228 matches
-
purpuriu, așa cum se răsfrânge în Istrul-Dunăre binecuvântarea Domnului, cum se răsfrânge în Sânul Nației, bucuria Creatorului, în care s-au Întrupat Fecioara Maria și Fiul Său. Credința cumpănită în el cu întreaga frumusețe a costumului popular național, a cântecului, jocului, bejeniilor, datinilor și obiceiurilor precreștine, are caracterul unui suflet îndumnezeit și blazonul divin al Națiunii primordiale. În Tradiția multimilenară se evocă fiorul, vibrația, îmbrățișarea, cântarea, frumusețea, prietenia, dragostea, desăvârșirea. În geometria ornamentală a portului național, Dragobetele, surprinde permanența creației sufletului românesc
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
scop al guvernării. Și scoate pe gura care-i lasă apă numai la pofta de a realiza așa ceva, păsărica îmbietoare cu preț de zece euro-lună pentru fiecare român pe care înaintașii, contemporanii și confrații săi politici l-au trimis în bejenie ca să-și câștige traiul. Da: Premierul a deschis gura cu delicatețea sa de băiat bine crescut... în năravurile proaste ale aroganților carieriști și, în loc să spună ... Citește mai mult Cum, primul deziderat din titlu nu este nicidecum viabil cu identitatea pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
scop al guvernării. Și scoate pe gura care-i lasă apă numai la pofta de a realiza așa ceva, păsărica îmbietoare cu preț de zece euro-lună pentru fiecare român pe care înaintașii, contemporanii și confrații săi politici l-au trimis în bejenie ca să-și câștige traiul.Da: Premierul a deschis gura cu delicatețea sa de băiat bine crescut... în năravurile proaste ale aroganților carieriști și, în loc să spună ... IV. CORNELIU LEU - NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENȚĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI, de Corneliu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
ziua premierei, cu 30 de minute înainte de ridicarea cortinei, spectacolul Minodora. Mi s-au imputat greșeli ideologice, grave greșeli în formarea repertoriului, grave greșeli în educarea tineretului, în conducerea teatrului și am fost nevoit să părăsesc teatrul «Luceafărul», să încep bejeniile...” Revenit peste mulți ani acasă (în 1989) a fost cel care a dat citirii Declarația Marii Adunări Naționale de la 31 august 1989 de revenire la limba romana în straiul ei natural - grafia latină. Este numit în funcția de Ministru al
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1485943011.html [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte păduri sub aripa vremii Și-n crengi... alte cozi de topoare. Referință Bibliografică: Poezii, de Ion Sorescu / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1470413409.html [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
care fiecare dintre noi visează, mai mereu. „Nici nu-mi dădusem seama câte aveam să ascult, dar mai ales, să constat, ideea generală fiind în sensul că politicul, așa cum era practicat, nu reușea să acopere nevoile unui popor plecat în bejenie peste Dunăre pentru a căuta o bucată de pâine.” ... Și, Doamne, câte îi mai hărăzise destinul să trăiască! „Sârbii deveniseră amintire, poate o amintire incompletă, dulce-amăruie, dar binevenită la momentul când societatea nu-mi oferea altceva, decât dreptul de a
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_la_cumpana_dintre_georgeta_resteman_1343135310.html [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
Paștelui. A rămas gospodăria lor singură, așteptând o rezolvare a situației create ad-hoc. Alt vecin a făcut infarct și a căzut cosind iarbă, acum patru ani, la vremea amiezii, în grădina unui tincan. Familia rămasă fără el a luat drumul bejeniei, „la Italia” cum spun nepoții rămași fără „toto”, pe care îl iubeau tare mult. S-au aclimatizat de urgență copiii, noilor condiții, printre străini, unde n-au cum să zburde ca aici, la Tincuța. Merg acolo la grădiniță, dar când
HAIBUN (4) SĂ TRĂIEŞTI, MAICA MEA! de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_hai_gentiana_groza_1375025034.html [Corola-blog/BlogPost/365139_a_366468]
-
și neregtulile petrecute și cimentate ca norme de conduită în Țară? Cum ar trebui procedat pentru aceasta și cine poate să o facă? Dacă nu, ce ne mai rămâne altceva decât fie să ne abandonăm Țara și să luăm calea bejeniei, fie să ne facem dreptate așa cum ne va duce capul și în limitele puterii și a posibilităților pe care le avem. Până atunci, ascultându-i pe politicienii pe care să spunem că i-am crede și luând act de dezvăluirile
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1415783430.html [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
milioane de suflete vitregite de năpasta îmbogățirii fără scrupule a aleșilor lor, cu și fără mitră. Unii, poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei realiști, îi văd mai degrabă preocupați de revendicarea fără număr a moșiilor secularizate de Cuza dar și de obținerea altora, de la vânzătorii actuali de țară. „Unde sunt Ierarhii noștri?” întreabă noile doine de jale, profund
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
decât faptul că nu se schimbă considerabil situația nici azi, când parcă începem să constatăm că sunt și mai obscure, chiar necivilizate, multe evenimente publice, prezentate ca spectacole culturale și artistice. Tenorul Vasile Moldoveanu s-a întors acasă! După trista bejenie! În laturile lumii i s-au topit clipele, zilele, anii... Nu și glasul! E același tenor miraculos, doar cu părul îmbrumat, privirea mai meditativă, învelită de umbra unei tristeți și nostalgii, dar e același cântăreț cu glas magnific! Oceanul în
MUZICA ROMÂNESCĂ, ISTORIE CU PAGINI IROSITE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433738997.html [Corola-blog/BlogPost/352798_a_354127]
-
anilor, fidelitate mai mare decât Regina Ana.”. „Lunga lor viață împreună”, adaugă ASR, „le-a rezervat Regelui și Reginei multe momente de exasperare și desnădejde. Iar răbdarea lor a fost (și uneori continuă să fie) pusă la grea încercare”. Provocările bejeniei Din primele luni ale căsniciei, viața Majestăților Lor nu a fost nici lentă, nici fără nori, nici ușoară, ci cu griji predominante în ce privește cumpărarea celei mai ieftine mâncări, celei mai ieftine mașini, pe seama câștigurilor mici de pe urma muncii amândorura. În primii
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442490002.html [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
regiune. Taras Șevcenko - poetul național ucrainean - scria, pe la 1838, în poemul „Kateryna”: „Nu vă iubiți cu muscali,/ Fete sprâncenate,/ Că muscalu-i străin vouă/ Joc de voi își bate!”. Alexandr Sergheevici Pușkin, exilat în Basarabia, dar beneficiar al unui regim de bejenie princiar, scria cu dispreț, pe la 1821, că moldovenii erau „țigani nomazi” și că Basarabia era sfântă numai pentru că era aureolată de „slava rusească”. Tot el, poetul, se vedea pe sine între moldovencele cochete ca un zeu printre imbecile, iar printre
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
în biserica mănăstirii Cotroceni, a fost preluată și dusă cu ceremonial, după trei luni, la biserica ortodoxă „Stella Maris” din grădina vilei de la Balcic. După cedarea Cadrilaterului, Bulgariei, în septembrie 1940, inima Reginei a pornit pe un nou drum de bejenie și a fost așezată, prin voința Principesei Ileana, într-o firidă săpată în stâncă, lângă Castelul Bran. În 1968 i s-a schimbat iarăși locul, în incinta Castelului Bran, iar în martie 1971 a fost așezată la Muzeul Național de
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Nemiloasele_mahniri_ale_regin_aurel_v_zgheran_1374222734.html [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
om sluji măicuță Românie.... Cine-o vrea să-ți mai sfâșie straiul Să priceapă de n-a priceput Că a noastre-s apele și plaiul Și al nostru-i tot acest avut! N-om lăsa o palmă de pământ În bejenie, slujind stăpânii Țara mea de holdă și de cânt, Nu te-or mai îndurera străinii! De n-o fi destul cuvântul PACE Stavilă să steie la hotar, Îți jurăm măicuță, că vom face Trupurile noatre stăvilar! Și vom aștepta urgia
MAICĂ BUNĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Maica_buna_lucia_secosanu_1328685824.html [Corola-blog/BlogPost/346725_a_348054]
-
scop al guvernării. Și scoate pe gura care-i lasă apă numai la pofta de a realiza așa ceva, păsărica îmbietoare cu preț de zece euro-lună pentru fiecare român pe care înaintașii, contemporanii și confrații săi politici l-au trimis în bejenie ca să-și câștige traiul. Da: Premierul a deschis gura cu delicatețea sa de băiat bine crescut... în năravurile proaste ale aroganților carieriști și, în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1423201745.html [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
întrezărite dintr-o chinuitoare strădanie de a păstra o privire mereu ațintită asupra suferinței celor care, acasă, fuseseră hărăziți să traverseze un cataclism al istoriei. Să mai spunem încă un lucru esențial: intelectualitatea exilului românesc, încă de la începutul tristelor sale bejenii, a fost lipsită de toate acele mijloace (materiale) strict necesare misiunii pe care, totuși, va considera că este obligată să și-o asume: conservarea și apărarea culturii și identității spirituale a propriei națiuni. Drumurile către realizarea aspirațiilor și vocațiilor proprii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
am format ca oameni ne-au transmis ceva din viața lor și noi le-am lăsat lor ceva din viața noastră, simțindu-ne astfel legați indestructibil prin mii de fire nevăzute. Când aceste fire se rup sau se subțiază prin „bejenia” în alte țări, oricât de tari ne ținem, suferința este inevitabilă. Dar Canada este una dintre țările care aduce un balsam, o compensare, așa cum se pare că nu în multe alte colțuri ale lumii mai sunt asemănări. Fără a absolutiza
DE ZIUA CANADEI SENIORII ÎI ADUC CALDE MULŢUMIRI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1404212981.html [Corola-blog/BlogPost/347413_a_348742]
-
nătânge”, „O, prădatule Poet!”, „eu sunt ghintul vremii, cel desperecheat!”, „Eu sunt Biruitorul! Am apărat numele Cetății mele/ cu toată ființa Alfabetului în care acum trebuie să tac ... ”, „Poetule, la ușa Necuvântului îndură,/ faptele bune pleca-vor ca mâine în bejenia sinelui!”, „Poetul e un saltimbanc rănit”, „e o salcie pletoasă”, „e un înger tuns chilug”, e un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
fundalul plânsetelor obidiților sorții, la care participă și natura și câinele Azor, rămas în părăsire: „Era o zi mohorâtă umedă cu vânt rece care aducea spicuiri de ploaie cu zăpadă, lumea plângea mergând în urma căruțelor prin noroaie și atmosfera de bejenie copleșea și pe cel mai dur om... Îmi iau rămas bun de la părinți și rude convinși că nu ne vom mai revedea decât pe lumea cealaltă și noaptea dorm ultima dată, singur în casa goală pe jumătate și în dezordine
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_vasile_guja_un_autor_iesit_din_comun_none_1327658115.html [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
-i ajute să-și câștige traiul. Pădurea era sfântă, rezervorul de lemne de unde luau oamenii cât le trebuia pentru foc, pentru construcții de tot felul, dar era și cetate de apărare și de scăpare la ceas de cumpănă și de bejenii. În momentul în care s-a trecut de la această conducere și concepție numită teocratică(=conducere de către Dumnezeu) la conducerea democratică(=conducerea poporului), lucrurile s-au schimbat. Poporul, cu o mândrie și o ambiție luciferică, a luat locul lui Dumnezeu în
ALUNGAREA LUI DUMNEZEU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1359880812.html [Corola-blog/BlogPost/351735_a_353064]
-
ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului nostru, dezgolind în pomi ramuri scheletice și rarele fructe rămase neculese prin vii și prin livezi. Contrar așteptărilor logice, tocmai pe când se pregătesc de iarnă, pomii ne oferă una din cele mai spectaculoase palete de culori. Spre deosebire de
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 by http://confluente.ro/Intrebarile_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
creșterea TVA-ului și de noile biruri pe drepturile de autor și pe alte venituri (acelea care se aplică de la 1 iulie, dar ale căror norme de aplicare n-au fost publicate nici acum), îmi iau catrafusele și plec în bejenie. Mai precis, mă retrag în munți. Nu-mi propun să organizez vreo mișcare de rezistență (deși ideea nu-i rea), vreau doar să iau niște aer curat și să-mi imaginez câteva zile că debandada asta fiscală e doar un
Fug în munţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82592_a_83917]
-
cuvintele acelor lideri ce au încercat să se opună, inițial, aruncării acestei poveri pe spatele unor țări europene aflate, ele însele, cum este cazul României în situația nefericită de a-și trimite sute de mii de fii și fiice în bejenie, în țări străine. Nu se poate trece cu vederea că cei rămași acasă sunt nevoiți să trăiască în lipsuri și mizerie cruntă... Mai bine de englezi. Ei se duc direct la sursă, adică în Iordania și alte țări din Orientul Mijlociu
Asediul Citadelei europene by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296460_a_297789]
-
se modifică: ... - poziția nr. 2, rubrica "Elemente de identificare", în sensul că în loc de "1.180 mp" se va trece "1.880 mp"; - poziția nr. 34, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "Bâlta Popi" se va trece "Bâlta în Capul Bejeniilor Mici", la rubrica "Elemente de identificare", în loc de "P 907" se va trece "P 908", iar la rubrica " Situația juridică actuală" se va trece "În administrarea Consiliului Local prin Hotărârea nr. 19/11.08.2004"; - poziția nr. 35, rubrica "Elemente de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]
-
P926 = 3,80 ha", iar la rubrica " Situația juridică actuală" se va trece "În administrarea Consiliului Local, prin Hotărârea nr. 22/31.03.2006"; - poziția nr. 36, rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "Balta Ghearalia" se va trece "Balta Bejenia Mare", iar la rubrica " Situația juridică actuală" se va trece "În administrarea Consiliului Local, prin Hotărârea nr. 19/11.08.2004"; - poziția nr. 47: (i) la rubrica "Denumirea bunului", în sensul că în loc de "Drumuri comunale" se va trece "Drumuri-străzi"; (îi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197567_a_198896]