425 matches
-
cu buzele groase, desfăcute umed și hrănite cu ulei de cocos, Orientul descoperit prin Șeherezada, dunele de nisip răsfrânte sub voal, o femeie uriașă, cu oase de mosc, care ți se târăște sub piele, otrăvindu-te, corturile din care răsare beduinul întunecat, mirosind a curmale, a sudoare de cal și a pulberi aurite, beduinul pe care l-ai chemat cândva noapte de noapte, fată slăbuță și strânsă între perne, zburătorul tău morganatic. Femeia uriașă, cu pielea exalând chemarea celeilalte Asii, conduce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prin Șeherezada, dunele de nisip răsfrânte sub voal, o femeie uriașă, cu oase de mosc, care ți se târăște sub piele, otrăvindu-te, corturile din care răsare beduinul întunecat, mirosind a curmale, a sudoare de cal și a pulberi aurite, beduinul pe care l-ai chemat cândva noapte de noapte, fată slăbuță și strânsă între perne, zburătorul tău morganatic. Femeia uriașă, cu pielea exalând chemarea celeilalte Asii, conduce mașina, lângă tine, maiestuoasă prin însăși corpolența adormită a ființei ei revărsate sub
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unor decizii ale Ministerului de Culte, apărute, de pildă, în ziarul Epoca 68. Astfel, el critica deschis măsurile luate de acest Minister în colaborare cu Prefectura Poliției București împotriva călugărilor vagabonzi. Șerboianu îi considera pe aceștia asemănători țiganilor nomazi sau beduinilor, care nu-și găseau nicăieri locul. Prin urmare, decizia ministerială și aplicarea de către autorități era considerată o imixtiune în treburile Bisericii, dar și o nedreptate făcută acestor oameni. În opinia lui Șerboianu, cei mai mulți dintre călugării vagabonzi fuseseră victimele nedreptăților diverșilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dispersat cu forța un grup de voluntari ai unor organizații umanitare însoțiți de diplomați europeni. Potrivit unui fotoreporter al AFP, în timpul acestei intervenții, soldații israelieni au scos cu forța o diplomată franceză dintr-un camion cu ajutoare. Ajutorul era destinat beduinilor palestinieni din Cisiordania ale căror locuințe au fost demolate de armata israeliană în urma unei decizii a Curții supreme israeliene în care se motivează că acestea au fost ridicate fără autorizație și care decretează respectivul perimetru drept 'zonă militară închisă'
Conflict diplomatic între UE și Israel by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/55370_a_56695]
-
de memorie”, cu vocea sa „plină de nazuri și de culoare”, el e o primă emblemă a împetirii celor două lumi. Ai spune că străbaterea deșertului nu poate prilejui pagini mai strălucite: aventură în care Kazantzakis se recunoaște din spiță beduină (ca orice cretan, crede că are și sânge arab). Citând dintr-o traducere (probabil franceză) din mu‘allaqa preislamicului Tarafa, din secolul al VI-lea - fără a-i da însă numele: poate nu l-a notat? sau nu credea că
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
o altă lumină. Dar cele mai izbutite mi se par personajele adevă rate, zărite în fugă, creionate într-o singură trăsătură; unchiul Andreas, dând definiția lordului („unul care cutreieră toată lumea și apoi se împușcă”), un restaurator de icoane, o călăuza beduină, o fetiță ducând grâu la sfințit, o gazdă primitoare. „Scara trosni, se zgudui casa, se deschiseră ușile, și în cămașa ei de noapte, înaltă, foarte grasă, ținând felinarul, se opri în prag Kyra Koliena, iar în spatele ei se luminară butoaiele
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
mai vechi decât apariția în lumina reflectoarelor istoriei a celților, despre care știm încă prea puțin... vechimea acestui termen (vlah n.a.) se pierde în rădăcinile preistoriei, respectiv în faza protolimbii monosilabice incipiente”. Oare o fi adevărată legenda „GEABELILOR”, trib de beduini, care trăiesc pe Muntele Sinai, în preajma mănăstirii „Sfânta Ecaterina” a căror origine este destul de controversată? Aceștia au trăsături diferite de ceilalți arabi, ba chiar și cuvinte aparte în dialectul lor. Geabelii afirmă că sunt de origine română și se trag
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al unei clădiri dărăpănate, arabe, din Jaffa. Au urcat trei etaje, apoi Mira a ciocănit de patru ori și a deschis ușa. Au intrat în sufragerie, unde se aflau lampadare de alamă cu becuri multicolore, sticle albastre din Hebron, împletituri beduine pe pereți, perne pe podea - acel baroc pseudo-oriental care îi displăcea lui Ratvich. Gerda intră și Mira făcu prezentările. A bănuit că avea peste patruzeci de ani, însă era imposibil să precizeze cât. Era trasă la față, palidă, cu un
Yosef Hayim Yerushalmi G I L G U L – fragment – by Adriana Gurău () [Corola-journal/Journalistic/3971_a_5296]
-
Invazia persană și cucerirea arabă au pus capăt perioadei de înflorire a mănăstirii, părăsind-o majoritatea călugărilor. Dăinuind până în sec. al XV - lea, mănăstirea a rămas cu desăvârșire pustie și s-a transformat într-un loc de popas pentru locurile beduine ale lui Ibn - Abed. Mănăstirea se numește și în ziua de azi în arabă Der - Ibn - Abed (Mănăstirea fiilor lui Abed). În anul 1858 Patriarhia Greacă a cumpărat de la beduini ruinele mănăstirii, a restaurat-o și a reactivat-o cu
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
s-a transformat într-un loc de popas pentru locurile beduine ale lui Ibn - Abed. Mănăstirea se numește și în ziua de azi în arabă Der - Ibn - Abed (Mănăstirea fiilor lui Abed). În anul 1858 Patriarhia Greacă a cumpărat de la beduini ruinele mănăstirii, a restaurat-o și a reactivat-o cu posibilitatea de a fi vizitată deși se află în teritoriile palestiniene. Despre Marea Lavră a Sfântului Sava vom spune că se află situată în inima Pustiului Iudeii, pe povârnișul apusean
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi, totul pare că intră în regulile unei negocieri firești între spasmul obosit al luminii și trecerea regulată a omului alb, cu aspect de beduin, care strînge cadavrele păsărilor întunecate, amestecate cu nisipul. Am adormit odată cu capul pe o masă de lemn, lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii, și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită
ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
-
este cel de a fi făcut legătura între cele două idiomuri, fapt benefic pentru teatrul din Israel. Aceștia nu sunt singurii vechi prieteni ai poeților bistrițeni, care acum fac cunoștință cu primarul foarte jovial ca personalitate al unei comunități de beduini. Un laitmotiv plin de încântare a asigurat participanților programul orchestrei de suflători sosiți de la Voiron, Franța, care au intervenit primenitor în programul zilnic al Festivalului și au susținut un program de înaltă calitate la Sinagoga din Bistrița sâmbătă, 28 noiembrie
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi, totul pare că intră în regulile unei negocieri firești între spasmul obosit al luminii și trecerea regulată a omului alb, cu aspect de beduin, care strînge cadavrele păsărilor întunecate, amestecate cu nisipul. Am adormit odată cu capul pe o masă de lemn, lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii, și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapte oamenii acestor locuri mai uită
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
și mă duc la fîntîna publică să spun copiilor povești. Apoi urmează o altă dimineață și o altă zi,totul pare că intră în regulile unei negocieri fireștiîntre spasmul obosit al luminii și trecerea regulatăa omului alb, cu aspect de beduin, care strînge cadavrele păsărilor întunecate, amestecate cu nisipul.Am adormit odată cu capul pe o masă de lemn,lîngă vînzătorul de samovare, iatagane și tipsii,și am visat cum cineva îmi spune că în fiecare noapteoamenii acestor locuri mai uită cîte
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Sidi-Kaufa. Dar n-au apărut decât vulturii. De unde veneau sau ce simț ciudat le îngăduia să intuiască faptul că în acel colț pierdut din Sahara urma să se dezlănțuie o tragedie, era un mister pe care nici cei mai experimentați beduini nu reușiseră să-l dezlege, cert e că, într-o dimineață, începură să se rotească în cerc pe deasupra corturilor, cu aparenta convingere că înăuntrul lor se instalase femeia cu coasa. Pentru un adevărat tuareg, să moară de sete nu însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
sau vânătoarea; astfel, aducerea apei, chiar dacă puțul se afla la patru zile de mers, era de fapt o treabă rezervată femeilor. Aisha crescuse pe șaua cămilei și știa să tragă cu pușca mai bine decât marea majoritate a păduchioșilor de beduini cu care s-ar fi putut întâlni din întâmplare pe drum, și nici unui membru al Poporului Vălului, al Poporului Spadei, sau al Poporului Lăncii nu i-ar fi trecut prin minte să-i facă vreun rău unei fete de aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mult decât acceptabil, căci, în mai puțin de o oră, a pregătit un imens platou cu spaghete cu sos picant, urmate de o porție generoasă de copane de rață la grătar, ceea ce a însemnat un adevărat banchet pentru niște sărmani beduini care de ani de zile mâncau același lucru. Făcu și o cafea foarte tare și le oferi bărbaților havane veritabile, care-l făcură pe voinicul Suleiman să tușească, să se albească la față și, în cele din urmă, să stingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu dune. Instrumente surprinzătoare făceau legătura cu sateliții artificiali care se învârteau pe deasupra norilor și indicau în ce loc se afla un vehicul cu o precizie de care nu ar fi fost în stare nici cea mai experimentată călăuză a beduinilor. Avionete ușoare străbăteau într-o oră distanța pe care el ar fi străbătut-o într-o săptămână, și tot ce învățase din experiența de generații a strămoșilor săi încăpea în patru pagini ale oricăreia din miile de cărți aflate la îndemâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
odată, ca și cum l-ar fi înghițit pământul. De fapt, așa și era. Acolo săpase împreună cu frații săi un adăpost sigur pentru vreo douăsprezece persoane, unde, în caz de pericol, se puteau ascunde femeile și copiii. Acesta era un vechi obicei beduin apărut din nevoia de a-i proteja pe cei mai slabi, într-o vreme când înfruntările între triburi și atacurile tâlharilor erau la ordinea zilei. Îi spuseseră Vizuina Fenecului, deoarece era o copie fidelă a ascunzătorilor micilor vulpi ale deșertului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
află într-un loc pierdut în deșert, cu temperaturi ce ating aproape cincizeci de grade la prânz, pentru ca apoi să coboare până aproape de zero în timpul nopții, și la mare distanță de toate drumurile cunoscute, chiar și de cele ale caravanelor beduine. — Frumoasă panoramă, pe Dumnezeul meu! O spui ca și când te-ar distra... — Nu chiar! Nu mă distrează absolut deloc, fiindcă e o situație care-mi scapă de sub control și asta mă înnebunește. Ce familie are păduchiosul ăsta? — Din câte știm, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ceri ospitalitate și protecție. Astfel, conform legilor sale, e obligat să-și dea viața în schimbul vieții tale. Frumos obicei, nu crezi? Dacă toată lumea ar proceda la fel, n-ar mai fi războaie. Cineva mi-a povestit odată că dacă un beduin este dușmănit de un tuareg, cea mai bună soluție este să se prezinte la jaima acestuia și să-i ceară ospitalitate. Cum acesta nu-l poate refuza, rămâne să trăiască acolo, să mănânce și să bea gratis, până când tuaregul, sătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nici eu, care sunt băgat în toată povestea asta, nu prea înțeleg. Afacerea trăiește din sublimarea impactului vizual al unui anumit logotip pe retina telespectatorului cu scopul ca mesajul publicitar să meargă direct la creier și să se fixeze acolo. Beduinul îl privea de parcă i-ar fi vorbit în chinezește, apoi dădu din cap ca pentru a alunga niște gânduri negre, în cele din urmă, spuse cu oarecare candoare: — N-am înțeles nimic, dar îmi place să cred că același efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Care însă se poate transforma într-un defect groaznic, spuse tuaregul hotărât, fără să clipească. Când curiozitatea te împinge dincolo de limitele capacității tale de înțelegere, riști să confunzi lucrurile. Și a confunda lucrurile este cel mai mare pericol pentru un beduin, care întotdeauna trebuie să știe foarte clar ce trebuie să facă și cum să înfrunte o situație. Dacă poporul meu a reușit să supraviețuiască atâtea veacuri într-un loc pustiu, hărăzit să fie doar străbătut, este pentru că întotdeauna a știut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
O jaima zdrențuită, câteva cămile înfometat, două duzini de capre, un puț otrăvit și o pușcă atât de veche, încât în orice clipă poate să-mi explodeze în față. Dacă mi-aș pierde mândria, aș sfârși aruncându-mă în puț... Beduinul se ridică încet în picioare și aruncă o privire împrejur. Gata cu atâta vorbărie, că nu folosește la nimic. Am să te ajut să descarci. Aici ? întrebă scandalizat celălalt. Și cum ai de gând să duci toate astea până la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cu glas tremurând: — Ce ai de gând să faci? — N-ai auzit? Să cer părerea Sfatului bătrânilor. — În legătură cu ce? Nu pot să-ți spun asta până când nu vom lua o hotărâre, dar mâine vei afla. Egipteanul Amed Habaja părăsi tabăra beduină cu coada între picioare, căci îndelungata sa experiență de mediator în conflictele dintre creștini și musulmani și anii de muncă în comitetul de organizare a nenumăratelor concursuri îl făcuseră să-și dea seama că în acest caz eforturile sale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]