126 matches
-
oblic și circular; marginile rotunjite au fost fasonate minuțios prin raclaj și, poate, prin abraziune transversală și oblică (fig. 2). 5. Materie primă Piesa a fost confecționată dintr-o placă subțire de corn de cerb (compacta), extrasă probabil din sectorul bazilar sau central al axului (fig. 1/2). Cu ajutorul lupei binoculare se pot observa pe fața inferioară urmele slabe și discontinui ale țesutului spongios specific cornului de cerb (spongiosa). 6. Morfometrie 6.1. Generală (dimensiuni exprimate în mm): lungimea totală inițială
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
lui Eustache; - leziuni sau malformații ale oscioarelor, otoscleroză; - perforarea membranei timpanului etc.; c) la nivelul urechii interne: - leziuni sau deformări ale labirintului membranos sau cohlear, ale canalelor semicirculare, ale utriculei sau saculei sau membranei tectoria; - leziuni ale organului Corti, membranei bazilare și nervului auditiv; d) la nivelul nervului auditiv și scoarței cerebrale: - leziuni ale traiectului nervos auditiv sau ale zonei de proiecție din scoarță (surditate corticală). 5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogictc "5.1.3. Tabloul clinic și psihopedagogic" Din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Durata apneei crește în condițiile unui antrenament progresiv, metodic dozat și continuu desfășurat. APOFIZĂ (< fr. apophyse, cf. lat. apophysis - excrescență) - Eminență osoasă prin care un os se articulează cu un os vecin. Putem întâlni: apofize vertebrale, la nivelul vertebrelor; apofiza bazilară, la nivel occipital; apofiza clinoidă, șase proeminențe ososase situate în jurul șeii turcești; apofiza coracoidă, la nivelul omoplatului; apofiza coronoidă a cubitususlui, la nivelul olecranului; apofiza mastoidă și apofiza odontoidă, la nivelul axixului; apofiza pterigoidă, pe fața inferioară a sfenoidului; apofiza
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dureri nevralgice, care persistă mai mult timp după vindecare. Localizări: zona intercostală, zona oftalmică, zona cervicală (Rusu, 1983). ZONĂ (< fr. zone, cf. it., lat. zona, gr. zone) - Centură, arie sau regiune delimitată (anatomic). Zona arcuata este zona internă a membranei bazilare, ce se întinde de la marginea inferioară a fisurii spirale a cohleei până la marginea externă a bazei bastonașelor externe, descrise de Corti. Zona fasciculata este porțiunea centrală a corticosuprarenalei, în care cordoanele celulare sunt dispuse radial. Zona orbicularis este o îngroșare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
condiționată de poziționarea adecvată (urmărind asigurarea confortului și a siguranței subiectului) și de controlul reacțiilor sale, din acest motiv fiind necesară cunoașterea gradului în care este limitată mobilitatea ̀ n această categorie de afecțiuni (Figura 2). Existența unui sindrom vertebro bazilar nu constituie o contraindicație, dar trebuie avută în vedere în acest caz legătura dintre poziția capului și riscul producerii unui fenomen ischemic: răsucirea coloanei vertebrale cervicale poate determina o diminuare serioasă a debitului arterial homolateral și un aflux mai mare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
dureri cervicooccipitale, cu caracter continuu, pulsatil, exacerbate de mișcările active și pasive ale capului său de presiunile asupra apofizelor cervicale spinoase, mușchilor cervicali paravertebrali, regiunii retromastoidiene, algii care uneori se asociază cu rigiditate cervicală sau cu semne de insuficiență vertebro- bazilară (vertij spontan provocat de mișcări ale capului sau schimbări de poziție). Cauza este lezarea rădăcinilor senzitive ale primelor perechi de nervi rahidieni cervicali. O formă particulară este sindromul algic cervical cu torticolis spastic dureros, caracterizat prin contractura spastică dureroasă a
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mandibulă; -mandibulă cu atrofie și fracturi asociate; -după eșecuri cu diferite tipuri de implanturi. Procedeul se desfășoară sub anestezie generală sau locală, după o prealabilă sedare i.v. Se practică o incizie eliptică în regiunea mentonieră, de-a lungul marginii bazilare (2,5-3,5 cm), urmată de hemostază și disecția regiunii până când se evidențiază marginea inferioară a corpului mandibulei, în regiunea premolară. Scheletul perforat dintr-un aliaj special se fixează cu un șurub central, care va ajuta și la orientarea acestuia
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
gustative). 1.b.3.3.2.3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care simulează un Schwannom de nerv acustic!) 2.4.) Meningioame de recessus lateralis 2.5.) Meningioame subtentoriale propriu-zise (de cort cerebelos). Lucrarea de față reprezintă rezultatele experienței
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale). A.C.I. au aceleași raporturi, traiecte și ramificații, atât pe dreapta cât și pe stânga, asigurând vascularizația creierului și a globului ocular. Împreună cu ramurile A. bazilare, A.C.I. și ramurile ei periferice participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
expansive intracraniene ! II. Sistemul venos (Fig. 16.c) 1. Venele cerebrale interne ale lui Galien Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul orificiilor Monroe și direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în Marea vena Galien, care este unică și este situată median. 2. Marea vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele bazale ROSENTHAL) Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
direcție paramediană anteroposterioară.Venele interne ale lui Galien se unesc cu Venele bazilare în Marea vena Galien, care este unică și este situată median. 2. Marea vena Galien Se află la ~10-15 mm în vecinătatea spleniumului corpului callos). 3. Venele bazilare (venele bazale ROSENTHAL) Există câte una pentru fiecare hemisfer. Au originea la nivelul spațiului perforat anterior și se formează prin unirea v.cerebrală anterioară, v.striată inferioară și v.sylviana profundă. 4. Sinusul-longitudinal-inferior. Este situat în concavitatea coasei creierului, pe
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
simplul rezultat al scăderii tonusului simpatic. In efort apare vasodilatație cutanată datorită prevalenței controlului hipotalamic asupra altor activități reflexe. 14.5.3. Circulația cerebrală Sângele ajunge la creier prin cele două artere vertebrale ce se unesc pentru a forma artera bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
șterg toate "drumurile" care deserveau funcția respectivă. Agnoziile pot fi simple sau complexe (cum sunt asomatognoziile și agnoziile comportamentale, sau de personalitate). Agnoziile de vedere Bolnavul N.G., suferind de hipertensiune arterială, este victima unui accident vascular cerebral (tromboză de arteră bazilară) și își pierde vederea, fără a avea cunoașterea conștientă a orbirii sale. Întrebat dacă vede ochelarii examinatorului, răspunde că examinatorul nu are ochelari. Vorbește cu examinatorul din fața sa, fără a-l vedea, dar nu recunoaște că nu-l vede. N.G.
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
cavitate multicompartimentată situată în osul temporal cranian. Ea este formată din cohlee (melc), saculă, utriculă și canalele semicirculare. Cohleea este organul care este implicat direct în auz. Cohleea este separată în două părți, longitudinal, de către o membrană elastică numită membrana bazilară Membrana bazilară este formată din aproximativ 42.000 fibre transversale, având o lățime crescătoare începând de la bază (lungimea fibrelor variază de la 40 µ , la bază, până la 500 mµ , în partea opusă). Canalul spiral de sub membrana bazilară care începe la fereastra
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
situată în osul temporal cranian. Ea este formată din cohlee (melc), saculă, utriculă și canalele semicirculare. Cohleea este organul care este implicat direct în auz. Cohleea este separată în două părți, longitudinal, de către o membrană elastică numită membrana bazilară Membrana bazilară este formată din aproximativ 42.000 fibre transversale, având o lățime crescătoare începând de la bază (lungimea fibrelor variază de la 40 µ , la bază, până la 500 mµ , în partea opusă). Canalul spiral de sub membrana bazilară care începe la fereastra rotundă se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
membrană elastică numită membrana bazilară Membrana bazilară este formată din aproximativ 42.000 fibre transversale, având o lățime crescătoare începând de la bază (lungimea fibrelor variază de la 40 µ , la bază, până la 500 mµ , în partea opusă). Canalul spiral de sub membrana bazilară care începe la fereastra rotundă se numește scală sau rampă timpanică. Canalul spiral de deasupra membranei bazilare este împărțit longitudinal, de către membrana Reissner în două rampe: rampa vestibulară și rampa medie sau ductul cohlear . Rampa timpanică și rampa vestibulară sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lățime crescătoare începând de la bază (lungimea fibrelor variază de la 40 µ , la bază, până la 500 mµ , în partea opusă). Canalul spiral de sub membrana bazilară care începe la fereastra rotundă se numește scală sau rampă timpanică. Canalul spiral de deasupra membranei bazilare este împărțit longitudinal, de către membrana Reissner în două rampe: rampa vestibulară și rampa medie sau ductul cohlear . Rampa timpanică și rampa vestibulară sunt pline cu un lichid care se numește perilimfă, un lichid cu o compoziție similară lichidului cefalorahidian, iar
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Rampa timpanică și rampa vestibulară sunt pline cu un lichid care se numește perilimfă, un lichid cu o compoziție similară lichidului cefalorahidian, iar ductul cohlear este umplut cu un lichid numit endolimfă. Scufundat în endolimfă și pe toată lungimea membranei bazilare, se află organul spiral al lui Corti, la nivelul căruia are loc conversia energiei mecanice a undelor sonore, în impulsuri nervoase (potențiale de acțiune). Organul spiral al lui Corti se sprijină pe membrana bazilară. IV.4.7.4. Biofizica auzului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
endolimfă și pe toată lungimea membranei bazilare, se află organul spiral al lui Corti, la nivelul căruia are loc conversia energiei mecanice a undelor sonore, în impulsuri nervoase (potențiale de acțiune). Organul spiral al lui Corti se sprijină pe membrana bazilară. IV.4.7.4. Biofizica auzului. Biofizica auzului implică următoarele fenomene: acest proces începe cu vibrațiile timpanului, ca răspuns la variațiile de presiune din atmosferă. Mișcarea timpanului produce o deflexie a elementelor urechii medii (osiculele). Proprietățile mecanice ale structurii lor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu vibrațiile timpanului, ca răspuns la variațiile de presiune din atmosferă. Mișcarea timpanului produce o deflexie a elementelor urechii medii (osiculele). Proprietățile mecanice ale structurii lor produc o compresie variabilă a lichidului cohlear care urmează variațiile presiunii atmosferice. Deplasarea membranei bazilare este “trăgaciul” pentru semnalul nervos. Organul spiral al lui Corti este flancat cu celule ciliate, celule care au niște perișori dispuși ca într-o pensulă și care constituie elementele neuronale ale segmentului receptor unde are loc conversia semnalelor mecanice în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]