39 matches
-
Înceteze cu istericalele deoarece cu fiecare episod, deși i se făcea pe plac, copilăria ei se prelungea. Când a Împlinit vârsta de opt ani, a aflat ceva ce până atunci doar intuise dar nu știuse cu siguranță: că era o bastardă. Privind În urmă, s-a gândit că nu ar trebui să-și atribuie nici un merit pentru acea informație fiindcă, dacă nu era bunica Gülsüm, i-ar fi luat mult mai mult ca s-o descopere. Se Întâmplase ca, În ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
bătaie de joc. Bunica Gülsüm s-a Încruntat și a strâns din buze. Ce frumoasă și ce purpurie ești! a zis ea. — Ce frumoasă și ce purpurie ești! În acea clipă bunica Gülsüm a strâns din buze și a murmurat: — Bastardo. A rostit cuvântul cu atâta calm, Încât Asya nu a Înțeles imediat că i se adresa ei și nu florii. Asya nu a aflat Înțelesul acelui cuvânt până un an mai târziu, În jurul celei de-a noua aniversări a zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nici una nu i-a rămas Întipărită În minte cu mai multă amărăciune decât episodul cu grâul. Atunci auzise din nou cuvântul care avea să o urmărească necontenit În anii următori, Întotdeauna În acele momente În care se aștepta mai puțin: „Bastardo!“. Pâna la episodul cu grâul din primul an de școală primară, Asya auzise doar o singură dată cuvântul bastardă și nu o deranjase prea mult, În primul rând pentru că nu știa ce Însemna. Ceilalți elevi au ajutat-o rapid să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și disprețuitor. — Când bei, bei peste măsură, când critici, razi totul de parcă ai trece cu buldozerul, când ești deprimată, te scufunzi până atingi fundul. Sincer, nu știu cum să te iau. Ești atât de plină de ură, iubito... Poate pentru că sunt o bastardă, a observat Asya trăgând Încă un fum. Nici măcar nu știu cine e taică-meu. Eu nu Întreb niciodată, ele nu-mi spun niciodată. Uneori, când maică-mea se uită la mine mi se pare că-i deslușește trăsăturile pe chipul meu, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nu o va distruge. Adevărul e că, oricât de mult i-ar fi displăcut să recunoască asta, știa că trecutul trăia Într-adevăr În prezent. Toată viața mi-am dorit să fiu o persoană fără trecut. Faptul de-a fi bastardă are mai puțină legătură cu faptul de-a nu avea tată și mai multă cu faptul de-a nu avea trecut... și acum veniți voi și-mi cereți să-mi iau În stăpânire trecutul și să-mi cer scuze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
om atât de aspru și de autoritar, singurul său fiu, Mustafa, ar fi ajuns să fie un om diferit? Dacă acum câteva generații În urmă, În 1915, Shushan n-ar fi rămas orfană, Asya ar mai fi fost astăzi o bastardă? Viața e coincidență, chiar dacă uneori e nevoie de un djinn pentru a Înțelege lucrul ăsta. După-amiază târziu, mătușa Zeliha a ieșit În grădină. Nevrând să intre În casă, Aram o aștepta acolo de ore Întregi și Își terminase de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
dumneavoastră, atunci sigur lui Jacquemont. Risc un duplicat“. Lucru de care Ențiclopedia este, sper, salvată. Scorțișoară, zahăr, migdale, semințe de pin etc. Ana-Maria Onisei Trecând peste fetișul meu pentru scorțișoară (acesta fiind, de altfel, și titlul primului capitol al cărții), Bastarda Istanbulului (Editura Polirom, 2007, traducere din limba engleză și note de Ada Tănasă) chiar răspândește aroma mirodeniilor multicolore din bazarul Istanbulului. Vânzători ambulanți strigând din toți rărunchii „Mandarine proaspete!“, forfota interminabilă de pe străzile orașului, parfumul stins al cadânelor, rugăciunea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
cosmopolită (în lipsa căreia nu i-am putea pătrunde în spirit) a orașului. E unul la granița dintre identitate furată și identitate regăsită și care îmbină planuri istorice și planuri personale într-o scriere densă, îndrăzneață și aromată. Altfel spus, în Bastarda Istanbulului se întâlnesc două lumi - cea „nouă“, emancipată, și cea a tradițiilor, blestemelor și supunerii, înrădăcinată -, pentru a revela frumusețea alegerilor proprii, dar și tumultul repercusiunilor istorice asupra societății și-a individului „în ansamblu“. Și, deși tentația ar fi (fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
ea... Iartă-mă, își cerea imediat iertare și repeta rugăciunea aia o dată și încă o dată, fiindcă de fiecare dată când îi cereai iertare lui Allah, trebuia să o faci de trei ori: iartă-mă, iartă-mă, iartă-mă.“ - Elif Shafak, Bastarda Istanbulului Cultura black Marius Babias De la începuturile ei, contracultura din SUA a fost marcată de elementul care era (și încă este) cel mai mult reprimat de societate: cultura neagră. În societatea supremației albe, negrii fie erau considerați „ceilalți“, fie nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
pentru noi, lăzăriștii, a hotărât ca, în această noapte de pomină, care va rămâne probabil înscrisă în letopiseții Curții de Argeș, să ne călăuzească pașii cel mai reușit lampion chinezesc pe care l-a imaginat vreodată cineva: Luna, domnilor, sărmana bastardă a acestui moșneag cumsecade care e Pămîntul! Ei bine, în această noapte cu o lună așa de minunată, cum nu cred să fi admirat-o nici Julieta, când își trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste către Romeo, care sta
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de pe care picura sângele, în timp ce mâna lui stângă lăsa trupul neînsuflețit să se prăbușească pe podea. Priviră ultimele zvâcniri ale mâinilor, buzele întredeschise, ochii care dispăreau în spatele pleoapelor, sângele care forma o baltă pe marmura lucioasă. — A mai rămas mica bastardă, tresări Chereas, ca și cum ar fi uitat lucrul esențial. Julius Lupus curăță pumnalul ștergându-l de îmbrăcămintea de mătase a unui scaun, apoi îl vârî în apărătoarea lui. — Am trimis deja pe cineva, îi răspunse fără să-l privească, cu calmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lui, care Îl privea cu ochii holbați, cu gura căscată. - Scutește-mă de aerul ăsta stupid, Pierre-Marie, și nu mai tremura pentru o moștenire pe care n-o ai Încă. E În afara oricărei discuții ca eu s-o recunosc pe bastarda asta. - Gwen te poate constrînge, tată, replică cu acreală Armelle, care nu apreciase că fusese pusă la punct cu atîta lipsă de eleganță. E suficient un test ADN. Dacă n-o va face cît trăiești, nu va avea nici un scrupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care pot să iau ce-acum implor, Să-ți micșorezi puțin alaiul tău, Iar servitorii care mai rămîn Să fie potriviți cu vîrsta ta, Știind ce sînt, ce ești. LEAR: Beznă și demoni! Șaua pe cai! Să-mi adunați suita! Bastarda hîda, nu-ți mai fac necaz; Îmi mai rămîne-o față. GONERIL: -Mi bați pe oameni, Si șleahta-ți dezmățata face slugi din cei Mai buni ca ei. (Intra Albany) LEAR: Vai celui prea tîrziu căit! Șir, ai venit? Aceasta-i
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
era tragedia fals antică a lui Racine. Drama este adevărată, fiindcă, într-o acțiune când comică și când tragică, după caractere, ea se termină trist ca viața oamenilor cu caracter puternic și cu pasiuni energice. Drama nu a fost numită bastardă decât pentru că nu este nici comedie nici tragedie, nici Democrit râzând, nici Heraclit plângând. Dar cei vii astfel sunt. Cine râde mereu, sau plânge mereu? În ceea ce mă privește, nu cunosc din ăștia." Nu ar trebui confundat adevărul artei cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]