1,501 matches
-
literatura din România. Afirmația a fost invocată în cele mai diverse împrejurări și cu motivații diferite, cel mai adesea ca o lamentație de ce rău se privesc unii pe alții scriitorii de dincoace și de dincolo de Prut. Sunt sceptic în privința romanului basarabean. Am pornit la drum (la drumul lecturii) cu acest scepticism, datorită unor convingeri, idei și, poate, datorită unor prejudecăți. În această stare am început relația mea specială cu el și în această stare am rămas pe tot parcursul cercetării. Știu
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
în literatura aceleiași limbi. Constantin Stere nu e, de fapt, un scriitor basarabean (prin carieră), ci un scriitor român semnificativ ca destin prin zestrea basarabeană a biografiei sale - ceea ce e cu totul altceva. Dacă aș face o istorie a romanului basarabean postbelic, i-aș pune subtitlul: de la Constantin Stere la Paul Goma, ca fiind cele mai importante și pilduitoare repere istorice, în sensul integrării în literatura română.
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
de data aceasta de proză scurtă, a avut și la noi o bună primire critică. În Ultima epifanie, unde analiza poezia basarabeană a anilor '80 din perspectiva livrescului, eseista Lucia }urcanu nu-i raporta direct, dincolo de elemente sincrone, pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România. Având la bază antologia lui Sorin Alexandrescu, Lucia }urcanu selecta în acel eseu opt poeți (Eugen Cioclea, Grigore Chiper, Nicolae Popa, Irina Nechit, Teo Chiriac, Vasile Gârneț, Emilian Galaicu-Păun și Nicolae Leahu) pornind, după propria
Cum citim poezia basarabeană by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12463_a_13788]
-
respectul, el a râvnit mereu indulgența celuilalt" (p. 352), fapt ce i-a afectat pe termen lung demnitatea, considerată mai puțin rentabilă decât ,echilibristica adaptării" (p. 353). Există însă o speranță, pe care Vitalie Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
Ciobanu o formulează foarte clar: ,intelectualul basarabean își poate învinge handicapul marginalității, cultivându-și o autentică vocație europeană" (p. 360). Și Vasile Gârneț este de părere că ,opțiunea pentru Occident este o chestiune vitală pentru Basarabia" (p. 289). La românofobia basarabenilor se impune cu greu ca alternativă ,integrarea culturală românească" sau, și mai bine, ,un pluralism cultural românesc" care să țină cont de specificul regional (p. 293-294). În postfață, Ion Bogdan Lefter remarcă pe bună dreptate sincronizarea firească a tinerilor din
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea observației. Studiul său despre spiritul basarabean ar fi meritat să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
să figureze în antologia pe care a realizat-o. Rețin numai câteva propoziții corozive: ,Basarabenii sunt cei mai mioritici dintre români. Naivi, folclorici, cantonați într-o ideologie sămănătoristă, ei sunt prea puțin âjmecheri> pentru a fi și balcanici. Un Mitică basarabean (...) e mai greu de închipuit. (...) Chirița, pe un fond străin slav, e mai aproape ca model: nițică pricopseală, nițică fudulie, o cultură aproximativă" (p. 38). Poate că, totuși, noile generații vor fi altfel. Proiectul european, oricât de îndepărtat, lucrează benefic
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
să intru în rezonanță nici cu atmosfera regională foarte specifică, nici cu umorul popular destul de chinuit în bizarerii și anecdote artificioase. Peste cincizeci de pagini lectura devine un calvar, iar romanul are 250. Încerc să înțeleg de ce-l apreciază superlativ basarabenii. În 1966, când a apărut, reprezenta, într-adevăr, o eliberare de situații tipice, de realism socialist și de dogmatism: era un roman non-mimetic, cum constată Alexandru Burlacu, un roman ce voia să se sustragă conjuncturilor și clișeelor. Era altceva decât
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
tonul necomplexat al farsei, spiritul popular al glumei, aluziile subversive (însă foarte palide) la viața nefericită în comunism și, în mod special, la viața țăranilor în colhoz. Dar sensul ultim, peste orice conjuncturi, e totalmente nefavorabil moldoveanului de dincolo de Prut. Basarabeanul lui Vasile Vasilache, cât o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
cărții), căci și prostia omenească e o temă ca oricare altele. Dar mijloacele sale sunt prea precare, umorul e datat, limba ,moldovenească" nu are savoare și strălucire ca la Creangă. Am putea considera ca miză importantă a romanului autocritica spiritului basarabean. Atunci principalul defect al cărții ar fi că o miză prea mare e pusă în seama unei narațiuni înglodate în derizoriul vieții rurale. În fond, e și această situație o sursă a comicului. Dar una care nu dă satisfacții demne
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
în anii '30 un regionalism exclusivist și agresiv, greu de imaginat, afirmând ,conștiința superiorității spirituale basarabene și putința de realizare artistică numai cu elemente specifice neamului nostru" (p. 21). Influența modernistă venită dinspre București era detestată și recuzată: ,Noi, ca basarabeni, suntem fericiți că norodul basarabean este refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
refractar unei omogenizări interne în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba rusească e covârșitor de superioară în liniștea ei augustă, alături de cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici. O metaforă potrivită ar fi: basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii. De ce se vrea ca privighetoarea să facă cor cu vrăbiile? De ce se vrea ca basarabenii să intre-n hora, fie chiar a fraților? Ca gen, da, suntem frați. Însă o altă
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
augustă, alături de cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici. O metaforă potrivită ar fi: basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii. De ce se vrea ca privighetoarea să facă cor cu vrăbiile? De ce se vrea ca basarabenii să intre-n hora, fie chiar a fraților? Ca gen, da, suntem frați. Însă o altă specie. În Basarabia cultura trebuie să se dezvolte pe două fronturi. Nu va învinge nici una. Culturile nu sunt egoiste, nici despotice. Din îmbinarea acestor
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
regionalismul său exclusivist și închistat din anii '30 și cu totul altceva sovietismul moldovenesc din anii stalinismului. Aveau totuși multe lucruri în comun, printre care dogmatismul, atitudinea anti-românească și dezastrul cultural erau cele mai importante. Se pare că, pentru unii basarabeni, Uniunea Sovietică a fost mai bine tolerată decât a fost (în anii 1919-1940) sau decât ar fi (într-un viitor probabil) Uniunea Românească. Antologia lui Eugen Lungu mai înregistrează, pentru anii 1900-1940, foarte puține texte, pe lângă cel al lui N.
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
în România, au publicat aici una, două sau mai multe cărți și s-au făcut astfel cunoscuți mai repede la București decât predecesorii lor. Au intrat într-o circulație firească a valorilor cărți de poezie sau de proză ale postmoderniștilor basarabeni: Emilian Galaicu-Păun, Aura Christi, Irina Nechit, Dumitru Crudu (care e și dramaturg), Vasile Gârneț, Mihai și Alexandru Vakulovski, Grigore Chiper, Iulian Fruntașu. Alături de ei, s-a afirmat treptat în România și optzecistul Nicolae Popa (născut în 1959, în satul Buda
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
orașului basarabean Călărași), poet și prozator foarte productiv și interesant la un nivel superior al expresiei și al interogațiilor, cele mai multe plasabile în sfera postmodernismului. De aceea, și în literatura lui, și a celorlalți scriitori tineri pomeniți, calitatea de a fi basarabean e relativizată - nu negată, nu ignorată, dar un reper la care se raportează polemic, cu un acut sentiment de insatisfacție. E un simptom semnificativ al generațiilor mai tinere de scriitori: repudierea patriotismului, satira anti-regionalistă, manifestate ca replici ale unei societăți
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
Transnistria, unde am petrecut cu ei - cum nu puteam merge în Ardeal - sărbătorile unui Crăciun. Aici, l-am cunoscut pe istoricul N. Smochină, brav luptător pentru cauza Basarabiei, profund impresionat de simplitatea și omenia lui fără seamăn, vrăjit de graiul basarabenilor, care, având un anume parfum al vechimii, amintindu-mi de verbul lui Neculce și Sadoveanu, îmi părea o minune a limbii române. - Domnule profesor, ați început să vă pregătiți lucrarea de doctorat cu Lucian Blaga, apoi, înțelegem, cu Liviu Rusu
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
socială a individului ultragiat. Dificil la lectură pentru că e dificil ca scriitură, elaborat cu efort apreciabil și cu voință de concentrare a intensităților afective, Zbor frânt e un roman de virtuozitate narativă, cu o bună tehnică a analizei psihologice. Ionicul basarabean nu are un exemplu mai bun decât, poate, un alt roman al aceluiași autor: Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine (de acesta îmi rezerv plăcerea să mă ocup separat altă dată). Zbor frânt este
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
raionul Bugeac echivalează cu recuperarea simbolică a propriului trecut. Ironia e că unchiul din Paris admiră sincer realizările socialismului la Chișinău sau în împrejurimi: bulevardele noi, terenurile de sport, campusul universitar, filarmonica, fermele (care sunt de fapt colhozuri), livezile - în timp ce basarabenii își văd mai bine propriile suferințe, păstrate în surdină. Unchiul înțelege greu ce s-a întâmplat între timp, de 35 de ani de când a plecat. Când întreabă despre un vechi prieten, află că a sfârșit demult în Siberia: deși era
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
demnitatea, moralitatea, integritatea, într-un cuvânt: onestitatea. A cedat conjuncturilor cu obstinația de a se redresa și de a-și răscumpăra greșelile. Nu e puțin lucru, căci o perfectă rectitudine părea imposibilă altfel decât la închisoare sau în anonimat. Pentru basarabeni, George Meniuc cred că reprezintă cazul unui scriitor care s-a reabilitat prin el însuși, ajutat puțin și de destinderea din anii ´65-´70. Modestul său trecut cultural dinainte de bolșevizare a fost principala resursă de regenerare, întocmai ca pentru Geo
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
foarte bune relații cu ea, fiindcă mămica ei, tanti Chița, Îmi cosea rochițe frumoase , fiind o maestră de lucru plină de talent și pricepere la modă. Mai vizualizez o altă casă Îngrijită unde se mutase mai târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia sora renumitului profesor Edmond Nicolau, specialist În cibernetică, care preda la Politehnica din București și la Academia de Stiințe Economice. Urma
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Ex. nr. 8: George Enescu -Preludiu la unison, m. 103-104 Formula evolutivă prezentată mai sus, se apropie de un anume tip de cadențe interioare sau finale, specifice glasului V. Ex. nr. 9: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Ghelasie Basarabeanul - Sfinte Dumnezeule, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 26, s. 4. footnote> Ex. nr. 10: Formula evolutivă corespondență în muzica bizantină<footnote Anton Pann - Mărturisiți-vă Domnului, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3 și s.
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
Convenției de Armistițiu cu Aliații, pe care România a semnat-o În septembrie 1944, s-a creat Comisia Română pentru aplicarea Armistițiului, din care a fost invitat să facă parte; a primit pe loc această Însărcinare, cu gândul la soarta basarabenilor, a bucovinenilor și a herțenilor. Avea, În epocă, 28 de ani. „Pentru Basarabia, din păcate, nu mai puteam face nimic - Își amintește el, În cadrul unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947; convorbiri cu Alexandru Danielopol”; Ed. Vremea, 2001). Basarabia era pierdută, era luată de ruși. Acum Însă se punea problema oamenilor, a basarabenilor și a bucovinenilor. Aceștia se refugiaseră În România În două valuri, Între 1940-1941 relativ puțini, și un val uriaș, refugiat În 1944. Din datele pe care le dețineau americanii, era vorba de peste 300.000 de oameni care fugiseră de spaima
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
1940-1941 relativ puțini, și un val uriaș, refugiat În 1944. Din datele pe care le dețineau americanii, era vorba de peste 300.000 de oameni care fugiseră de spaima bolșevicilor.” În circumstanțe deosebit de dificile, În care soarta celor 300.000 de basarabeni și bucovineni părea pecetluită, Alexandru Danielopol, ca membru al Comisiei amintite mai sus, a izbutit, printr-o luptă acerbă, imposibilul: să-i salveze pe cei 300.000, care au rămas pentru totdeauna În România! Abia câștigată această luptă, socotită de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]