365 matches
-
Nicodim. Seria Caloienilor, prezentați în racla lor de lut, în anul 2000, la Muzeul Național al Agriculturii din Slobozia, sunt coconi înfășați în coji de ouă încondeiate de Paște. Adam și Eva, din 2004, personaje golemice din bușteni ciopliți la bardă, prinși cu scoabe, capătă haz și forță expresivă prin bricolăi de varii fragmente. Dar liantul, la propriu și la figurat, al etapelor creației lui Ion Nicodim, de la inimile de chirpici înălțate pe herme conice, la cartea de pământ dedicată lui
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
reduce rapid la un algoritm. Sfântă naivitate: "- Și eu știu să fac orice, ca tot omul de pe la noi; mi-am ridicat singur poarta și stâlpii de la târnaț, ba și țigla pe casă am făcut-o eu. Cioplesc cu tesla, cu barda, ajustez cu rindeaua. Am făcut și o vioară, din frasin. Eram meșter de mic, de aia a vrut unchiu' Costică să mă ducă și pe mine la Paris, dar nu m-a lăsat mama; a zis că-i prea departe
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
s-a pierdut toată lipezimea clasică și s-a câștigat domnia insultei, vociferarea dictaturii banului și lipsa de comunicare Între noi. Suntem așa de departe unul de altul, mai ales când stăm umăr lângă umăr, Încât e bine să ai barda cu tine când tembrățișezi”... ( Fănuș Neagu) ( interviu realizat de Viorel Dinescu). Acest aspect al existenței ajunsă În faza de autodistrugere ar trebui să ne dea de gândit. Articolul „Ultimul suspin al lui Eminescu” este cutremurător pentru cei care l-au
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
marelui vostru viceacademician? Medicii și procurorii de la forul de analiză vor afla, poate, ceva. Deocamdată, analizează. Pentru că, în noaptea trecută, Smarald al nostru, sărit, brusc, din somn, și, în pijama, cum era, s-a dus într-o magazie, a apucat barda, uitată acolo de cine știe când, a venit, repede, în dormitorul părințior, și a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat, s-a urcat la volanul mașinii luxoase cu care de regulă circula, s-a oprit la poliție, a intrat în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
a tăiat gâtul tatălui. Apoi, la fel de infrigurat, s-a urcat la volanul mașinii luxoase cu care de regulă circula, s-a oprit la poliție, a intrat în camera de gardă a celor aflați atunci de serviciu, și, așezându-le dinainte barda criminală, li s-a adresat. Na! Gata! V-am eliberat! V-am izbăvit! V-am scăpat de satană! În ce fel, a fost întrebat, de unul dintre cei peste care se năpustise, cu asemenea vorbe.Am ucis-o! I-am
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
-l cunoștea pe Bull, dar deja circula o descriere a acestuia. Nu erau chiar așa de mulți cronicari de divertisment în Londra care să aibă statura lui Bull, claia lui de păr de culoarea ghimbirului și trăsăturile lui cioplite cu barda. — Hei! Tu de colo! strigase Razza Rob pe un ton ascuțit. Bull decisese să nu se întoarcă. — Da, tu de colo! Razza arăta cu degetul la spatele lui Bull, aflat în retragere. Câțiva indivizi din public evaluau deja potențialul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sunat pe cineva, aș fi avut un chef nebun să sun pe cineva, să nu facă nimic, să stea dracului lângă mine, numa’ așa, să vorbim de scârba asta de viață. Ehhh... „și-un picior de lemn să ai, iei barda din cui și-l tai...”. - Și-ți cioplești frumos un nai... măi, tată, măi... - Moaș-ta... Știi o chestie, Voievoade? Chiar mi-aș pune și eu pirostriile, da’ cu cine? Maria s-a măritat cu Pașaportu’ pentru State, îi produce urgent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o clipită, Împletitura se bățoșa brusc și, sub privirile uluite ale spectatorilor, el se cocoța pe ea ca pe‑un par. Alteori și‑o anina de gât, părând o vită căreia i se tăiase căpățâna dintr‑o singură lovitură de bardă, la formula lui magică. Într‑o clipită, capul și trupul zăceau despicate În colbul deșertului; Făcătorul de Minuni pronunța aceeași formulă magică, dar În sens invers și atunci capul se Împreuna cu trupul, iar Împletitura de in de pe grumaz zăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la 4 noiembrie 1919, în satul Săbolciu, Comuna Săcădat, Județul Bihor. Este fiu de veteran din Primul Război Mondial, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia-1918 și decorat de regele Ferdinand I cu "Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918 fără barde". Dintre cei patru copii ai familiei, cel mai mare este Nicolae, viitorul profesor și diplomat, iar cel mai mic Florian voluntar, la 18 ani, pe frontul de Vest și decorat cu "Virtutea Militară română și Cheskoslovenscou Medaili za Chrabrost" cehoslovacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ale corecturii. Într-o notă despre spații verzi, se tipărise Porcul Libertății. Carmen Fericeanu făcuse c din e, în euristică. Așadar, se ilustrase un număr cu sculptură în lemn. Redactorul de arte, Lucian Foișor, scria despre aceeași sculptură. Aprecia îndemînarea bardei, simbolica grea, gîlgîirea materiei fruste, făcînd trimitere la "capul de lemn de la pagina întîi". Mica ironie a sorții (ajutată de "partinitatea" lui Leandru) a făcut ca fotografia sculpturii să se schimbe cu poza lui Ceașcă. Aceea cu ambele urechi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
putință. Cu cît țelul este mai înalt, cu atît să-l modifici mai puțin. Poate că te-ai întrebat de multe ori dacă nu ar fi preferabil să-ți stabilești scopuri mai realiste, mai tangibile, în loc să încerci să "dai cu barda în lună". Părerea mea este că scopurile mai înalte sînt mai realiste decît cele mai modeste. Permite-mi să lămuresc acest aspect. Să ne imaginăm că avem un scop modest. La prima complicație apărută, vizualizarea scopului final va avea mult
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
anticipeze toate evenimentele ocazionate de sărbătorile de iarnă. Știa pînă la cele mai mici amănunte cum se pregătește un gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă avea un imens coș cu mere, culese din curtea casei lui. Cînd prichindeii veneau, el, bătrînul, îi invita cu bunătate: Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
supărat și se evaporă. Săracul Tănase..., adăugă el și, ridicându-și halba de pe masă, ciocni cu fratele său. Stelian nu zise nimic și se uită curios la un afiș mare cât un ziar desfăcut, înfățișându-l pe Tito cu o bardă plină de sânge în mână, lipit pe peretele din stânga, fără nici o noimă. Pe alt perete era încă unul, dar ceva mai mic. In timp ce terminau cu masa, pe ușa de la intrare își făcu apariția gestionarul responsabil al crâșmei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe gheață pe toți coloneii de securitate!... Norica îl ascultă în tăcere și se făcu galbenă la față. Ești nebun, frate?... Vrei să intri la pușcărie și să-ți lași familia pe drumuri?... Ia-o cu binișorul, nu da cu barda, că nu rezolvi nimic așa! Mami, ce-a pierdut tati?!?... întrebă din nou Anicuța, dar nimeni nu-i răspunse nici de data asta. 2 Peste câteva zile, după ce mai chibzui totuși puțin, conjurat de Norica să dea dovadă de prudență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
narative ale veacului al nouăsprezecelea continuă să joace un rol de prim ordin în conturarea contextului și în construirea portretului psihologic al personajelor. Tânărul romancier din Mississippi nu găsise încă mijloacele de a despica realitatea dintr-o singură izbitura de barda, așa cum, un an mai devreme, în 1925, reușise Hemingway publicând În Our Time. Pe de altă parte, trebuie consemnat că Faulkner a abandonat foarte repede acest teritoriu, nu doar pentru că era ocupat de adversari redutabili, ci și pentru că nu corespundea
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
cu flori de zarzări și de corcoduși. Cerul e ca leșia"(Sultănica, 1883). „Cam pe la începutul vremilor, pînă unde praștia minții nu azvîrle, se povestește, așa, ca din scorneală, că omul era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mîini și cu picioare era și p-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul d-asupra gurii și cu călcîiele la spate, dar de învîrtea copaciul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Ralea (în opinia sa crîncenă), sau de turiferari ai comunismului". Moralismul său nu era însă unul calm, sapiențial într-o manieră convențională, ci grefat pe un temperament rebel, cu o "peniță muiată în pelin", înclinat spre pamfletul executat cu o "bardă călită în focul inimii sale luptătoare". Mult mai curînd un discurs al luptei decît unul al reculegerii, al filtrării potolitelor concluzii. Morala i se cufundă din plin în spumele expresivității, divulgînd o natură oarecum argheziană, poate în relație cu o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
frontieriști” și aruncați în închisori. Suspectă fiind toată populația din zonă, bună parte din ea va fi trimisă de regimul Dej, în 1952, pentru ani buni, în Bărăgan. După moartea lui Stalin, Hrușciov reia relațiile cu Tito, călâul își pierde barda, ne devine prieten, străbate Bucureștiul într-o limuzină decapotabila, însoțit de frumoasă, excentrică, năbădăioasa Jovanka. Mai tarziu, asceticul Ceaușescu înghite, stoic dar schimonosit de suferință, fumul trabucului enorm pe care Tito i-l pufăie în nas. Acum, de această deschidere
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
cărțile și nu mai poate respira în afara lor: , I-atârnă cârpe roșii de fiecare creangă, așijderi unui arbore de cult/ La gâtu-i de girafă, o ieftină talangă face, în zori și la chindii, tumult.../ Poți s-o dobori cu-o bardă,-ntr-o doară, sau cu-o rangă, în văzu-a toată lumea sau ocult./ Sunt cărți care te-nvață metoda,-n limba francă, - nu căuta-n depozit, ci pe pult./ Poți să le vezi uitate, din când în când, pe-o bancă
Vă place Foarță? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10903_a_12228]
-
avem reziduuri în cantități industriale, se combină azi cu prostul-gust importat din Occident (atent selectat, ca să nu fie importat din greșeală și bun-gust). Suferim de o gravă, periculoasă penurie de frumusețe a vieții. "Și-n această sărăcie, te inspiră, cântă, barde!"
Valul de vulgaritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10129_a_11454]
-
Sârmanii n-au cuvânt de spus, Doar în rugi își varsa-amarul Și speră doar că Cel de Sus Nu-i bate pe tâlhari cu părul . Dar prea întindeți tare coardă, Vă forțați prea mult norocul, C-au mai folosit și barda Și-au aprins adesea, focul. Emil Susnea București 14 iulie 2014 Referință Bibliografica: Parlament / Emil Șușnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1291, Anul IV, 14 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PARLAMENT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349246_a_350575]
-
vizionar „Un artist care crede ne-strămutat în divinitate și în imensa ei forță poate fi uneori vizionar, oricât ar părea de ciudat”, cugetă sculptorul timișorean și-mi istorisește o întâmplare la limita fantasmagoriei... Într-una din zile a ridicat barda să despice un lemn. A ezitat, pentru că lemnul brut i s-a înfățișat cu chipul „Domnișoarei Pogany” a lui Brâncuși. N-a mai coborât barda, fascinat de viziunea din acea clipă. Lucrarea urma să fie capul de serie pentru „Formele
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
timișorean și-mi istorisește o întâmplare la limita fantasmagoriei... Într-una din zile a ridicat barda să despice un lemn. A ezitat, pentru că lemnul brut i s-a înfățișat cu chipul „Domnișoarei Pogany” a lui Brâncuși. N-a mai coborât barda, fascinat de viziunea din acea clipă. Lucrarea urma să fie capul de serie pentru „Formele libere”. Consideră că viziunile nu sunt altceva decât niște crâmpeie de viață. Înaintea drumului spre Ashkenazy, ca de altfel înaintea oricărui drum spre meleagurile lumii
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
patibulară ieși în stradă nu scrie în Constituție că nu-i voie nici că ai voie nu contează că împiedici restul lumii să circule stați dracului acasă dacă n-aveți simț civic când țara e-n primejdie pui mâna pe bardă, pe Dragnea pe mama, pe tata, pe copii lui Dragnea să moară neapărat cineva corupția ucide - prostia nu ... Referință Bibliografică: Proteste infantile / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
PROTESTE INFANTILE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383400_a_384729]
-
din regiunile amintite să inventeze minoritatea vlahă și limba vlahă, a fost tocmai acțiunile unor inși necunoscători ai ,,chestiunii timocene” de la București de a trezi orgoliul câtorva persoane adunate de pe maidan și a-i investi cu har mesianic. A pune barda (a lui Arghezi, nu a lui Tito!) în mâna unor oameni fără carte înseamnă că am condamnat neamul românesc la - de azi înainte - ignoranță și confuzie. Românismul nu se conservă, indiferent unde am descoperi o oază, de niște cameleoni-salaori care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]