229 matches
-
mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala, claca, alte dări și plocoane, după obiceiul vechi, înscris în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legile secolului XVIII-lea și al XIX-lea. în Slobozia - Filipeni s-au așezat cei sărăciți, lipsiți de mijloace de trai, care căutau un loc de așezare. Indiferent de unde erau veniți, din satele din jur, de mai departe sau chiar bejenarii din Ardeal și Bucovina și, indiferent de statutul social pe care l-au avut în momentul așezării pe moșie, ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
23 birnici, făcându-se precizarea că au fost scutelnici. între cei 23 de birnici (capi de familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina. După venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina. După venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de toți ceilalți bejenari. Dintre cei înscriși la recensământul din 1774, numai numele de familie Munteanu mai există și astăzi, ceilalți au primit nume de familie după introducerea, în 1864, a Registrelor de Stare Civilă. Toate familiile birnice care au locuit pe moșia Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își rotunjiseră averea prin cumpărarea unor părți din moșia Filipeni, dobândiseră mici titluri de căpitan, agă, postelnicel, vorbeau în numele comunității în relațiile cu autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
autoritățile și boierii. Din rândul acestor familii sau desprins Ion Ciuchi, cel care i-a dus pe bejenarii bucovineni pe moșia lui Ștefan Rosetti și care lasă mărturie despre aceasta într-o carte bisericească, Dumitru Corniță care lasă însemnări despre bejenarii veniți în 1784 și despre stabilirea lor în lunca Dunavățului. Procesul de sărăcire a unor familii răzășești s-a accentuat în secolul al XIXlea, când o mare parte din satele răzășești din Moldova au fost acaparate de marii boieri. Este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instalat regimul comunist, care avea ca obiectiv nivelarea tuturor prin ștergerea deosebirilor sociale. Răzeșii din Fruntești s-au legat de poziția socială până în 1962, la cooperativizarea agriculturii, care i-a transformat în țărănime cooperatistă. II.3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea socială 410 familii erau de grăniceri, din Regimentul II românesc și din Regimentul I secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați și 858 de femei - în afară de cei 414 grăniceri, între bejenari erau 343 capi de familie iobagi, 230 erau zilieri, 206 erau supuși (dependenți de domeniile statului), 2 erau liberi și Conscripția cuprinde numele satului și proprietarului unde s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 858 de femei - în afară de cei 414 grăniceri, între bejenari erau 343 capi de familie iobagi, 230 erau zilieri, 206 erau supuși (dependenți de domeniile statului), 2 erau liberi și Conscripția cuprinde numele satului și proprietarului unde s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care au venit din Ardeal în Bucovina, conscripția înregistrează bejenarii veniți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care au venit din Ardeal în Bucovina, conscripția înregistrează bejenarii veniți în perioada 17381778, majoritatea fiind veniți după 1770 și s-au așezat cu învoirea autorităților și a proprietarilor în 79 de sate din Bucovina. Cei veniți în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație, care la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de familii locale, înregistrate la recensământul realizat în 1779 de Daniel Werenka. Nu știm sigur dacă nu cumva și cele 26 de familii existente la venirea bejenarilor sunt tot de origine ardeleană, venite cu mult timp în urmă. Cei 117 de capi de familie, însoțiți de femei și copii, sunt plecați din 12 sate din actualul județ Bistrița-Năsăud. Nr. După cum rezultă din Tabelele prestărilor de contribuții pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
apoi Pâțu, Gurău, Botoșanu, stabiliți în Cașvana, alții veniți în Lunca din Todirești și Pătrăuți. De asemenea, au venit până în 1820 și alte familii de bucovineni, plecate din zona Dornelor și din Iacobeni. 3.1 „Descșlecarea” satului Lunca de cștre bejenarii veniți din Bucovina Motivând că are nevoie de o legătură directă cu Galiția, care i-a revenit Imperiului Habsburgic în urma primei împărțiri a Poloniei între Rusia, Prusia și Austria în 1772, și invocând poziția de neutralitate în războiul ruso-turc dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca limbă de predare limba germană sau polonă, așa că au fost ocolite de români, îndeosebi după ce toate școlile din Bucovina au fost subordonate Consistoriului catolic de la Liov, Bucovina fiind, din punct de vedere administrativ, al 19-lea cerc al Galiției. Bejenarii veniți din Ardeal în anii de după anexarea Bucovinei de Austria (1775) se temeau să nu fie trimiși înapoi, se temeau ca regimul de exploatare acceptat de habsburgi în Transilvania, să nu fie impus și în Bucovina. De asemenea, teama a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la oaste pentru mulți ani și duși în diferite părți ale imperiului. Stăpânirea a luat o măsură de liniștire a populației și a acordat un termen de 30 de ani (17751805) de scutire de armată, așa că invocarea acestei cauze pentru bejenarii plecați spre Moldova nu are un suport real, cel puțin pentru cei care s-au stabilit în satele și moșiile din Moldova până în 1805. Creșterea obligațiilor, înregistrarea populației și a averii personale, introducerea unor măsuri și regulamente cu care românii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
brutalitățile funcționarilor străini, îndepărtarea din funcții a românilor pe motiv c nu știu limba germană, toate acestea și altele, la care adăugăm obișnuința secular de a se așeza liber în tot arealul românesc, i-au făcut pe o parte dintre bejenarii ardeleni în Bucovina și pe alții să treacă peste „Cordon” în Moldova, acolo unde era mai multă libertate și un trai mai bun. Acești bejenari aveau întipărită în suflet imaginea unei țări românești primitoare, cu zile puține de clacă, cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a se așeza liber în tot arealul românesc, i-au făcut pe o parte dintre bejenarii ardeleni în Bucovina și pe alții să treacă peste „Cordon” în Moldova, acolo unde era mai multă libertate și un trai mai bun. Acești bejenari aveau întipărită în suflet imaginea unei țări românești primitoare, cu zile puține de clacă, cu dări mai mici, fapt exprimat și în cântecul popular: „La Moldova-i mult mai bine, / Cine merge nu mai vine”, din zona Năsăudului și Someșului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Furcaru. Cei plecați cu vornicul Furcaru nu erau numai din Udești; erau și din Botoșana, Cașvana, Bălăceana, Pârhăuți și Todirești, în total 72 de suflete, care formau o mică caravană, cu căruțele lor încărcate cu tot ce-au putut lua. Bejenarii au ținut în principal valea Siretului, plecând din Udești spre Liteni, Pașcani, Roman și ajungând în ziua de 6 noiembrie 1784 la Bacău. întrebând de unul și de altul, au aflat că pe moșiile din stânga Siretului ar putea găsi loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul focurilor, așteptând să-și astâmpere foamea, s-a apropiat de ei, venind de la Bacău, un călăreț, locuitor din satul Fruntești, pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe nume Ion Ciuchi. Acesta s-a apropiat cu precauție de bejenari și, după ce a aflat cine sunt și ce caută, le-a propus să meargă la proprietarul moșiei Filipeni care avea nevoie de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de oameni pe moșie. Despre toate întâmplările bejenarilor, până sau stabilit în lunca pârâului Dunavăț, din iarna anilor 1784-1785, a lăsat însemnări pe un ceaslov de la biserica din Fruntești, chiar răzeșul Ion Ciuchi, nume de familie care se regăsește între bejenarii ardeleni veniți în Bucovina. între bejenarii stabiliți la Udești, consignațiunea din 27 ianuarie 1778 înregistrează pe Toader Ciuchi, plugar din Tur, venit în 1769, în situația socială de iobag. Cu siguranță, cu multe secole în urmă, pe vremea lui Alexandru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]