198 matches
-
singur lucru rezulta destul de clar: că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine. Cum omul nostru Întîrzia, am avut timp să-i observăm pe Îndelete. Palizi, cu obrajii supți și fețele cenușii, bărbații nebărbieriți, femeile avînd capul acoperit cu niște baticuri mari de lînă ale căror margini le cădeau peste umeri, stingheri și ușor dezorientați, păreau scoși atunci din cine știe ce tunel al timpului. Strigau mai mult pentru a se Încălzi. Din cîte am Înțeles, manifestația lor era una de natură politică
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și, de data asta, tatei Îi iese din gură o șuviță de sânge pe care mama o apucă de un capăt ca pe o bucată de sfoară, o vâră prin urechea unui ac și Începe să coasă cu ea tivul baticului pe care-l ține În poală.. Focul se stinge, mama și tata dispar, casa se prelinge pe trupul meu, ca o Înghețată care s-a topit. Mă trezesc. Viscolul a deschis ușa cavoului și s-a năpustit Înăuntru. Îmi strâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
născuse? I-am spus despre adopție. Personal, Începusem să cred că bebelușul pentru care Froehlich găsise părinți noi... — Te rog, Sascha, Încet. Colega mea Își ridică din nou mâinile. Acum Else Înțeles perfect. Film, prietenă, cauza la vizită. Își aranjă baticul pe cap. Un singur lucru nu. Numele lui Sascha chiar e Anton? În tramvai, pe drumul spre casă, am continuat să-mi fac proiecții despre relația mea cu Dora, pe fundalul unei memorii refractare. Până la urmă, am fost nevoit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Acului Spațial, de unde nu poți vedea picioarele de oțel, așa că e ca și când ai plana deasupra Seattle-ului într-o farfurie zburătoare cu o grămadă de suveniruri de vânzare. Totuși, cele mai multe nu sunt suveniruri ale viitorului. Sunt tricouri cu inscripții ecologiste și baticuri și chestii vopsite de mână din bumbac sută la sută natural, pe care nu le poți spăla împreună cu altceva pentru că se decolorează mereu. Casete cu balene care cântă în timp ce fac sex. Alte lucruri pe care le urăsc. Brandy pleacă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
armatele, intendența, jandarmii; se auzeau salve de tun și lătratul surd al câinilor. Tot aici apare și o sinteză cronologică a Primului Război Mondial, uruitul roților de tren din preajma orășelului, muzica de alămuri, gâlgâitura apei de la gura bidonului, geamuri făcute țăndări, fluturarea baticurilor... Fiecărui amănunt Îi era rezervat câte un paragraf, iar fiecare moment era evocat cu un anume lirism, transpus În metafore, cronologia nu era strictă, unele momente coexistând Într‑o simbioză bizară a timpurilor trecute, prezente și viitoare. Altfel, cum s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
-i explice că diferența de vârstă nu-i chiar așa de frapantă, că eu mă înțeleg bine cu Ela și asta contează pentru el enorm, ea i-a replicat: Așa-i mamă, când e ciurul nou, apoi și-a strâns baticul sub bărbie cu un gest hotărât, pe urmă cine știe cum o să fie, a mai zis și a mângâiat părul de pe ceafă al Elei, cu durere, parcă o căina deja pentru viitoarele ei pătimiri. Lui Dimitrie am să-i spun diseară că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fiecare dată același răspuns, pe cât de concis, pe atât de vag. Într-o zi, sătulă de atâta neobrăzare, tovarășa s-a hotărât să-l Învețe cum se poate privi Înapoi și să vezi totuși ceva. Și-a scos de la gât baticul ei alb cu floricele de câmp de toate culorile și bine parfumat și l-a legat la ochi. Spune-mi ce vezi când nu vezi deloc, idiotule! Eu văd, când nu văd deloc, o idioată care mă strânge de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ar fi avut pe cine sa iubească În copilărie, În afară de Rita și Dolfi, colegi de copilărie, căci ea era un copil abandonat din naștere și crescut la Casa copilului. Din toată povestea asta s-a ales cu o spaimă de baticuri de toată frumusețea. Până și Întunericul mirosea a baticul tovarășei. Câteva săptămâni a dormit doar cu lumina aprinsă. Când a Început să citească și să ia ore de vioară, mai mult forțat de Marta, la domnul Neselovski, a scăpat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În afară de Rita și Dolfi, colegi de copilărie, căci ea era un copil abandonat din naștere și crescut la Casa copilului. Din toată povestea asta s-a ales cu o spaimă de baticuri de toată frumusețea. Până și Întunericul mirosea a baticul tovarășei. Câteva săptămâni a dormit doar cu lumina aprinsă. Când a Început să citească și să ia ore de vioară, mai mult forțat de Marta, la domnul Neselovski, a scăpat de ticul ăsta cu uitatul Înapoi. Tot ce Îl urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
dureroasă: Va meg a mami me! Va ube mami me! Într-o traducere aproximativă, spusele copilului Însemnând: Varlaam dorește să meargă la mămica sa pentru că Varlaam o iubește pe mămica sa! Mătușă sa, Didița, sora mamei, ascunzâdu-și lacrimile În colțul baticului negru, Îi arătă un fluture „coadă de rândunică”, mare și frumos, ce și mișca leneș și liniștit aripile alb-negre, și care abia se oprise pe un bujor roz, cu scopul ascuns de a distrage atenția copilului de la cererea sa, dar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu se mai zărea nici unul, uitat aiurea sau cine știe? hărăzit chiar ei de o soartă milostivă. O urmăream cu coada ochiului. Felia roz de ghimbir murat tremură scurt între bețișoare. Femeia stătu nemișcată și soarele îi aprinse o clipă baticul. Șovăială imperceptibilă, reprimată brusc. Un zâmbet vag pe față, încurcat, un zâmbet care deja cerea scuze, se retrăgea undeva, unde această anomalie a firii nu se făcuse încă prezentă. O zbatere a pleoapelor și hotărârea luată rapid, cu disperarea tăioasă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sau cocoșul de vînzare. Alături, o pungă de plastic sau un batic unde, printr-un strat gros de făină, pipăia o duzină de ouă. Gata, HSN1 i-a luat bătrînei banii de ulei, zahăr, chibrituri, săpun. Bătrîna cu ouăle în baticul cu făină nu avea televizor, nu înțelegea ce spun oamenii cu "carte" despre viruși și alte parascovenii, știa ceva despre "fierbințeala" găinilor care i-au mai murit și cînd era fată la mama acasă, le îngropa în fundul grădinii, punea o
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
care i-au mai murit și cînd era fată la mama acasă, le îngropa în fundul grădinii, punea o cloșcă, avea alte găini și alți cocoși. Dacă scăpa de control, intra în piață, așeza cocoșul la vedere și desfăcea punga sau baticul cu ouă; dar clienții cunoscuți, speriați de moarte de știrile televizate despre apocalipticul H5N1 n-o mai vedeau, treceau grăbiți spre galantarul cu carne de porc, cineva se uită la ea, în treacăt, pieziș, ca la un infractor. Nu înțelegea
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
genți de-ale oaspeților. În bucătărioara din fund, o slujnică spăla ceva. Chikako îl urmă și mai mult se trânti pe genunchi decât se așeză în fața lui. - Ei, ce zici? Nu-i o fătucă pe cinste? - Cea cu bocceaua din baticul cu o mie de cocori? - Batic? Care batic? Cea care ședea lângă tine! Drăguță foc! Ea e domnișoara Inamura. Kikuji încuviință ușor din cap. - Batic! Ce mai lucru a băgat el de seamă! Ai grijă să nu ajungi lipsit de
Yasunari Kawabata - O mie de cocori by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/6202_a_7527]
-
societatea românească de azi? O spune singur într-un exercițiu de imaginație despre cum ar arăta astăzi o defilare de 23 august: "Am aievea în fața ochilor un car alegoric purtând o căpșună uriașă, în jurul căreia Ťspanioliť legați la cap cu baticuri se apleacă de șale și se ridică. Apoi vin menajerele și spărgătorii de case din Italia, care cu mături, care cu pontoarce și șperacle uriașe. Cerșetorii din Franța, de fapt balerini de la Opera de Stat din București, care mai câștigă
Secvențe din România de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6715_a_8040]
-
făcând pipi și m-am întors. Am așteptat ce-am așteptat și, iarăși, când am vrut să intru, se spăla în lighean la subraț. Când am intrat, până la urmă, aproape se îmbrăcase. Își lega la brâu, peste pieptărașul de piele, baticul negru. Ce-a fost asta? Dau nas în nas cu mama între uși. «Ce faci aici? Încotro?!» Nu se uită la mine, caută să treacă, împin-gându-se ca la rugby. [...] Momentul straniu, pe care nu l-am înțeles, dar a cărui
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
fără să închidă ușa, părăsi casa părintească pentru totdeauna. Făcu doi pași, trei, se opri; ca și cum ar fi auzit două tălpi grele pornind împreună cu el; se întoarse înapoia lui, nimeni. Strânse cingătoarea de piele cu cuie, își legă la păr baticul cu pete roșii, luă ulicioare strâmte și întortocheate, un câine îl lătră cu tristețe, o cucuvaie simți că se apropie lumina și zbură surd, înspăimântată, pe deasupra capului lui. Trecu grăbit pe lângă porțile încuiate, ieși în grădinile cu livezi; se porniră
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Pe cine vânezi, bre, îi strigară, cine te hăituiește? Dar când se apropie și-l văzură deaproape, îl cunoscură, tăcură toate, se înghesuiră una în alta: - Călăul! murmurară ele; călăul, blestemat fie el! L-am văzut ieri cum răstignește... - Privește baticul pe care-l poartă; numai sânge! - Este partea lui din hainele celui răstignit; sângele nevinovatului pe capul lui! Luară drumul; dar gâtlejul lor se-astupase acum; nu râdeau. Fiul Mariei trecu mai departe, lăsă în urma lui femeile venite la seceriș
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
telenovela Elena Udrea și horror-ul Familia Iovan și Infractorul, toate transmise sub formă de seriale în ,incinta" jurnalelor de știri tv. Pardon?! Vai de mine, da' sigur că le urmărim cu nesaț, sigur că leșinăm dorind să vedem dacă baticul e strâns la fel de feroce pe capul doamnei Iovan, dacă fesele și zona dorsală de la brâu în jos a doamnei Elena Udrea sunt suficient de bine conturate prin fustă - Doamne, fie-ți milă de păcatele telespectatorilor și iartă-i, că nu
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]
-
pe chei, în zona unde știam că va fi ancorat vasul. Nu aveam voie să intrăm în port, se intră numai cu permis special. Cand vasul intra în port, pe puntea vasului era o mulțime de pasageri care fluturau batiste, baticuri și pălării. La început a fost greu să-l distingem pe Stanley și familia lui, însă pe masura ce vasul se apropia i-am recunoscut pe Stanley, pe soția lui Katy și pe cei trei copii: Jimmy, care era născut la Constantă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sobru și elegant. Bătrânul apucă cu mâini tremurânde obiectele, plecându-și privirile. Înțelese că ceva neplăcut se Întâmplase și că prezența lor se datora acestui lucru. Recunoscu mărgelele dăruite de Silviu, inginerul crescut de ei, cu câteva zile Înainte de plecare. Baticul i-l cumpărase chiar el. Rosti sfârșit: - Sunt ale Mariei... Plutonierul așteptă câteva clipe, apoi spuse: - Din păcate s-a Întâmplat un lucru nu tocmai plăcut. - Bănuiesc, altfel nu veneați, zise Încet, dar ferm, profesorul. - Soția dumneavoastră a suferit un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
nu mai reușesc să ies la liman, toate treburile parcă s-au vorbit să mă chinuie. De parcă n-am destule pe cap. Ce-o fi făcând Constantin, ăsta, că nu a mai venit de o săptămână pe la mine? Își strânse baticul pe cap și porni grăbită. Ce-o fi, o fi! Mă duc la el să văd cât este de ocupat, că doar nu i-am mai trimis niciun client săptămâna asta! Ajunse la ocolul silvic, după o jumătate de oră
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă, a venit doamna învățătoare, strigă copilul. Femeia ieși din casă strângându-și pe cap baticul. O pofti destul de stânjenită pe Doina în casă. Iertați deranjul, am plecat de câteva ore bune de acasă și ăștia mici nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
vinde articole de vestimentație și diverse produse pentru uz casnic la prețuri accesibile. Consemnăm din oferta unității: confecții pentru femei, bărbați și copii (tricouri, cămăși, pantaloni, compleuri pantalon scurt cu tricou, treninguri, pijamale, cămăși de noapte, capoate, lenjerie intimă, ciorapi, baticuri), lenjerie de pat, fețe de masă, prosoape pentru baie și bucătărie, articole cosmetice, pastă de dinți, periuțe de dinți, bigudiuri, ustensile pentru manichiură și pedichiură, metru de croitorie, foarfece, albume foto, agende, portofele, jocuri și jucării. În curând magazinul se
Agenda2005-30-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283973_a_285302]
-
lovind-o pe acest motiv. În 24 ianuarie, femeia a vrut să meargă până la un magazin din apropiere să-și cumpere țigări. Intenția acesteia l-a enervat cumplit pe S.B. , astfel că, într-o nouă criză, i-a tras femeii baticul jos de pe cap și a strâns-o cu el de gât chiar în fața copiilor. După ce a constatat că Minerva, cea cu care trăia de 15 ani, a rămas fără suflare, S.B. a întins-o pe pat și a lăsat-o
Agenda2005-09-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283434_a_284763]