441 matches
-
Sunt minoră, știi?! Marlena se Înroși, la fel și Harry, plin de rușine și indignare. Ridicându-și privirea, văzu că toți din autocar se uitau la el. —Esmé, termină chiar acum! spuse Marlena. Harry, amintindu-și de pregătirea lui ca behaviorist, Își recăpătă calmul. Când era vorba de câini speriați, nu ajuta la nimic să țipi la ei. Se transformă Într-un monument de stăpânire de sine. — Sigur că nu o să ți-l ia nimeni, spuse el pe un ton blând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
niște analogii darwiniste de bază care să facă totul să pară bine fundamentat. Excelent. Roxanne nu era singura care știa câte ceva despre Darwin. Ce mai putea spune care să-l diferențieze de acel cap-sec de pe celălalt canal care-și spune behaviorist al animalelor? Harry făcu două coloane: „oameni“ și „câini“. La „oameni“ scrise: „ierarhii sociale și criterii legate de primul născut; limbaj evoluat care dă naștere inteligenței sociale comune; conștiință civică, morală, etică; stabilirea de obiective; discernământ și judecată; de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mergea la vreun curs îl apuca hăhăiala în amfiteatrul mare, Kent, ori de câte ori auzea cea mai mică glumă făcută de profesor sau pur și simplu din cauza veseliei lui nemărginite. — Dar, îmi explica el, găgăuță ăla îi tot dădea cu nu știu ce prostii behavioriste, că nu gândim decât în cuvinte și deci înseamnă că procesul de gândire trebuie să aibă parțial loc în gât, în corzile vocale - a numit asta „sub-vocalizare inhibată“. Așa că i-a apucat curiozitatea să vadă cum e cu muții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
la situația stimul (învățare prin selectare și conexiune). Confruntat cu o situație nouă și dacă are și motivația necesară, cel ce învață se angajează în diverse „încercări” în vederea obținerii unei satisfacții. B.F. Skinner este și el un susținător al teoriilor behavioriste, al faptelor observabile fizic, fără analiza substratului fiziologic; împarte comportamentul în: comportament de răspuns (când un stimul cunoscut produce un răspuns -schema condiționării clasice pavloviste) și comportamentul operant (când apare un răspuns spontan pentru un stimul care nu se cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autocontrolului și autoreglării. Dintr-o altă perspectivă principalele teorii ale învățării pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentului, teoria revizuita a celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu sau fără dizabilități, putem aborda mai multe perspective. Astfel, perspectiva biologică ne ajută să stabilim o legătură între acțiunile umane și modificările biochimice care au loc în interiorul organismului la nivelul sistemului nervos și, în special, la nivel cerebral. Perspectiva behavioristă ne ajută să identificăm și să înțelegem activitățile exteriorizate ale organismului, activități care pot fi observate și măsurate. Perspectiva cognitivă ne ajută să punem în relație o serie de procese psihice (percepția, raționamentul, luarea deciziei și rezolvarea problemelor etc.), prin
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
-li-se o competență deosebită. Ei se poziționează în postura celor care construiesc neîncetat proiecte, care-și desfășoară activitatea privind permanent la viitor. Specialiștii în științele educației consemnează patru „curente fondatoare” în pedagogia adulților (Maubent, 2004): a) cel comportamentalist sau behaviorist, punând accentul pe comportamentul individului, din care s-a născut pedagogia obiectivelor și cultul instrumentelor și metodelor de control al progresului; b) cel umanist și personalist, care pune în prim-plan relația formator-format; c) curentul critic, care își propune să
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Vest din Timișoara, HYPERLINK "mailto:mihai.hohn@email.ro" mihai.hohn@email.ro Comportamentul uman a făcut obiectul multor și variate cercetări încă din cele mai vechi timpuri, dar studiul lui sistematic a fost inițiat de Watson, odată cu dezvoltarea curentului behaviorist. În ultimii ani cercetările referitoare la comportament au fost reluate, dar din perspectiva persoanei, ca factor intermediar între stimul și răspuns (S - P - RA, vizând atât latura fiziologica (sistemul neuroendocrina și structurile mentale (structuri cognitiveă (Radu, 1991Ă. Trebuie accentuat că
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
școlar este motivația de a învăța. Sursele care declanșează motivația sunt multiple și totodată complexe. Dacă am defini motivația am putea afirma că reprezintă acele mobiluri interioare care direcționează comportamentul uman. I. „Forțele” (componentele) interne ale motivației învățării a) Curiozitatea Behavioriștii operează cu termeni ca „recompensă” și „pedeapsă”. Termenii sunt utilizați în planul învățării, pentru a descrie dimensiunile cu cea mai mare influență asupra reușitei școlare. Fiind vorba de elevi, remunerarea ar putea fi notarea, lauda, încurajarea, aprecierea schimbării atitudinii și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
interesului față de activitatea sexuală de cuplu sau, așa cum profesioniștii se exprimă cînd facturează companiile de asigurare: Clientul suferă de „Tulburare de Inhibiție sexuală”. În timp ce, evident, este important să se lucreze asupra comunicării, resentimentelor și asupra așteptărilor Înșelate totuși, o abordare behavioristă este frecvent cea mai eficientă În a ajuta cu succes cuplurile ce se iubesc să reaprindă flacăra dorinței sexuale a unuia față de celălalt. Chiar și o simplă tehnică cum este cea a celor Trei Săruturi Minunate poate face ca energia
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sensul pedagogiei clasice, care punea accent pe formarea inițială și pe dobândirea tuturor competențelor pentru viitoarea activitate profesională, formarea continuă fiind accidentală, nesistematică. Abordarea de tip tradițional a formării inițiale și continue a personalului didactic pornea de la o Înțelegere predominant behavioristă și academică. Paradigmele moderne asimilează statutul cadrului didactic unui membru al unei structuri organizaționale (școala) și unei comunități (locale, profesionale) solicitând o accepare diferită a rolurilor și identităților profesionale, accentuând latura pragmatică. Cea mai importantă latură a formării inițiale este
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o parte ineficienți. Comportamentul uman este răspunsul la faptul că există investitori de succes și perdanți. Din perspectivă psihologică, teoriile comportamentale se divid în două mari categorii: fundamentalecare afirmă că factorii dezvoltării umane sunt cei care influențează comportamentul ulterior; tehnice (behavioriste)care explică modelele comportamentale ca reacții învățate la stimuli exogeni. Se remarcă aici o frumoasă similitudine cu modalitățile de analiză tehnică și fundamentală a acțiunilor. Din perspectivă investițională, măsurarea comportamentului actual, indentificarea unor scheme comportamentale, a periodicității lor și corectarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
unor comportamente nedorite sunt de utilitate imediată în obținerea eficienței investiționale. Cum s-a ajuns la un anumit comportament, care după cum am văzut, reprezintă obiectul de studii al psihologiei fundamentale, este mai puțin important. Ne-am fixat, așadar, asupra abordării behavioriste (tehnice) a comportamentului uman. La fel ca și analistul tehnic, psihologul behaviorist, pentru evidențierea unor trenduri comportamentale, caută răspunsul la o serie de întrebări: * Cât durează un anumit comportament ? * Care sunt circumstanțele care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
s-a ajuns la un anumit comportament, care după cum am văzut, reprezintă obiectul de studii al psihologiei fundamentale, este mai puțin important. Ne-am fixat, așadar, asupra abordării behavioriste (tehnice) a comportamentului uman. La fel ca și analistul tehnic, psihologul behaviorist, pentru evidențierea unor trenduri comportamentale, caută răspunsul la o serie de întrebări: * Cât durează un anumit comportament ? * Care sunt circumstanțele care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are ? * Comportamentul se poate modifica ca urmare a unor influențe exogene ? Cât durează
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
care întrețin comportamentul ? * Ce frecvență de apariție are ? * Comportamentul se poate modifica ca urmare a unor influențe exogene ? Cât durează modificarea comportamentului folosind anumite metode ? * Care sunt consecințele adoptării unui anumit comportament ? În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
În cazul constatării unui comportament nedorit, un psiholog behaviorist poate proceda fie la condiționarea unui nou comportament (crearea unui reflex condiționat), fie la eliminarea celui nedorit (procedeul constă în eliminarea unuia din stimulii asociați, și se numește extincție). Adepții teoriei behavioriste au ca metodă principală paradigma învățării comportamentului. În esență, este o secvență cauzală care poate fi descrisă astfel: la prezența unui stimul exterior, organismul are o reacție (comportament), însoțită de o anumită consecință. Dacă este o consecință plăcută, schema comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
acesta. Este cazul concret de comportament nedorit; * Investitorul își respectă semnalul tehnic și obține o pierdere. Înregistrează așadar o experiență negativă, dar prin testarea repetată a sistemului, dobândește aptitudinea de diferențiere a semnalelor corecte, de cele incorecte. Din prisma abordării behavioriste, acest al treilea caz este un paradox: o consecință negativă poate duce la un efect (al învățării) pozitiv. Concluzia care se desprinde este că propriului sistem, înainte de a-l cataloga ca "bun" sau "rău", trebuie să i se ofere șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
să urmărești cum piața scade, cum atinge prețul stop-pierdere care este executat, pentru ca apoi piața să urce, lăsând investitorul în pierdere în locul unui profit substanțial".24 În fine, după cum am remarcat (la faza I) și consecințele negative din prisma teoriei behavioriste, pot crește frecvența apariției unui anumit comportament, deci pot avea rol de fixare. Descrierea paradigmei învățării comportamentului este astfel completă. Într-o viziune personală, paradigma învățării poate fi asociată cu următoarea schemă de sinteză: Fig.V.6 Schema învățării comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
profesorului. 3.4.2. Metoda instruirii programate Deoarece am optat pentru utilizarea metodei instruirii programate, în experimentul pedagogic prezentăm detaliat această metodă de raționalizare în învățare, așa cum o clasifică Ioan Cerghit (2006, pag. 16). Fundamentată inițial pe postulatele unei psihologii behavioriste, îndeosebi pe teoria condiționării operante a lui Skinner, instruirea programată face noi progrese pe măsură ce cibernetica a pătruns tot mai adânc în cercetarea fenomenului instructiv, iar experiențele școlare, pe această temă, intensificate și ele foarte mult, au furnizat suficiente dovezi despre
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
a cerceta (i ameliora randamentul (i climatul social din atelierele lor. Observa(ia p(rea a se impune deoarece celălalt mod de studiu, (ntrevederea, era impropriu cunoa(terii efectelor condi(iilor de munc( asupra comportamentului actorilor. Plasîndu-se deliberat (ntr-o perspectiv( behaviorist( actele sînt r(spunsuri la stimuli -, sociologia industrial( s-a (ndreptat spre observarea efectelor modific(rilor cîtorva parametri asupra muncii. Acesta a fost și obiectul anchetei uzinelor Hawthorne, anume m(surarea directă a varia(iilor iluminatului asupra randamentului. Acest exemplu
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
considerate, pe de o parte, produse ale acțiunii, iar pe de altă parte, elemente condiționale ale acțiunilor viitoare" (Kroeber, Kluckhohn, 1952, apud Adler, 1997, p. 14). Revalorificînd aceste opțiuni definiționale, D. Barnlun și S. Araki (1985) descriu cultura din perspectivă behavioristă, ca ceea ce se regăsește nemijlocit în comportamentele manifeste ale oamenilor, pe cînd C. Boesch (1991) o consideră, în schimb, un cîmp al acțiunii, al cărei conținut este reprezentat de obiectele realizate de către om (precum instituțiile, ideile, miturile). Această definiție evidențiază
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerat că expresiile faciale sau mimica ar reprezenta simple gesturi comunicative, ceea ce presupune că ele nu sînt rezultatul unor stări sau trăiri emoționale interne, ci numai rezultatul mobilurilor sociale ale unei persoane situate într-un context particular, așa cum subliniază psihologul behaviorist Fridlund (1997). în cercetarea pe care a coordonat-o psihologul american, s-a observat că valoarea "zîmbetului" nu este asociată stării de "a fi fericit/ a simți bucurie", ci se datorează prezenței reale sau imaginare a altora. în al treilea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înțeles ca un proces de învățare deductivă. Se pleacă de la fapte, se ignoră cauzele și se aplică teoriile învățării în actul terapeutic. Acest demers se axează pe reorientarea conduitei, ignorând conflictele și dinamica lor. Scopul fundamental al terapiei și consilierii behavioriste este de condiționare a pacientului de comportamentul său negativ. Conceptele de bază sunt: întărirea socială, control comportamental, condiționare. Prin această orientare terapeutică se încearcă eliminarea comportamentului negativ cauzat de apariția bolii. De exemplu, comportamentul evitant, culpabilizarea, renunțarea la activități și
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
experimentarea unor stări ca singurătatea, stigmatizarea, lipsa de speranță. Dintre tehnicile cele mai întâlnite sunt: interpretarea rolului, inversarea rolului, tehnica improvizării spontane. În practica terapeutică realizată în cazul copiilor seropozitivi cele mai eficiente orientări s-au dovedit a fi cea behavioristă și cea cognitivă, acestea putând fi utilizate fără rezerve datorită lipsei de limitare și de restricție în tratarea, susținerea acestei categorii de clienți. Consilierea acestor copii se face de cele mai multe ori în mediul familial. Dinamicile și schimbările familiale (vârstă, roluri
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
impact mai puternic asupra educației parentale, asupra sfaturilor pe care psihologii-experți le-au oferit părinților dornici să-și îmbunătățească performanțele pedagogice sau celor care s-au confruntat cu probleme în relația cu copiii. Acestea sunt: teoria autorității parentale, teoria umanistă, behavioristă, cea a psihologiei dezvoltării și teoria sistemelor familiale, În prezentarea acestora, Ph. Osborne (1998, p.320 332) a precizat originile teoretico-filosofice ale fiecărei perspective, natura problemelor apărute în relația părinfi copii, concepția asupra copilului, strategiile educative care pot fi utilizate
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]