152 matches
-
opereze aceste sisteme. Domeniile de aplicare a acestor măsuri implică elemente fizice, personalul lucrător, proceduri non-tehnice și proceduri operaționale din sfera calculatoarelor și comunicațiilor. 8. Măsurile de securitate a calculatoarelor (hardware și securitatea soft-urilor) trebuiec puse în aplicare pe bata principiului "ce trebuie cunoscut" și să prevină sau detecteze orice divulgare neautorizată a informațiilor. Măsura în care măsurile de securitate a calculatoarelor sunt eficiente este determinată în timpul procesului de elaborare a cerințelor de securitate. Procesul de acreditare determină faptul dacă
jrc4938as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90106_a_90893]
-
52%), Șuncuiuș (82%), Vadu Crișului (70%), Vârciorog (22%) Județul Cluj: Poieni ( 63. ROSCI 0063 Defileul Jiului Județul Gorj: Bumbești-Jiu (51%), Schela (12%) Județul Hunedoara: Aninoasa (21%), Petroșani (2%), Vulcan (1%) 64. ROSCI 0064 Defileul Mureșului Inferior Județul Arad: Bârzava (10%), Bata (11%), Birchiș (7%), Petriș (20%), Săvârșin (33%), Ususău (11%), Vărădia de Mureș (63%) Județul Hunedoara: Burjuc (55%), Gurasada (24%), Zam (29%) Județul Timiș: Margina (1%) 65. ROSCI 0065 Delta Dunării Județul Tulcea: Babadag (21%), Baia (1%), Beștepe (45%), C.A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "DRUMCO" - S.A., cu sediul în municipiul Timișoara, Calea Buziașului nr. 8, județul Timiș, în calitate de concesionar, în perimetrele Jena Est din comuna Govăjdia, județul Timiș, și Bulci Est din comuna Bata, județul Arad, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Stabilirea și plata taxei anuale de exploatare se fac în condițiile prevăzute la art. X din anexele la prezenta hotărâre. Articolul 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155909_a_157238]
-
Mare, Arăneag, Chier, Drauț, Dud Comuna Vârfurile Sate: Vârfurile, Avram Iancu, Groși, Lazuri, Mermești, Măgulicea, Poiana, Vidra Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Orașul LIPOVA Localități componente: Lipova, Radna, Șoimoș Orașul SÂNTANA Localități componente: Sântana, Caporal Alexa Comuna Bata Sate: Bata, Bacău de Mijloc, Bulci, Țela Comuna Bârzava Sate: Bârzava, Bătuța, Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Lalașinț, Monoroștia, Slatina de Mureș Comuna Birchiș Sate: Birchiș, Căpălnaș, Ostrov, Virismort Comuna Conop Sate: Conop, Belotinț, Chelmac, Milova, Odvoș Comuna Covăsinț Sat: Covăsinț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Chier, Drauț, Dud Comuna Vârfurile Sate: Vârfurile, Avram Iancu, Groși, Lazuri, Mermești, Măgulicea, Poiana, Vidra Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6 Orașul LIPOVA Localități componente: Lipova, Radna, Șoimoș Orașul SÂNTANA Localități componente: Sântana, Caporal Alexa Comuna Bata Sate: Bata, Bacău de Mijloc, Bulci, Țela Comuna Bârzava Sate: Bârzava, Bătuța, Căpruța, Dumbrăvița, Groșii Noi, Lalașinț, Monoroștia, Slatina de Mureș Comuna Birchiș Sate: Birchiș, Căpălnaș, Ostrov, Virismort Comuna Conop Sate: Conop, Belotinț, Chelmac, Milova, Odvoș Comuna Covăsinț Sat: Covăsinț Comuna Fântânele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Nicolae și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, 85055 Ingolstadt, Dorflerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Slimnic, Str. Văii nr. 2, județul Sibiu. 45. Morgenstern Elisabeta, născută la 26 februarie 1953 în Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiica lui Bata Alexandru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 70499 Stuttgart, Mittelfeldstr. 37, cu ultimul domiciliu din România, Satu Mare, str. Karl Marx nr. 35, et. 2, ap. 9, județul Satu Mare. 46. Wehry Vasile, născut la 6 martie 1961 în Reșița, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Ioan I. Mocsony-Stârcea, ortografie alternativă Ioan I. Mocioni-Stârcea, (n. 16 mai 1909, Cernăuți - d. 1992, Elveția) a fost un moșier, industriaș și om politic român din familia Stârcea, crescut în Banat la satul Bulci, comuna Bata, județul Arad din vechea familie moldovenească Stârcea. Regatul României a fost fiul mai tânăr al aristocratului bucovinean Ioan Victor Stârcea (n. 9 februarie 1867) și fratele ambasadorului României la Londra Victor (n. 30 martie 1905, Constantinopol - d. 22 decembrie 1990
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]
-
de magazine, iar Victor Tighinean a rămas la conducerea businessului Ecco în România. Compania a încheiat 2013 cu vânzări de circa 5,1 milioane euro. La nivel de prețuri, Ecco concurează cu branduri precum Musette, Otter, Il Passo, Reno sau Bata. În anul 2014, rețeaua ECCO a ajuns la opt magazine în București și 18 în țară.
ECCO () [Corola-website/Science/332823_a_334152]
-
înseamnă "Strângătorii de pene". Filmul este centrat în jurul vieții unor țigani dintr-un sat aflat în partea de nord a Vojvodinei, dar tratează și teme mai subtile cum ar fi dragostea, relațiile sociale și etnice. Pe lângă Bekim Fehmiu, Olivera Vučo, Bata Živojinović și Mija Aleksić, în film joacă și mulți actori țigani care vorbesc în limba romani. "" este considerat ca fiind unul dintre cele mai bune filme ale așa-numitului "Val Negru" din cinematografia iugoslavă. Protagonistul, Bora (Bekim Fehmiu), este un
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
de copac”); în Külbei: "Ipa", apoi "Suru" („sur, cenușiu”); în Karabay: "Karduhim"; "Kara" („negru”); în Tolmaç: "Kortan", apoi "Boru"; în Kapan: "Yazı" (citește /ia-zî/; potrivit unei ipoteze, probabil din etnonimul alanilor: "as" sau "ias"; în turca modernă, „scriptură”); în Çoban: "Bata"-han, apoi "Bula". Cronica lui Constantin mai spune: "„Cele opt provincii sunt divizate în patruzeci de districte, conduse de conducători mici ca importanță”". Patru clanuri ale pecenegilor erau situate, potrivit cronicii, de-a lungul Niprului spre est și spre nord
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
valoare de 30.000.000 Euro. Principalele destinații turistice sunt: În Arad și județul Arad anual sunt organizate mai multe târguri și expoziții, printre care: Țara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din țară. În localități precum Bata, Bârzava, Căpâlnaș, Buteni, se conservă piese de valoare și originalitate inestimabilă. Ideile lui Hitler s-au întemeiat pe o concepție rasistă. El considera că omenirea poate fi împărțită pe baza unei ierarhii valorice a raselor și că viața nu reprezintă
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
Acolo stă dizdarul; tot acolo se găsesc și toate munițiile. În aceste două cetăți (și Vefraș - neidentificată) nu există bazar și târguri, dar sunt multe vii.’’ - 1690-1700 - Vărădia era centru de district, cu 9 sate: Pojoga, Sălciva, Căpâlnaș, Fundata, Țela, Bata, Lalașinț, ,Szvinyovecz’’ (neidentificată), Chelmac. - 1702 - centru grăniceresc, cu 150 de soldați - 1703-1710 - în timpul răscoalei Curuților, cetatea este asediată - 1709 - castelul (cetatea) părăsit, apoi demolat (pe teren sunt vizibile urme de șanțuri) - 1715- are 54 de familii - prima jumătate a secolului
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
Țela este un sat în comuna Bata din județul Arad, Banat, România. Țela, localitate care aparține comunei Bata, este situată la 4 km distanță pe ruta Bata - Săvârșin. Este un vechi sat românesc despre a cărui istorie modernă s-a scris că a început către anul 1740
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
Țela este un sat în comuna Bata din județul Arad, Banat, România. Țela, localitate care aparține comunei Bata, este situată la 4 km distanță pe ruta Bata - Săvârșin. Este un vechi sat românesc despre a cărui istorie modernă s-a scris că a început către anul 1740, fiind întemeiat de niște haiduci retrași în adâncul dealurilor și pădurilor
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
Țela este un sat în comuna Bata din județul Arad, Banat, România. Țela, localitate care aparține comunei Bata, este situată la 4 km distanță pe ruta Bata - Săvârșin. Este un vechi sat românesc despre a cărui istorie modernă s-a scris că a început către anul 1740, fiind întemeiat de niște haiduci retrași în adâncul dealurilor și pădurilor, dar care au luptat împotriva atacurilor otomane. Călugării franciscani
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul României, pe teritoriile județelor Arad, Hunedoara și Timiș. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică a județului Arad (pe teritoriile administrative ale comunelor Bata, Bârzava, Birchiș, Petriș, Săvârșin, Ususău și Vărădia de Mureș și pe cel al orașului Lipova), în cea nord-estică a județului Timiș (comunele Margina și Ohaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Burjuc, Dobra, Gurasada și
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
complex „Zilele Culturii Județului Arad” cu subproiectul „Școala de Vară” destinat tinerilor cu aptitudini vocaționale din localitățile județului - Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Sântana, Sebiș, Pâncota. S-a continuat cu organizarea taberelor de creație: tabăra de pictură de la Bata, coregrafie-instruire dans popular la Moneasa, creație literară a tinerilor scriitori la Săvârșin. S-a reușit în același timp o revitalizare a caselor de cultură orășenești, fapt ce a condus la inițierea unui alt program de succes „Cetatea Culturală a Județului
Centrul Cultural Județean Arad () [Corola-website/Science/315506_a_316835]
-
colon căruia i s-a atribuit pământ. În secolul al XIV-lea sunt atestați păstori vlahi în apropierea orașelor Split, Trogir, Šibenik, Zadar, precum și pe insulele Rab, Pag și Krk. Pe această insulă au mai rămas de la ei numai toponime: Bata, Fintira, Sekara. Într-un document din 1329 referitor la localitatea Buzet din Istria, apare numele vlahului Pasculus Chichio, nume ce provine de la etnonimul "Ćići" folosit de croați pentru istroromâni până astăzi, transcris în latină "Chichii" în documentele vremii. În secolul
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
(n. 17 septembrie 1968, Arad) este un grafician român. studii: membru al unor organizații artistice: participări la simpozioane internaționale de artă: 2006 - pécs (hu) 2007 - pöchlarn (at), desphina, (gr) 2008 - 2012 - bata (ro) 2010, 2011 - cacak (srb) 2010 - buziaș (ro), gernik (ro), căprioara (ro) 2011, 2012 - gernik (ro) 2012 - thassos (gr) premii: 2000 - premiul de onoare - bienala internațională de artă vox humana - ostrava (cz) 2000 - diplomă de onoare - concursul internațional de ex
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
o optică tayloristă. Ele au avut, de asemenea, ca obiectiv să reducă absenteismul și rotația personalului. În fine, au vrut să facă față insatisfacției și presiunii sociale tot mai mari. Pentru a respecta adevărul istoric, vom semnala totuși că uzina bata din Moravia a instituit în anii '30 o formă de organizare bazată pe grupuri autonome. Dubreuil, sindicalist pasionat de organizare, a descris-o și a devenit susținătorul ei. Livian prezintă astfel această organizare: "întreprinderea este descompusă în echipe autonome de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
opiniei publice. Ca un cunoscător din interior al fenomenului teatral, R. semnează cronici corecte, echidistante și pline de vervă în cele mai multe publicații la care a colaborat. SCRIERI: Amedeu Stânjenel (în colaborare cu Nicolae Vlădoianu), București, 1925; Eroii muncii: Taylor - Ford - Bata - Edison - Nobel, București, 1930; Nenorocirile domnului Solomon Șaim, București, 1932; În halat și papuci (în colaborare cu Tudor Șoimaru și L. G. Legrel), București, [1933]. Traduceri: Klabund, Borgia. Romanul unei familii, 1940; ed. Iași, 1990. Repere bibliografice: Paul I. Prodan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289292_a_290621]
-
bine acoperit. Octavia Potocean: Scrierea de proiecte didactice pentru noi concepte transdisciplinare. Cristina Hanț: Mi se pare oportună continuarea proiectului prin abordarea altor teme. O schimbare a formei și a mediului ar fi bine venită o școală de vară la Bata sau undeva la munte... Mircea Hurdea: Cred că, în cadrul actual al școlii noastre, experiența ar fi bine venită în fiecare an în aceeași formă. Ar trebui gândit însă un alt program al întâlnirilor. Considerați necesară și oportună o integrare a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
uruiocului 4 pe sulul de la războiul de țesut. La sfârșitul învelitului, bățul folosit la întinsul uruiocului se arunca în ogradă, spunând: „Atât de lungă să fie pânza țaței Ileana’’. Urma fixarea războiului de țesut în casă, când se măsurau cu bata de încins, în diagonală, distanțele dintre extremitățile celor două părți care trebuiau să fie egale pentru ca pânza să nu facă „chisc’’. Se fixa războiul cu pene bătute în curmezișuri și se puneau ițele pe „scripeți”. Apoi se dădea prin ițe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-i descânta Artimia Stoica folosea ulei și sâneală și descânta în zilele de luni, marți și miercuri. Sâmbăta și în zilele de post era interzis descântecul. Pentru ca descântecul să aibă leac, se punea o lingură de lemn la brâu, la bata pestelcii (Pestelcă - (pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, se poartă și de către bărbați;fotă). În timp ce se spunea: „O plecat Marița pe cale, pe cărare/ Cu strânsul cel mare/ Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mulți creți, numiți „faldări” sau „faldări înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]