34 matches
-
ai noștri. Acuma eu am mai rămas și mi-a venit rândul și mie. Dar am orânduite toate și banii i-am pus demult în mâna părintelui, grâul de colivă și podurile pentru vămi și găina neagră și rochia și barizul... - Bine te-ai gândit, liță. - ...și cipicii, încheie Băltoaia. - Da’ nu mai grăiți, fetelor, ărra, că chiar crede omul, cârâi de-alături glasul babei Păscărița, venită pe nesimțite. Care zice de moarte nu moare, e știut. - Ei, ei ! tremură din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să culeagă din dudău o mână de frunze moi. - Asta-i cătușnică, zise ea, iarba mâței sau flocoasă, care-i bună în scăldătoare la copiii mâțâțăi. - Ărra, liță, apoi ’neta le știi pe toate, zise interesată o femeie subțire, cu bariz și fața ascuțită. Pornită, Băltoaia nu se mai opri decât ca să arate ori o buruiană ori o floare. - Uite, draga babei, ia aminte : asta-i brâncariță sau gușteriță; îi zice și iarba porcului. Mușteriu vechi, femeia o întrebă cu glas
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fac multe chestii odată. Nu zic mai ceva ca a dreaptă: tot localu a venit În goana mare când am strigat ajutor, să nu-l uit nici pă argatu dă la cuhne: ăla mi-a pus astupuș la gură c-un bariz, dă iera să mai avem un hoit. Au sosit Fainberg, Musante, trotilații, bucătaru, Paiu Fioros și, coada cozii, don Renovales. A doua zi am petrecut toți la pripon. Mandea ieram acasă și le făceam pă plac la tot soiu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nevasta omorâtului. Da’ era o femeie mititică și iute, tânără, abia împlinise douăzeci de ani, cam smolită la obraz, cu sprâncenele groase puțin încruntate. Când vorbea, îi tremurau ușurel nările. Era îmbrăcată cu cațaveică cafenie, cu fustă roșă, îmbrobodită cu bariz verde și în picioare cu ciuboțele de cordovan cu potcoave de alamă. Se oprește și se uită țintă la judecător, își duce dreapta peste ochi, apoi își lasă în jos palmele cu degetele împreunate. Bătrânul Gâțu, judecătorul (a murit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo, nu știu ce i-a făcut, și iaca, ș-acuma parc-o văd pe Anița: cu cațaveica ei cafenie, cu fustă roșă, cu barizul verde și cu ciuboțelele de cordovan cu potcoave de alamă; s-a întors dreaptă spre mulțime și a ridicat mânile. A zis așa: —Oameni buni, iertați-mă!... Au răspuns toți: „Dumnezeu să te ierte!“ Iar bătrânii au început a plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-se cu întunericul, prinse a curge puf de omăt. Cătră dimineață, ninsoarea stătu. Și încă pe-ntuneric, moș Calistru auzi la ușă pe Boghean dupăind și scuturându-și opincile. Baba trase zăvorul de la tindă, apoi cu capul plecat și cu barizul peste gură, se întoarse la vatră ca să așeze în traistă merinde de drum, la lumina gazorniței. Când intră flăcăul, moș Calistru se încingea strâns cu cureaua peste cojocel. C-un zâmbet de înțeles arătă din cap spre mohorâta mătușă Varvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ridicară capetele, leneș, când auziră glasurile. Într-o sobă de tuci mocnea focul potolit. Lumina moale a odăii îți făcea somn. - Poftim, stai pe scaunul ăsta, zisese Roșioară și își puse mâinile pe genunchi, așteptând. Aglaia se așeză, își trase barizul mai bine pe frunte, îl potrivi și-o luă pe departe: - Da frumos mai e la dumneavoastră! Se cunoaște că sînteți oameni vrenici... - De, rosti dogarul mulțumit de cele ce auzise și se foi pe locul său. - Și ești singurel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
numai ochii vii, negri și mici jucau tot timpul sub niște sprâncene dese, ascuțite. Gura ei ca o pungă se deschidea și se închidea fără încetare. Când râdea, i se vedeau dinții rari, pe care muierea îi ascundea cu un bariz ce-i ținea capul înfășurat. Vițe cenușii de păr îi scăpau de sub legătura prost făcută și-i cădeau peste obraz. Și le îndrepta repede, mai se bătea cu palmele ei osoase pe genunchii ascunși sub o fustă neagră, largă și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
prea știe, a 46 fost crescut greu... Altfel, pâinea lui Dumnezeu. O să vezi dumneata ce fel de om ai luat. Și-a mai turnat rachiu, 1-a sorbit cu ochii ascuțiți de plăcere și și-a șters gura cu coltul barizului. A băut și maică-sa, a gustat și ea în cele din urmă. Până seara, au mai pus tara la cale. Cocoșată a povățuit-o ce să facă după cele ce se întîmplaseră, lucruri de-ale lor, femeiești. Stere tot
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]