202 matches
-
vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la picior și-l ștergea cu o foaie de porumb. Dintre fete, Ika, verișoara lui a rupt din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un semn, a murmurat el. - De-ar fi numai atât... n-ar fi nimic, a zis Niculina lu' Nelu Fumureanu. - Ce cobești, Niculino, așa? interveni verișoara, Ika. Între
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409599425.html [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
foamea, o certă Anghelina! - O iau eu la mine, spuse hotărâtă Maria. Sunt singură, copiii s-au dus la casele lor, dar nu o da din sat! Milica se înnegrise de nervi. Se repezi în pieptul Mariei și îi trase baticul negru de pe cap: - Nu oi fi vrând și casa fiindcă o iei la tine? Vrei să pui mâna pe avere, să o vinzi, apoi să o lași pe drumuri? - Nu, femeie, vreau să am grijă de ea fără nicio pretenție
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_stan_1403543018.html [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
o fi venit? Ea nu făcea așa! -Să nu intre Marius, Mariana în camera mică auzi?..Mă auzi? -Aud mamă! Da’tata une-i? -Vine la noapte.Amu’du-te și dă la vite ! Fața-i e plină de lovituri iar baticul aruncat pe frunte și părul închâlcit.Ar spune ceva dar nu poate, se teme.De ce oare ? Unde-i tata ? Prea multe întrebări pe care le pun minții mele în timp ce dau de mâncare la cele două vaci pe care le avem
AL TREILEA CERC..P1 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_treilea_cercp1_fragment_florin_ciprian_ispas_1347780678.html [Corola-blog/BlogPost/343646_a_344975]
-
capăt amăreala gândului, că mă simțisem apucată de mâneca flanelei și târâtă vijelios în susul povârnișului, chiar la colțul căsoiului, apoi, împinsă de la spinare până reazemul devenise de nădejde. Îmi făcusem trei cruci largi și lacrimile mi se legaseră sub nodul baticului când mă aflai scăpată! Ce zici?! Nu! Nu l-am mai văzut de-atunci! Și cum aș mai fi vrut-o, nu poți să știi! Dar de auzit, am tot auzit de-un câine mare cu blană lungă... scăpând de la
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443940172.html [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
făcută după principiul „cafea ca de la dușman și zahăr ca de la tine“, pufăind cu stil o țigară lungă, din partea casei. Vergi, numai zâmbet și lumină în ochii albaștri, lăsase așa, ca din întâmplare, să-i cadă niște șuvițe blonde de sub baticul legat cochet la spate și sorbea delicios din ceașca de cafea, ținând cu eleganță degetul mic ridicat, precum coada unui cățel. Istrate, ce-i drept având o culoare omenească în obraji, povestea detașat despre călătoria cu trenul și luase hotărârea
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403973799.html [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
dar îl au pe cel de Laj- rușine. Este rușine pt. o țiganca măritata din clan de corbeni, să iasă afară din casă fără batic pe cap. Idee existența în India, nici o femeie hindusa nu stă descoperită în fața unui străin. Baticul în țigănește se numește "o dikhlo"- "cel văzut", în sensul că străinii trebuie să vadă prima dată baticul, nu chipul țigăncii. Romii se numesc unii pe alții manusha- oameni, un cuvant indian care înseamnă tradus din sanscrita ființă (usha) gânditoare
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
să iasă afară din casă fără batic pe cap. Idee existența în India, nici o femeie hindusa nu stă descoperită în fața unui străin. Baticul în țigănește se numește "o dikhlo"- "cel văzut", în sensul că străinii trebuie să vadă prima dată baticul, nu chipul țigăncii. Romii se numesc unii pe alții manusha- oameni, un cuvant indian care înseamnă tradus din sanscrita ființă (usha) gânditoare (mânaș). Harul creștin nu are nimic cu carul boului, nici cu vreun organ trupesc țigănesc. La foame se
VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
-
a lovit rău de tot, îi dădeau lacrimile. Când tractorul începu să gonească la vale, noi cei din cabină am început să săltăm până în tavan. Am făcut cucuie în cap. Afinele s-au răsturnat, noroc că gălețile erau legate cu baticuri la gură. După niciun kilometru, n-am mai putut suporta teroarea din cabină și am cerut șoferului să oprească, să coborâm. Ah, ce liniște și bine era acum să mergi pe jos către casă, luând-o pe plaiuri bine știute
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1405404390.html [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
și sănătate la toată lumea, a închinat musafirul paharul și a ciocnit doar cu Vasile. Da’ băiatu’, femeia... nu ciocnesc cu noi, nu... - Eu nu beau și nici băiatul meu, a intervenit Ioana de pe pragul ușii, pe care rămăsese cu colțul baticului la gură de când auzise de armată. Beți voi și simțiți-vă bine! Uite, mâncați! Le-am adus proaspete toate și azima-i fierbinte... Doar ei doi, bărbații, au răsturnat și al doilea rând de pahare, într-o liniște adâncă de
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
iertare. Știa că adaugă loviturile promise cu mai mare tărie și încrâncenare. Nu suporta văicărelile și lacrimile celor vinovați de ceva. Iar băiatul era conștient de vinovăția sa. Bunicii tăceau neputincioși, cu ochii plecați spre podea, lăcrimând, iar Ioana, cu baticul la gură, se zguduia de plânsul ce o sufoca, neeliberat. Gabriel privea cu multă milă, mușcându-și buzele. Cunoștea usturimea acelor lovituri de curea pe fundul gol. - Asta e! Ți-au ajuns fiule? Pui mâna pe carte, așa cum trebuie de
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
tricotate sau croșetate din lâna, bumbac sau fibre artificiale, excluzând costume de schi 6103 11 00 6103 19 00 6103 22 00 6103 29 00 6103 13 00 6103 21 00 6103 23 00 0,80 1 250 84 Eșarfe, baticuri, fulare, mantile, voaluri și altele netricotate sau croșetate din lână, bumbac și fibre artificiale 6214 20 00 6214 30 00 6214 40 00 6214 90 10 85 Eșarfe bărbătești, papioane, cravate netricotate sau croșetate din lână, bumbac sau fibre artificiale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/89394_a_90181]
-
produselor tradiționale de folclor ale fiecărei țări furnizoare, realizate cu mâna enumerate într-o anexă a acordurilor bilaterale sau a reglementărilor în această privință; (d) în cazul țărilor: Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, industria meșteșugărească tradițională a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
cu mâna enumerate într-o anexă a acordurilor bilaterale sau a reglementărilor în această privință; (d) în cazul țărilor: Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, industria meșteșugărească tradițională a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
cazul țărilor: Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, industria meșteșugărească tradițională a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
industria meșteșugărească tradițională a țesăturilor destinate baticurilor și articolelor textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri, ori țesute manual sau de mașină de cusut operațională cu mâna sau cu piciorul. Țesăturile destinate baticurilor vor fi definite după cum urmează: țesăturile destinate baticurilor ale industriei meșteșugărești sunt fabriate conform unui proces tradițional prin care culorile și nuanțele sunt aplicate țesăturilor albe, nevopsite.Acest proces este realizat manual în trei etape: (i) aplicarea manuală de ceară asupra țesăturii; (ii) vopsirea sau pictarea (culoarea este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
de un certificat în conformitate cu specificația atașată acestei anexe si emisă de autoritățile competente din țara furnizoare. În cazul următoarelor țări:Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, în căsuța 11 a certificatului vor fi introduse următoarele: "(d) țesături tradiționale meșteșugărești destinate baticurilor și articole textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri": În cazul Indiei,titlul certificatului este după cum urmează: "Certificat privitor la țesături realizate pe un război de țesut manual și produse ale industriei artizanale și produse tradiționale folclorice,emis în conformitate cu și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
emisă de autoritățile competente din țara furnizoare. În cazul următoarelor țări:Bangladesh, Indonezia, Malaiezia, Sri-Lanka și Thailanda, în căsuța 11 a certificatului vor fi introduse următoarele: "(d) țesături tradiționale meșteșugărești destinate baticurilor și articole textile fabricate din asemenea țesături pentru baticuri": În cazul Indiei,titlul certificatului este după cum urmează: "Certificat privitor la țesături realizate pe un război de țesut manual și produse ale industriei artizanale și produse tradiționale folclorice,emis în conformitate cu și sub condițiile care reglementează schimbul de produse textile cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
Anița, uită-te, te rog, la mine și la cei care sunt cu mine... Cunoști pe cineva dintre noi? Ai mai văzut vreodată, până astăzi pe vreunul? Femeia a ridicat capul încet, puțin câte puțin. S-a șters cu colțul baticului șifonat peste ochi. Nu părea surprinsă și nici teamă nu se citea pe fața ei. I-a privit pe toți cu aceeași încetineală, în tăcere. Pe fața ei nici un mușchi nu a tresărit și ochii i-au rămas total inexpresivi
EPISODUL 6, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435787219.html [Corola-blog/BlogPost/343359_a_344688]
-
gospodăresc de proveniență vieneza mai ales instalații de iluminat, sfeșnice, porțelanuri etc. Femeile purtau rochii brodate cu fir de aur, se fardau și își vopseau unghiile cu roșu iar unele dintre acestea au renunțat chiar la portul feregelei sau a baticului ce le acoperea părul.6 Au existat și influiențe la nivel alimentar, turcii preluând de la români țuică ( raki) care se servea la aperitiv.7 Nu doar populația de pe Ada Kaleh a preluat influențe din modul de trai al românilor ci
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
zări din lumea asta mare. Aburi firavi se-nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426658109.html [Corola-blog/BlogPost/374259_a_375588]
-
bahice clor cloroform femeia beată își caută parteneri pe care să verse refulări băiatul care mătură străzi scurmă în gunoi discret aprinde fericirea edulcorată care ține cât un muc de țigară întoarsă cu spatele la caldarâm țăranca bătrână își face cruce înodând baticul de două ori scrie în caietul mototolit surâzând cald pe asfaltul rece departe de piața zgomotoasă unde se vinde orice diminețile orașul respiră prin clădirile imense părinți împing cărucioare cu prunci luminoși din reclame în metrou se citesc ostentativ romane
HISTRIONI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1409077478.html [Corola-blog/BlogPost/368186_a_369515]
-
mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță șî ciupag, / Cu opreg, poale, lăibărac, / Duminica la horă mă îmbrac. / [...] / Haine sângură îmi țăs,“. Cotumul tradițional al țărăncii românce este compus din cârpă, baticul ce-i acoperă capul, ciupag, o cămașă peste care poartă în funcție de anotimp laibăr sau pieptar (vestă), cojoc, poale (fustă), catrință (șorț înflorat), opreg (țesătură cu franjuri purtată peste poale), brâu și opinci (încălțăminte de piele sau cauciuc). Costumul tradițional al
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
afectată și în șoaptă, apoi a izbucnit: Pe Floarea lu’ Boască nu putea s-o fi luat Dumnmezeu în locu’ lui, că ce om bun era! Măcar de-ar veni unu’ la fel, a sperat ea suspinând și cu colțul baticului la ochi. - A și venit. Partidul a avut grijă ca să aducă în locul său un om de nădejde, tânăr, cu putere de muncă... Așa că, îndată ce ajungi acasă, să le spui tuturor, să nu aibă grijă... -Las’ pe mine! Încep cu Floarea
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ultimii-proscrisi-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-coroana-otetarului-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
a nu agresa și teroriza rătutitor trecătorii, cei care nu sunt doritori o iau pe trotuarul celălalt al bulevardului. Un fel de Lipscani cu mărfuri până-n trotuar, cu ofertă de „3,4,5 bucăți la 5 sau 10 dolari”, tricouri, baticuri, amulete cu înscrisuri ale orașului, matricole cu heraldica Repubicii California de-acum 15o de ani și mai bine, mărunțișuri cu iz de suveniruri ca să nu pleci cu mâna goală, cu pozari sau caricaturiști care „te fac la minut” din câteva
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 by http://confluente.ro/Incrancenari_hippy_si_cheiul_pescarilor_din_frisco.html [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
greutate pe trupul tinerei femei. - Auzi, mamă? Mie mi-i cam frică de morți! N-o să mai intru veci în odaia din față după ce-o să te ia! Soacra țâțâi din buze sfidător, ridicând fruntea acoperită până la sprâncenele groase de baticul negru. - Să aveți grijă să-mi luați un copârșău pe măsură, să nu hie prea strâmt! - Da’ cum boala om putea noi știi asta? - Să-l încercați, cum alta? Nora amuți la gândul încercărilor prin care trebuiau să treacă pentru
COMÂNDAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1432689963.html [Corola-blog/BlogPost/369807_a_371136]