1,268 matches
-
în când totul în jurul nostru se umple de sens transcendent, așa-zisele coincidențe se metamorfozează în miracole, ca acesta al Sfântului Silvestru, pline de potențial profetic - voi scrie o carte despre minunile moaștelor și icoanelor, nu mi-e teamă de batjocura nesimțitorilor, am mai îndurat-o când am scris despre blajina oaste a sfinților îngeri. Pleacă încântat de el. Mărginit? Escroc? În orice caz turbat. Doar că nu m-a făcut aliat cu diavolul fiindcă nu particip la închinăciunile celor mai
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice altceva din unele ca acestea. Pentru că El Însuși a trecut prin toate acestea, s-a împărtășit de toate acestea împreună cu tine și a răbdat cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să se desființeze întâia osândă, ca să înveți răbdarea, ca să fi învățat tăria, ca nimic din viața de față să nu te întristeze, nici moartea, nici insulta, nici ocările, nici batjocurile, nici bicele, nici uneltirile vrăjmașilor, nici calomniile, nici atacuril defăimările, nici bănuielile rele, nici orice altceva din unele ca acestea. Pentru că El Însuși a trecut prin toate acestea, s-a împărtășit de toate acestea împreună cu tine și a răbdat cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
voie și fără de voie, NU se va păstra nevătămat de loviturile celor ce vin asupra lui. Precum pricinile mai generale ale ispitelor de bună voie sunt trei: SĂNĂTATEA, BOGĂȚIA ȘI RENUMELE, așa și ale celor fără de voie sunt trei: PAGUBELE, BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
-ntoarcere pe-o rînă. Dacă vrea, te încălzește brusc în creieri, sau te îngheață țurțure-n măduva spinării, sau te stoarce de aspirații, de transpirații ca pe-o rufanelă intimă (dantelă clefăită dulce între buci dalbe, muierești), vădind-o în batjocura limbută a lumii, pusă la uscat, indecent, unde nu-i voie, bre!!! Anume te atîrnă acolo, te flutură-n urbe, doar-doar vei încasa vreo scatoalcă, vreo înjurătură pupată. îți expune pudoarea la impudoarea publicului nerăbdător să te prăjească-n friganele
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
și de nopțile de caznă necontenită, în fața oglinzii, prin camere, în baie, sub apa dușului, în pauzele orelor de clasă, sub cearceaf, și din nou în fața oglinzii, strîngînd din dinți, asudînd de efort și străduindu-se din răsputeri să uite batjocura colegilor de la școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor ,Klaus-buză-de-iepure" și, odată cu lacrimile strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea călduță a pieptului mamei sale, Hermina Schöpfer, care-i legăna capul
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
putea altfel: ,viața bate filmul" - cam cum suna o emisiune TV de acum doar câțiva ani. Doar că totul este acoperit (aici intervine și câștigă literatura) de o gravă aură suprastatală cu iz de complot, sau de provocare, sau de batjocură, implicate fiind înalte personaje din viața publică, unele recognoscibile, fie prin atitudini, fie prin numele lor străvezii, cum ar fi Latrinian Găunescu, Gilda Tudor, Sander Demollari, Gellu Globescu, ,arămiul" Shalla Sayub și altele. Se constată astfel o ,punere alături" a
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
spre uzul galeriei obosite. Dacă arestările în stil FBI de la Otopeni nu vor conduce la căderea câtorva capete de la etajele superioare ale instituției, înseamnă că punerea în cătușe a nevredinicilor funcționari cu cotiere nu e decât un episod respingător al batjocurii căreia ne încăpățânăm să-i spunem democrație.
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
o undă de confraternitate peste veac scriitorii prezentului citind astfel de rînduri? Nu mai puțin încrîncenat de impactul cu mediul proxim ni se înfățișează un testament al lui Macedonski. Perceput ca un personaj burlesc, respins disprețuitor de Maiorescu, botezat în batjocură "poetul Macabronski" de către Caragiale, bardul Nopților nu și-a putut înfrîna temperamentul orgolios, frondeur, care l-a făcut să ia atitudine împotriva unor glorii ale epocii precum Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Caragiale. Păcat impardonabil. A făcut figura unui "negativist", unui
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
în italice semnate I.V.), ne e servit ca suprema ridiculizare (invidioasă, totuși, pe marea proză...) a matrapazlîcurilor romanului. Lia, aciuită la o școală, încurcată, nu se știe, încă, din ce pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților ei elevi, cînd un fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
ajutorării celor nedreptățiți, rugăciunilor, filosofiei pentru cele viitoare; cu de acestea ocupă-ți sufletul. Cu chipul acesta vei putea îndrepta nu numai o rană proaspătă, ci chiar și pe cea învechită și înțepenită cu ușurință o vei alunga. Că dacă batjocura face pe cel ce iubește de a desface amorul, după cum spune și proverbul, apoi cu cât mai mult aceste ocupații duhovnicești nu ne vor depărta de rele, dacă am voi a ne depărta? Dar dacă noi pururi conversăm și ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
trădează umoarea sarcastică a unui spirit malițios și frustrat, ci starea de spirit a unei ființe superioare pentru care singurul mod de a înfrunta realitatea este tocmai ironia. Înfățișate succint într-o enumerare seacă, principalele însușiri ale ironiei sînt: detașarea, batjocura, prefăcătoria, amuzamentul și spiritul de frondă. Să le luăm pe rînd. Detașarea de tot și toate este condiția obligatorie a unui spirit care, tocmai pentru că nu este legat de dogme sau de idei fixe, își poate dovedi astfel libertatea ,absolută
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
adevărată e cea întoarsă asupra ei înseși, caz în care Dumnezeu trebuie mai întîi să se ia peste picior pe el însuși. Și tot așa. Iar Kierkegaard e un maestru al acestor piruete ironice. A doua trăsătură a ironiei e batjocura, dar una atît de discretă, încît nimeni în afara celui care o folosește nu-și dă seama de existența ei. Cazul privilegiat, spune Kierkegaard, e cel al lui Socrate. Ironia cu care își acoperea adversarii de polemică era atît de fină
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
tigrului de cel lăsat să îl călărească, înainte de-a fi mâncat, mulțumire adusă limbajului, care-i alină pe cei ce i-a speriat, mulțumire adusă spaimei, ce-ngăduie râsul celor ce frânți de ea încă nu-s, mulțumire adusă batjocurei, care reconstruiește ceea ce a distrus." Imaginea celui călare pe tigru definește literatura ca pe o stăpânire a spaimei și angoasei, prin transformarea acestora în iluzie, visare și joc (metaforă preluată din Despre adevăr și minciună în sens extramoral de Friedrich
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
cărturari ai faimoasei Pivniți literare... Chir Simplițian, Cocon Idiotiseanul, Musofilos, Erudițianul... Somn ușor, pedanți caraghioși, veșnică pomenire, naivi erudiți! fără voi vom intra curând pe brânci în peșteri!... Comicăria s-a dus. Aici, Ardeleanul nu mai glumește. Nici măcar umbra vreunei batjocuri... Poeții mari îmbrățișează păgubiți totdeauna, dar îmbrățișează cauza amărâților, oricare ar fi, cu ei este și Victor Hugo ce abia se născuse... în halul ăsta să fi ajuns țara?... E una din ciudățeniile literaturii noastre, abia în formare, sărmana: finalul
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
și jertfa lui Iisus, despre acel act supraomenesc, divin, prin care Fiul lui Dumnezeu a luat asupra Lui sarcina păcatelor omenești, dând preț de răscumpărare pentru ele propria Sa viață, jertfindu-și trupul pe Cruce, după ce suferise din partea oamenilor chinuri, batjocuri și bătăi. Este un fapt care depășește orice margine a înțelegerii noastre omenești și care nu poate fi primit și înțeles decât prin puterea credinței care mântuie. O dată cu rostirea adevărului de credință că Iisus a pătimit pentru noi, aflăm amănuntul
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
1774 și 1777, face ample referiri la fărădelegile oștirii secuiului. Astfel, pe lângă incendierile și jafurile asupra avuturilor nobilimii, femeile și fetele erau dezonorate sub privirile soților sau taților. Pe episcopul de Cenad, „Doja puse mai întâi să fie îmbrăcat spre batjocură cu mitră și odăjdii, apoi îl maltrată cu lovituri și îl chinui fioros în cele mai diferite chipuri; îi străpunse cu o țepușă partea de jos a trupului, până își dădu sufletul în chinuri. Ștefan Telegdi căzu la rândul său
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
supus unui supliciu unic. Descrierea lui Griselini este extrem de plastică: „Deoarece căutase în chip manifest să se impună ca un tiran, fu legat de eșafod cu lanțuri grele. Apoi fu pus pe scaunul de tortură. Supliciul începu prin așezarea - spre batjocură - a unei coroane de fier pe cap. Fu silit să țină în mână un sceptru de fier. Atât coroana, cât și sceptrul erau înroșite în foc. Apoi îi fu lăsat sânge din arterele principale, iar fratele său trebui să-l
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
stelă funerară la Cenad“, „Pagini de istorie cenăzeană“, „Cenadul în vremea stăpânirii otomane“; „1848 la Cenad“, „Apărarea caracterului confesional al școlii române din comitatul Timiș la sfârșitul secolului al XIX-lea“, „Circulația monetară pe teritoriul Cenadului“, „Porecla, între nume de batjocură și necesitate de comunicare“, „Noutăți în bioetică“, „Cenadul pe Internet“. În după-amiaza aceleiași zile, va avea loc și o șezătoare literară. În ceea ce privește acțiunile culturale aflate pe agenda „Concordiei Cenad pe 2005, amintim continuarea editării publicației „Cenăzeanul“, aflată într-al unsprezecelea
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
și cu metafore ardelenește cumpănite. Dar, recitindu-l, se vor convinge că nu greșesc. Ironia e învăluita, cum e carnea în șnițelul vienez, dar mușcătoare. Nu lipsesc jocurile de cuvinte, răsucirile de limbă care plesnesc pe neașteptate, pivotările etimologice, ghilimelele batjocurii. Și, una peste alta, Cornel Regman lasă despre literatura anilor '60-'90, pe care a comentat-o, o imagine personală și plauzibilă. Cronicarul literar merită un loc de frunte în bibliografia actualității. El este unul dintre cei mai de încredere
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
tradițional, interdictele comune ale societății lovesc atît viața sexuală cît și moartea, conturînd un domeniu "sacru". Dar pe cînd interdictele privitoare la dispariția ființei au dobîndit un aspect grav, cele avînd ca obiect Erosul a ajuns a stîrni ironia, rîsul, batjocura. Acest rîs dezonorant - expresie a unui destin inevitabil al omenirii - nu e decît o formă de ipocrizie, de neînțelegere a tragicului ce constituie miezul erotismului. O reacție, de asemenea pe o largă scară socială, la acest rîs sarcastic o reprezintă
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
Eugenia Tudor-Anton Memorialele celor care în pușcăriile comuniste au suferit batjocură, și chinuri inimaginabile sunt necesare. Ele dezvăluie adevărul despre teroarea la care au fost supuși cei ce s-au împotrivit dominației rusești și bolșevismului autohton. Aceste pagini despre o față ascunsă a istoriei noastre adevărate au rămas necunoscute fiind încă
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
odată... nu mai era loc de altceva. O.G.: Pentru că ardelenii... I.P.:...sînt mai cinstiți ca regățenii, spun în față ce și cum, ce vorbesc aia fac... vorba-i măsurată, nu aruncată ca pe Dîmbovița... aici era multă glumă și batjocură... ardeleanul își zicea zilnic la masă rugăciunea, sîmbăta... duminica mergea la biserică din respect față de Dumnezeu... ardeleanul vrea să-și facă odrasla Domn... nu precupeț... Așa că n-aveam ce să mai schimb în mine după 23 august... O.G.: Și
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
altceva, se minunează bătrânul om al baricadelor. Nu cumva mai apropiați îți sunt pătimașii, care se leapădă de întregul trecut al neamului românesc, stăruie că românii să asuprească pe altii cum au fost ei asupriți, și fac neamul românesc de batjocură lumii. Și bătrânul luptător încheie capitolul de la Văcărești elogiind timpul recluziunii: s-a luminat petrecând zile plăcute. Din nenorocire e bătrân: "E dureros afară din cale să te știi om bătrân când simți în tine pornirea de-a intra în
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
care vine an vizită la fiul său, la oraș, târând după el o sacoșă cu cas din care curge zerul (Bătrânul, Ceaușescu și planul), un fost portar de la un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir ăntr-un obiect al batjocurii bețivilor din crâșma (Duminică domnului Chichifoi), un hoț de poșete dintr-un tren, copleșit de admirație pentru femeia frumoasă pe care urmează să o jefuiască (Călătoria) sunt studiați de Dan Lungu cu atenția rezervată prin tradiție unor eroi de epopee
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]