93 matches
-
Monografia satului Rășinariu» editată de «Tiparul Tipografiei Arhidiacezane din Sibiiu în 1915», aflăm că pentru fixarea relațiilor și a socotelilor dintre cumpărător și vânzător, datoraș și creditor, stăpân și slugă, serveau în timpuri trecute răvașele, semne grafice încrestate pe niște bețigașe de lemn de alun sau de brad ce se numeau răboaje. Chiar Octavian Goga, poetul nostru de la Rășinari într-una din cele ma frumoase poezii ale sale, «Casa noastră» ne vorbește despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
despre aceasta: Înfipt în meșter grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. Șiragul lui de crestături Se uită-atât de trist la noi! Mă duce mintea-n alte vremi, Cu slova binecuvântată....... Pentru realizarea unui asemenea computer, se lua un bețigaș lătăreț și se cresta pe mijloc de la un capăt până aproape de celălălalt capăt, unde crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe birou și legat. Anchetatorii Îi ordonau să sară jos, sau Îl Împingeau, În timp ce-i fixau picioarele; astfel, deținutul se prăbușea În cap. Bătaia la testicule. Această tortură consta În prinderea glandelor Între degete, după care erau bătute cu un bețigaș sau cu o andrea de Împletit până se umflau. În acest fel, cel torturat nu mai putea umbla și avea dureri Înfiorătoare. Bătaia cu sacul de nisip. Deținutul era legat cu mâinile deasupra capului. Imobilizat În această poziție, era bătut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca să fie mai frumoasă. Una din pasiunile ei este gătitul și nu după multă vreme îmi face o demonstrație. Înainte de demonstrație avem nevoie de ingrediente, așa că o pornim agale către o băltoacă în drum spre toaletă. Odată ajunse, ia un bețigaș de pe jos care avea o ață cu un bold îndoit la vârf, găsește un viermișor, îl infinge în bold și spre marea mea mirare se apucă să pescuiască în baltă. Nu-mi închipui că nu a văzut râul la doi
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
avem terci de fasole de la negustorul de ceramică din Shinkawa, iar, În magazie, sunt legume și castane uscate, așa că Otsumi și Hiyoshi pot mânca mai mult, spuse Onaka, dorind să-și liniștească bărbatul În legătură cu banii. Nici ea nu Își strângea bețigașele până când copii nu ereau sătui, iar soțul ei termina de mâncat. După masă, se culcau. Cam la fel se Întâmpla În toate casele. În Nakamura, nu ardeau lumini după căderea nopții. Când se Întuneca, peste câmpiile și drumurile din Împrejurimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
strălucitor, vedeau Muntele Inabayama Înveșmântat În frunzele roșii ca focul ale sfârșitului de toamnă. Castelul din vârful muntelui se Înălța spre cerul albastru: mândria clanului Saito și simbolul puterii sale. — Acela e obiectivul nostru, arătă Hikoju spre Castelul Inabayama, cu bețigașele pe care rămăseseră lipite boabe de orez. Amândoi se uitau la același castel, dar fiecare Îl vedea cu alți ochi. Hiyoshi, cu privirea În gol, fixată pe vârfurile bețișoarelor, rămase cu gura căscată. — Cei din clanul Hachisuka vor lua cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
se uitau la același castel, dar fiecare Îl vedea cu alți ochi. Hiyoshi, cu privirea În gol, fixată pe vârfurile bețișoarelor, rămase cu gura căscată. — Cei din clanul Hachisuka vor lua cu asalt castelul? — Nu fi prost! Hikoju Își rupse bețigașele În două, aruncându-le la pământ. Fiul Seniorului Dosan, Yoshitatsu, e stăpânul castelului, iar, de acolo, controlează Împrejurimile și drumurile spre Kyoto și spre răsărit. Între zidurile cetății, Își instruiește trupele și adună arme noi. Clanurile Oda, Imagawa și Hojo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să se ocupe de nevoile lui personale. Femeia accepta inevitabilul, fără să se agite. După ce-l trezi pe pajul care dormea În camera alăturată, Îi spuse samuraiului de gardă să-i pregătească lui Nobunaga calul, apoi aduse masa. Nobunaga luă bețigașele. — La crăpatul zorilor, va Începe ziua a nouăsprezecea din Luna a Cincea. — Da, stăpâne. Cred că ăsta este micul dejun luat cel mai devreme din Întreaga țară. E delicios. Mai iau un castron. Altceva ce mai e? — Puțin vareh uscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
corpul de gardă de lângă palisadă. — Probabil vin din linia Întâi. — Dar cine sunt? — Cum poartă armuri e greu de spus. — Hei! Unul dintre ei a ieșit din bucătărie cu un tăciune aprins! Oare ce-are de gând? În timp ce priveau, cu bețigașele În mâini, omul care luase tăciunele alergă În depozitul de combustibil și dădu foc stivelor de lemne. Ceilalți Îl urmară, cu torțe pe care le aruncau În celelalte clădiri. — E dușmanul! strigară gărzile. Hideyoshi și Hikoemon se Întoarseră În direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
aștepta să dezbine alianța generalilor care i se opuneau, din apropiatele provincii Mino și Owari. Torentul de mesageri nu se mai sfârșea, iar Hideyoshi Îi primea chiar și În timp ce stătea la masă. Tocmai terminase de mâncat și-și lăsa jos bețigașele, când sosi o depeșă. Întinse mâna să ia caseta scrisorii. Era un mesaj pe care-l așteptase: răspunsul lui Bito Jinemon, pe care-l trimisese ca al doilea mesager la castelul lui Ikeda Shonyu de la Ogaki. Oare era o veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
primăvară, o prepeliță aproape moartă de oboseală—că venea de departe, tocmai din Africa—s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și fire de fân și și-a făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să nu i-l înece ploile; pe urmă, șapte zile de-a rândul a ouat câte un ou, în tot
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
și i-am arătat umflătura. Mi-a spus cu zâmbetul pe buze: «Nu-i nimic, mai facem un retuș»". Cumplit. Păcat că nu s-a dus, pentru nas, gât și urechi, la orelistul de la Spitalul Militar care rezolvă accidentul de bețigaș în 15 minute. Îi turna puțin rivanol pe chist, iar acesta se topea ca zăpada sub duș. Vocea, însă, nici Lascăr, nici chirurgii din occident nu au cum să i-o repare. O să depun plângere, că mi-a măcelărit timpanele
Ziare, la zi: EvZ are permis pentru vânatul cu pene. Fazanul e Boc () [Corola-journal/Journalistic/27973_a_29298]
-
Anca Murgoci Un alt factor care a dus la declinul furculiței și al cuțitului a fost reprezentat de învățăturile lui Confucius care era vegetarian. Se spune că filosoful chinez este cel care i-a învățat să mănânce cu bețigașele, sfătuindu-i să renunte la cuțit și furculiță, asociate cu violența: "Orice bărbat onorabil nu se va implica în ucideri și în bucătărie. Și nu va permite să fie un cuțit pe masa sa!" Bețigașele nu sunt deloc banale Multe
Cum și De Ce au ajuns chinezii să mănânce cu bețișoarele by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62908_a_64233]
-
a învățat să mănânce cu bețigașele, sfătuindu-i să renunte la cuțit și furculiță, asociate cu violența: "Orice bărbat onorabil nu se va implica în ucideri și în bucătărie. Și nu va permite să fie un cuțit pe masa sa!" Bețigașele nu sunt deloc banale Multe bucătării asiatice servesc mâncarea cu aceste bețișoare care la prima vedere par a fi dificil de mânuit. Din fericire, în felurile de mâncare asiatice nu pot fi întâlnite bucăți mai mari decât se pot introduce
Cum și De Ce au ajuns chinezii să mănânce cu bețișoarele by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62908_a_64233]
-
de lux, unde, după ce i s-au trecut pe dinainte cîteva mostre de mireasmă aleasă, i se cere să refacă esența inițială a lichidului ascuns în sticlă. Se înțelege că nu va putea, căci dintr-o simplă vînturare a cîtorva bețigașe olfactive nu poți recompune mirosul epocii și nici ethosul ei, dar poți în schimb să faci ceea ce spuneam adineauri: să acoperi din imaginație golurile lăsate în blazonul psihic al capitalei imperiale. De aceea, mostrele din carte sunt veritabile eseuri, de
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
acele expoziții care te face să te gândești la rolul artei la 1600 sau astăzi. De ce o producție de o calitate atât de înaltă a fost pusă în slujba unui ritual care, în alte lumi, era executat cu frânturi de bețigașe sau schițe rudimentare? Pentru că, bazându-se pe o artă de calitate, procesul prin care se determină viitorul devine astfel mai credibil?... Sau, dimpotrivă, arta nu este în slujba unei „funcții sociale" ci este o nevoie umană absolută ceea ce înseamnă că
Mici expoziții la Washington by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6485_a_7810]
-
ascuns ceva în sân și a dispărut iute, fără a face niciun zgomot. Lin John s-a trezit. Se simțea ușor, ușoare îi erau și mânecile. S-a întins după bolul de orez, apoi l-a pus jos și, deodată, bețigașele i-au căzut pe podea. Și-a băgat mâinile în sân dându-și seama ce anume lipsea. A rămas cu ochii larg deschiși, timp de câteva clipe. Apoi a început să plângă încet, iar chipul lui a îmbătrânit și s-
Sui Sin Far - Lin John () [Corola-journal/Journalistic/2926_a_4251]
-
magic. Esența acestei magii nu o constituia țigara, ci țigaretul. Am văzut că era confecționat din sidef, încercuit de un inel de aur la capătul lat: o combinație comună. Dar deloc comun era faptul - deși tot o combinație, - că acel bețigaș de sidef dobândea o forță magnetică ori de câte ori inelul de aur era mișcat de trei ori, înainte și înapoi, pe axa lui. Funcționa ca un tranzistor, emițând unde electrice care dețineau capacitatea de a atrage orice corp, indiferent de greutatea lui
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
eteriile în culoarul îngust și să-i spubleri în mlaștinile sintaxei cavaleria infanteria gîndindu-te la bărbosul Karl călare pe statisticile lui englezești creier îmbibat de bere și de hegelianism - în copilărie alergam în crîngul din marginea orașului întindeam cleiul pe bețigașe înfigeam bețigașele-n ramuri de plop deasupra lor coborau seara sticleții o zbatere scurtă un gîngurit obosit întîile semne ale unei sinucigașe retorici - sunt cuvinte ușoare ca sămînța de plop în țările disperate cu ieșire la mare și cel care
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
culoarul îngust și să-i spubleri în mlaștinile sintaxei cavaleria infanteria gîndindu-te la bărbosul Karl călare pe statisticile lui englezești creier îmbibat de bere și de hegelianism - în copilărie alergam în crîngul din marginea orașului întindeam cleiul pe bețigașe înfigeam bețigașele-n ramuri de plop deasupra lor coborau seara sticleții o zbatere scurtă un gîngurit obosit întîile semne ale unei sinucigașe retorici - sunt cuvinte ușoare ca sămînța de plop în țările disperate cu ieșire la mare și cel care scrie acolo
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
plimbau fantasme. Poate că erau nori călătorind printre stele. Cum nu-mi păsa de explicații, eram încredințat că mă încónjură un basm. Se isca o zână albă și un popor de gângănii cu rubine strălucite în ochi care îi aținteau bețigașul cu care ea zămislise această vrajă... Doream atunci s-aud glasul necuvântătoarelor și mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
să văd care dintre voi împușcă lupul sur?! Care este viteazul, eroul care să nu facă în pantaloni când i-o apărea în buza puștii? Râde puțin răgușit, până dă în tuse, tuse tabagică. Nu are în mână decât un bețigaș de salcie, ca un vechi fântânar care caută, prin ce magie? locul unde se află mai aproape pânza de ape freatice. Însă el îl rupsese la întâmplare (oare chiar la întâmplare?), îl agită din când în când, vag inofensiv, retezând
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
jucăriile cosmetice, care mai mult decît orice doctrine, idei politice sau răzvrătiri interioare l-au propulsat în viață, l-au făcut să ardă ca o flacără. Pămătuful moale, spuma de ras, aparatul Wilkinson, lamele Gillette, loțiunea cu miros de lavandă, bețigașele cu vată, considerate un lux sau un moft de către doamna Mina, care preferă în locul lor cocoloașele din hîrtie igienică pe care și le răsucește singură, un set de pensete pentru nas, urechi, perciuni și sprîncene, creme, unsori, săpunuri parfumate aduse
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pietre, și cioburi de sticlă. — S-a terminat, se aude și vocea lui Roja, care din cauza emoțiilor care îl stăpînesc se pierde cu firea și începe să-și decojească nuiaua cu unghiile, s-o trosnească între degete transformînd-o în niște bețigașe scurte. Asta a fost tot, zice, făcîndu-le apoi vînt în foc. 24 decembrie, își reia Bătrînul lectura, ochiul vătămat al unui student care fusese prins sub jetul de apă provenit dintr-un furtun al Miliției, de parcă în acele clipe asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
noastră. Și acum e o zi friguroasă și Întunecată de octombrie, cam cu o săptămână mai târziu. De după o casă galbenă apar două fetițe care se joacă de-a gheișele. Ne-am făcut părul coc și am băgat prin el bețigașe Încrucișate. Purtăm sandale și șaluri de mătase. În mâini ținem umbrele, prefăcându-ne că sunt parasoluri. Eu știu fragmente din Flower Drum Song, pe care le cânt În timp ce traversăm curtea interioară și urcăm treptele spre clădirea băii, cea cu piscina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]