73 matches
-
istoria PCUS, reciclați în istorici ai holocaustului. Dar de unde?!... Nimic nu-l tulbură pe alde Mihai Ionescu & comp. Lya Benjamin, Radu Ioanid și toți ceilalți, toți o apă și-un pământ, nimic nu-i abate din a susține mai departe basna transnistreană!... ...Trebuie spus că publicarea abuzivă (de către mine!) a textului „rabinic” nu a afectat relațiile dlui Șerban Alexianu cu Nicolae Cajal. (De altfel, cineva din familia unui prim ministru cu ascendenți evrei binecunoscuți și știuți, mi-a poves tit că
Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
este și aceea că foarte mulți locuitori sunt salariați ai întreprinderilor din alte localități. Unul dintre animalele care nu lipsește dintr-o gospodărie este porcul pe care-l crește pentru carne. De obicei se cresc porci din rasele: Marele Alb, Basna și Landras.Un capitol însemnat în industria casnică îl formează creșterea păsărilor. Se cresc mai multe găini care dau ouă necesare în alimentație, iar mulți le transformă în venituri bănești.Se mai cresc gâște, rațe, curci. Albinăritul care forma o
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
Bazna, mai demult "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus" (în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Bazna (reședința), Boian și Velț. Bazna este situată în nordul județului Sibiu, în apropierea limitei cu județul Alba
Comuna Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/310749_a_312078]
-
Bazna, mai demult "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus" (în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn", în , în ) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Bazna (reședința), Boian și Velț. Bazna este situată în nordul județului Sibiu, în apropierea limitei cu județul Alba și
Comuna Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/310749_a_312078]
-
Turn ap. 14 țel. 642839 1184 SCARARU IONEL (E. C) Brăila, Bd. Independenței nr. 59 bl. TURN, ap. 14 țel. 648195 1197 URLUIALA FLORIN (E. C) Brăila, Str. E. Grigorescu 29, bl. 60/B/26 țel. 643783 Stagiari EXPERȚI CONTABILI BASNO LUCICA MIHAELA Brăila, Str. Obor bl. G5 sc. 1 et. 3 ap. 14 țel. 690347 BRATU ALINĂ Brăila, Str. P-ta Independenței bl. 2 sc. 5 ap. 72 țel. 094525852 CHIRIȚĂ MIHAI DRAGOȘ Brăila, Str. N. Grigorescu nr. 5 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
ELENĂ CRISTINA (n. 1959) Sos. Nicolae Titulescu nr. 18 bl. 23, sc. A, et. 10, ap. 46 sector 1 țel. 2235911 4451 BAROI AUREL (n. 1929) Str. Elev Ștefănescu Ștefan nr. 10B parter, ap. 2 sector 2 țel. 6535235 15184 BASNO CEZAR AUGUST (n. 1929) Str. Liviu Rebreanu nr. 3, bl. 53, sc. 4, et. 3, ap. 146, sector 3 țel. 6472552 5003 BÂTICA SAVEL (n. 1937) Calea Dorobanților nr. 172 bl. 16, sc. B, et. 8, ap. 127 sector 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
firești în actualitatea lumii. Scoasă din ascundere, ea devine imediat, mereu, ca într-o repetiție a unui blestem, ținta avortonului ideologic și este supusă diverselor atacuri și refracții anamorfotice. Orice spor de adevăr este însoțit, fatal, de tam-tamul diversiuniilor, a "basnelor de ocară", vorba cronicarului; varii succedanee entropice încearcă a se infiltra în miezul său și a-l bulversa cu denaturări și deturnări de sens. Doar celui care se află mai aproape de temeiurile ontologice ale națiunii îi este dat să aibă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în poveste (1985), Împotrivirea lui Făt-Frumos (1987), Tărâmul nălucirii (2003), destinate copiilor și exploatând lumea fabuloasă a basmului popular ca spațiu al inițierii. Astfel, Tărâmul nălucirii reunește, pe lângă două basme, Moș Tănase pribeagul și Piatra de pe inimă, alte texte - scurte „basne”, uneori dramatizate, „băsmuiri în șezătoare” și poeme-basme, al căror rost de îndreptar filosofic și moral e evident. Preocupat de fenomenul culturii populare românești, T. adună în Descinderi în cultura populară (2001) eseuri care vizează domenii diverse: etnografie, etnologie, artă populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare; • alte operațiuni prevăzute de lege. Trezoreria unităților financiar-monetare, al căror nucleu central Îl reprezintă băncile comerciale, Își propune, În general, realizarea următoarelor obiective<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • optimizarea activelor și pasivelor bancare; • minimizarea riscurilor; • asigurarea operativă a lichidității băncilor; • satisfacerea În condiții superioare a cerințelor clienților. Coordonatele trezoreriei la nivelul instituțiilor și societăților financiar monetare pot fi grupate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mai puțin importante, realizate În favoarea clienților lor, băncile comerciale percep comisioane, calculate În sumă fixă sau În cote procentuale, de regulă, la nivelul sumelor tranzacționate (transferate). Formele principale prin care se consimt creditele se grupează În patru categorii<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • cesiunea de creanțe materializate; • punerea la dispoziție a fondurilor În cadrul unui contract de creditare; • creditul prin semnătură; • soldul descoperit În cont. 1) Cesiunea de creanțe materializate se referă la efectele comerciale
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
o formă modernă de creditare, pentru efectuarea unor plăți curente, de clientela bancară. Făcând o relativă abstracție de tipologia creditelor menționate anterior, principalele categorii de credite de care beneficiază clienții băncilor comerciale pot fi structurate În următoarele categorii<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: • creanțele comerciale; • creditele de trezorerie; • creditele de export; • creditele de echipament; • creditele acordate pentru achiziționarea bunurilor imobiliare; • operațiunile În pensiune; • creditele consorțiale. 1) Creanțele comerciale - includ În cuprinsul lor mai multe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
acceptat; • plătirii forțate a creditorilor etc. Pentru buna gestionare a activității unei instituții sau societăți financiarbancare, trebuie cunoscută foarte bine structura patrimonială și extrapatrimonială a acesteia, care, din punctul de vedere al lichidității, se grupează În următoarele categorii<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: 1) Active lichide, respectiv: • banii numerar; • disponibilul În contul curent, deschis la Banca Centrală; • disponibilul În conturi curente deschise la alte bănci comerciale sau instituții financiar-monetare; • sumele aflate În tranzit; • bonurile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care se calculează În baza următoarei relații. În care: DNV - nivelul venitului din dobânzi; DV - venituri din dobânzi; TA - active totale; • Determinantele evoluției ratelor dobânzii - se bazează pe teoria globală a determinării ratelor dobânzii, dezvoltată de Augustus Kelley<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>, și are la bază următoarea relație de calcul: DRIDP PPPRD +++= , În care: PD - dobânda pe piața financiar-bancară sau dobânda practicată de instituțiile financiar-monetare; DR - rata reală a dobânzii, privind resursele atrase
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de piață se referă la deviațiile nefavorabile ale valorii de piață ale pozițiilor, pe timpul duratei minime necesare pentru lichidarea pozițiilor, prin poziție definindu-se deținerea de titluri și devize, Însă ea poate Însemna și o deținere de pasive<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>. Riscul de piață include În conținutul său toți parametrii de instabilitate a pieței și ne referim Îndeosebi, la riscul ratei dobânzii, riscul valutar, indicii bursieri etc. Instabilitatea parametrilor de piață se
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Creangă cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu scrieri precum Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în Legende sau basmele românilor, ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Cartea Românească, București, 1988, pp. 64-72), Grigore H. Grandea, Miosotul (1865, reluată în Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. 25-28) sau la Dimitrie Bolintineanu, Legende sau basne naționale în versuri (1858, reluată în Opere, I, Poezii, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Minerva, București, 1981, pp. 639-643). 121 Dicționarul limbii române, Tomul II, partea 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934, p. 748. 122 Lazăr Șăineanu, Influența
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
, specie a epicii populare în proză, cunoscută în mediile folclorice sub numele general de poveste. Termenul b., de origine slavă, basn’, cu sensul originar de „fabulă”, „apolog”, „minciună”, „născocire”, a intrat în textele scrise românești sub formele basnă și basnu încă din secolul al XVII-lea și a fost adoptat, mai târziu, de către culegătorii de proză populară din Muntenia (N. Filimon, P. Ispirescu) pentru a desemna o narațiune orală de mari dimensiuni, „pluriepisodică” (Ovidiu Bârlea), aparținând „poveștilor complexe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
superfluă, inexactă), așa cum reies din cronică. Oricum, trista celebritate i-a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
toate bestiarele, de monstru absolut, lipsit de sentimente. Justificarea ticălosului trădător aduce în discuție un aspect esențial al Inorogului, simbol al perfecțiunii, mască auctorială nedisimulată. Autorul are însă grijă să își avertizeze, din start, cititorul: "îndată minciuna zămisli și spurcata basnă născu".44 Ceea ce urmează nu reprezintă, prin urmare, decât o scorneală de-a Hameleonului, menită să arunce asupra celui pur cu ocară și noroi. Și totuși, episodul are o prea mare forță sugestivă pentru a fi ignorat. Dacă lucrurile nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
celor mulți și rostește, cu tărie, un adevăr care nu avea cum să convină: "Vidra, neam cu prepus, cuvânt fără prepus au grăit și sfat adevărat prietinesc au sfătuit (ce unde urechile adevărului sint astupate, acolea toate hrizmurile să par basne). Însă fietecarile dintre noi, cu cea stângă numai, iară nu și cu cea dreaptă uréche ascultându-l, nu numai cât că cuvântul nu ș-au întărit, ce încă mare grămadă de ură asupra ș-au grămădit (că mare scârșnetul roatelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
al unui poet de vocațieaceasta nu-i scade cu nimic marile lui merite culturale -, ci de conjunctură. Asachi a urmărit în tot ceea ce a făcut, deci și în literatură, scopuri precise, cultivând, cu precădere, genul didactic (fabula, numită de el "basna"). Pe lângă fabule, el mai publică în "Albina românească" poezii ocazionale (la sărbătorirea unor înalți demnitari ai vremii, pentru glorificarea domniei lui Mihail Sturdza etc.). Utilă pentru momentul istoric în care a fost creată, această literatură nu poate înfrunta timpul. Restul
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
tot. Toate teoriile vechi și nerealiste, ce sfidează orice rațiune firească, privind lichidarea în totalitate a unui popor, ori dispariția cu desăvârșire a unei limbi într-un timp nesemnificativ, raportat la timpul istoric, se dovedesc - vorba cronicarului Miron Costin - doar basne. În același timp demersul nostru este o invitație la a permite cercetării istoriei deschideri către alte domenii care pot lumina căi neînțelese și sortite altfel a rămâne neelucidate un timp imposibil de definit. Așadar iată că ceea ce cercetătorii români, și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
mondial; în 1946, părți neînsemnate ale acestui patrimoniu au fost descoperite în Biblioteca Universității din Zagreb. Apud Cirković, loc.cit., p. 416. Vezi Dositej Obradović, Soveti zdra voga razuma..., 1806; Dositej Obradović, Sobranije raznih vravoucitelnih vescej..., 1808; Dositej Obradović, Izbranne basne..., 1810; Dositej Obradović, Mezimac, 1818; Dositej Obradović, Hristoitija..., 1826; Dositej Obradović, Pisma, 1829. Dr. Andrija B. Stojković, Filosofski pogledi Dositeja Obradović, Belgrad 1980; vezi capitolul rezumativ al cărții Les vues philosophique de Dositej Obradović, p. 314. Pierre Chaunu, op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca lăstunul să sfăramă și cade cu cădere de mirare”; „Precum sabia cea cu doao ascuțituri ori încotro o vei întoarce taie cu ascuțitul său cele ce să întâmplă, așa lucrează și rugăciunea lui Iisus Hristos”; „Nu [te lua] după basne proaste, adecă temăndu-te de lupi să nu mergi în pădure”. Într-unul din miscelaneele cu texte ascetice în slavonă copiate de V., pagini ce au nu doar o mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]