născut la 25 martie 1935 în Padoina) și Ecaterina (născută la 22 noiembrie 1939 în Padoina), născută la 24 martie 1961 în localitatea Podaima, județul Camenca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
din regiunile amintite să inventeze minoritatea vlahă și limba vlahă, a fost tocmai acțiunile unor inși necunoscători ai ,,chestiunii timocene” de la București de a trezi orgoliul câtorva persoane adunate de pe maidan și a-i investi cu har mesianic. A pune barda (a lui Arghezi, nu a lui Tito!) în mâna unor oameni fără carte înseamnă că am condamnat neamul românesc la - de azi înainte - ignoranță și confuzie. Românismul nu se conservă, indiferent unde am descoperi o oază, de niște cameleoni-salaori care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/timoc-romantism-si-romanism/ [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
lăstari. Înainte să moară, face fructificație ca să lase urmași. Să mai zică cineva că arborii n-au viață și înțelepciune. Iar țăranul adevărat știe asta, și când vede că cireșul lui nu mai face cireșe, se duce la el cu barda și-i zice: «No, io să știi că te tai!». Și-apoi îi crestează puțin coaja cu barda, doar așa, ca să-l sperie nițel. Iar cireșul chiar se sperie și crede că o să moară. Și-atunci face repede pui. Lasă
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
și înțelepciune. Iar țăranul adevărat știe asta, și când vede că cireșul lui nu mai face cireșe, se duce la el cu barda și-i zice: «No, io să știi că te tai!». Și-apoi îi crestează puțin coaja cu barda, doar așa, ca să-l sperie nițel. Iar cireșul chiar se sperie și crede că o să moară. Și-atunci face repede pui. Lasă urmași la poalele lui. Natura asta e plină de miracole. Totul e să le vezi”. Din depărtare se-
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
a arătat niște ilustrații din manuale cu luptătorii români: - Ia uitați-vă cum luptau strămoșii noștri! Aici, la Rovine în câmpii... cu lancea, cu sulița, cu arcul, cu sabia, cu...bolovani... Uite-l aici pe Mihai Viteazu’ cum dă cu barda în turci! Aici, la Grivița și la Plevna, cum ne urcam pe metereze și înfigeam țepușa în turci! Vedeți? Păi cum credeți voi că ne-am cucerit independența? Și aici, la Mărășești... ne luptăm în cămașă și izmene. Uite cum
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată iarna Iosif și apoi Costel băga șițari și confecționau șiță în salonul încălzit. Până-n primăvară făceau mii de pachete care erau încărcate
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
CU GHEAȚĂ PESTE MORMINTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului plouă cu gheață peste morminte în turlă un clopot se dă peste cap ies aburi din cripte și gem oseminte cu barda de parcă lovește-un casap smulge o țiglă vântul și-o duce departe în țarnă în lutul cleios țipă de moarte păsări năuce se zbat fără aripi târâte pe jos plouă cu gheață peste morminte ca un potop de sudalme pe-
PLOUĂ CU GHEAŢĂ PESTE MORMINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ploua_cu_gheata_peste_morminte.html [Corola-blog/BlogPost/366846_a_368175]
-
toată ziua din cărțile lui militare.Nu sunt importantă pentru el. -Papă! Papă! Buni stuguli! Buni! -Zice că-s buni strugurii.Ai priceput? Hai că nu e fată rea totuși! Vrei să o inervez puțin? Vrei? -Poți? Nu dă cu barda? Am văzut ce-i poate pielea.. Nu dă? -Nu dă cu barda în oricine.O fi nebună dar are o umbră de luciditate ca să nu dea în copii. Mă ridic de jos și-i zic imitând un act sexual : Citește
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
Papă! Buni stuguli! Buni! -Zice că-s buni strugurii.Ai priceput? Hai că nu e fată rea totuși! Vrei să o inervez puțin? Vrei? -Poți? Nu dă cu barda? Am văzut ce-i poate pielea.. Nu dă? -Nu dă cu barda în oricine.O fi nebună dar are o umbră de luciditate ca să nu dea în copii. Mă ridic de jos și-i zic imitând un act sexual : Citește mai mult -Ce are Ana de vorbește așa? E bolnavă? Nu înțeleg
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
toată ziua din cărțile lui militare.Nu sunt importantă pentru el.-Papă! Papă! Buni stuguli! Buni!-Zice că-s buni strugurii.Ai priceput? Hai că nu e fată rea totuși! Vrei să o inervez puțin? Vrei?-Poți? Nu dă cu barda? Am văzut ce-i poate pielea.. Nu dă?-Nu dă cu barda în oricine.O fi nebună dar are o umbră de luciditate ca să nu dea în copii.Mă ridic de jos și-i zic imitând un act sexual :... X
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
Papă! Buni stuguli! Buni!-Zice că-s buni strugurii.Ai priceput? Hai că nu e fată rea totuși! Vrei să o inervez puțin? Vrei?-Poți? Nu dă cu barda? Am văzut ce-i poate pielea.. Nu dă?-Nu dă cu barda în oricine.O fi nebună dar are o umbră de luciditate ca să nu dea în copii.Mă ridic de jos și-i zic imitând un act sexual :... X. AL TREILEA CERC..P2 FRAGMENT., de Florin Ciprian Ispas, publicat în Ediția
FLORIN CIPRIAN ISPAS by http://confluente.ro/articole/florin_ciprian_ispas/canal [Corola-blog/BlogPost/343656_a_344985]
-
le arăt că-s cel ales că așa este hotărât în foșnetul cerurilor să nu fie nimeni la spânzurătoare în afară de eu eu le arăt că am semne pe mine trei scaieți trei arbori de sequoaia răsturnați în mizantropia râurilor trei barde și un pod de cornul taurului pe piept tobele bat în tîmpla lunii cu degete din care curg mărăcini lovindu-mă în față în încheietura atingerilor cum ar trece uliul prin cercul de vrăbii răsturnând cuvântul sub el însuși numai
ÎN PÂNTECUL NOPŢII de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 by http://confluente.ro/In_pantecul_noptii_george_adrian_popescu_1365745377.html [Corola-blog/BlogPost/345817_a_347146]
-
alte nave prin aspectul lor specific, coca lor întărită, de forma specială, puterea motrice a mașinilor și prin diferite tipuri de echipamente de punte pentru manevrarea și ancorarea cablurilor parâmelor etc. B. Împingătoarele, care sunt vase special concepute pentru împingerea bardelor (șalupelor) sau a mahonelor în mod special. Ele se caracterizează în esență prin partea lor din fața aplatizata, concepută pentru împingere, ca și prin poziția ridicată a postului de timonerie care poate să fie telescopica. Poziția cuprinde navele concepute în același
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166817_a_168146]
-
El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a încleiat gura cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]