223 matches
-
datorat funcției pe care o îndeplinește în prezent - în ce fel au "evoluat" lucrurile. Locuința le-a fost confiscată proprietarilor de drept, iar aceștia au ajuns, din satul de pe malul Buzăului, tocmai în Maramureșul de la celălalt capăt de țară. O bejenie datorată tot unui soi de năvălitori, de o cruzime comparabilă cu a celor din secolele trecute. Diferența este că aceștia acționează mai sistematic, cu un spor de eficacitate și din interiorul hotarelor strămoșești. Deși lumina comunismului vine de la Răsărit, unde
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
unde timpul a luat, între timp, alt curs. Alte edituri. Alte nume pe copertă. Alte cărți, alte titluri, alte coperți, altă lume. Și, totuși, încă eram în imperiul limbii române. Deși mi se părea că am emigrat, am plecat în bejenie. Cultura națională nu poate fi doar reuniunea unor enclave. Trebuie ceva (mai mult) care să o ție laolaltă, un spirit, un ferment, un spiriduș chiar. Sîntem, mai curînd, banchize ale unei culturi. Și nici măcar nu sînt sigur că blocurile de
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
poezie, de farmec. Covârșită de public, oferind bilete scumpe pentru un spectacol pe măsură, imaginea sălii celei mari a Teatrului Național ne-a arătat - mai era nevoie? - că în vremuri de criză, de marasm în plan politic, lumea pleacă în bejenie; cei care pot se refugiază spre cultură.
Refugiul în cultură by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7162_a_8487]
-
de pe jos, n-avea nici gânduri, nici locuri de plimbare; își vedea ziua de treburi și seara, cum se întuneca, se întorcea acasă.” (p. 28) Pe pod trec, în valuri, în devălmășia vremurilor, greci, ruși, nemți cu coadă, domni în bejenie, se aprind focuri mari, vijelii, molime. O istorie. Pe care Gheorghe Crutzescu încearcă s-o pună în ordine, cercetând podul casă cu casă, întâmplare cu întâmplare. Bazându-se pe vorbe și imagini, pe gravuri de epocă, pe mărturii ale călătorilor
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
interromânești fiind ample și mai importante decât emigrările românilor în alte teritorii, având o contribuție hotărâtoare pentru unitatea poporului român. Evenimentele politice interne determinate de politica marilor imperii, Otoman, șarist și Habsburgic, au contribuit la amploarea sau diminuarea emigrărilor și bejeniilor interromânești, secolul al XVIII-lea situându-se, sub acest aspect, cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interromânești, secolul al XVIII-lea situându-se, sub acest aspect, cu mult deasupra celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
credință față de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) și față de Iosif al II-lea, rămas singur împărat între 1780-1790 - Jurământul de credință trebuia depus de grănicerii Regimentului 2 Năsăud, cărora li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li s-a propus eliberarea din iobăgie, promisiune amânată care a amplificat bejenia țăranilor români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți a numeroase familii românești din Ardeal și așezarea lor în 80 de sate din Bucovina și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai rămas pe loc, la primăvară, vor pleca în altă parteî” O anchetă a autorităților făcută în 1779 (satul Ieciu, Jud. Mureș) dezvăluie cauzele pentru care țăranii români (niciodată și țăranii unguri!) iau drumul spre Moldova.: „Cei mai mulți iobagi pleacă în bejenie din pricina sărăciei ce bântuie între țărănimea din țara noastră. Robotele, dăjdiile cărăușiile la depărtări mari sunt mai multe decât să poată a fi suportate, fiindcă domnii au cuprins în timpul din urmă tot pământul cel bun pe seama lor și iobagii n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condusă de Tănase Tudoran, care i-a îndemnat pe grăniceri să nu depun jurământul de credință față de împărat, atunci când se sfințeau steagurile regimentului grăniceresc din Năsăud. Această revoltă, determinată, în principal, de menținerea stării de iobăgie, a amplificat fenomenul de bejenie în Moldova, dup cum este scris în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 1778, care, înainte de a ajunge guvernator militar al Bucovinei, a fost comandantul regimentului grăniceresc Năsăud. Bătrânul Tănase Tudoran a lăsat mărturie peste timp ca niciodată românii s nu se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani) a fost condamnat la moarte prin tragere pe roată, la locul numit „Mocirla” pentru instigații la revoltă și nesupunere, împreună cu alți trei țărani executați prin spânzurare și a căror trupuri au fost expuse mai multă vreme la locul execuției. Bejenia ardelenilor spre șara Românească și spre Moldova avea un caracter organizat, erau conduși pe potecile munților de oameni cunoscători, erau înarmați cu puști, lănci și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suflet imaginea unei țări românești primitoare, cu zile puține de clacă, cu dări mai mici, fapt exprimat și în cântecul popular: „La Moldova-i mult mai bine, / Cine merge nu mai vine”, din zona Năsăudului și Someșului. Cauza imediată a bejeniei spre Moldova a fost cerința autorităților ca întreaga populație a Bucovinei, prin reprezentanți și direct, să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic, către împărații Maria Tereza și Iosif al IIlea. De altfel, românii, nu numai cei din Bucovina, mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-a călăuzit pe toți cei care voiau o ieșire din „raiul habsburgic”, care refuzau binefacerile regimului reprezentat de pajura bicefală. Toți cei care, asemenea preotului Andrei, n-au înțeles din textul jurământului cuvântul Podanik (supus, vasal), au ales calea bejeniei și pribegia, considerată calea demnității și libertății. ranii români din Bucovina își părăseau locurile de așezare și din cauza situației economice: lipsa pământului care aparținea proprietarilor boieri (nobili), mănăstirilor sau domeniului imperial; lipsa unor gospodării întemeiate cu case, acareturi (în locul acestora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și m-a întrebat el pe mine cu cuvintele: < dar dumneata de unde oi ci și unde meri? > Eu i-am răspuns atunci cine sunt și unde merg. Acel ce mă întreba era vornicul Furcaru. Mi-au povestit și ei pilda bejeniei lor și mau întrebat dacă nu s-ar găsi un boier pe a cărui moșie să se poată hrăni și știind de la boierul Ștefan Roset că el are nevoie de muncitori pe moșie și gândindu-mă că aceștia ar fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lărgesc cu însemnările pisarului Ion Dumitru Corniță, care arată condițiile grele în care s-au așezat pe moșia Filipeni a boierului Ștefan Roset: „în leat 1784, luna noiembrie, în 8 zile, fiind hramul Sfinților Voievozi, au tăbărât la noi mare bejenie de 72 de oameni venind din Bucovina. Și s-au împăcat cu boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Articolul intitulat „Emigranții părhăuțeni în Moldova” a ajuns în copie, prin bunăvoința profesorului Matei Niță din Suceava, în posesia Olimpiei Bădăluță și a lui Gheorghe Călinescu. Vasile Ignătescu pune accent pe cauzele economice, sociale și naționale care au dus la bejenia multor familii și insistă asupra practicii de a-i lua pe tineri în armată „cu arcanul”, ceea ce rămâne discutabil. Este adevărat că Imperiul habsburgică a dus în perioada bejeniilor multe războaie cu Franța revoluționară și cu Franța napoleoniană (17901815) pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
accent pe cauzele economice, sociale și naționale care au dus la bejenia multor familii și insistă asupra practicii de a-i lua pe tineri în armată „cu arcanul”, ceea ce rămâne discutabil. Este adevărat că Imperiul habsburgică a dus în perioada bejeniilor multe războaie cu Franța revoluționară și cu Franța napoleoniană (17901815) pentru care avea nevoie de soldați, luați din tot imperiul, însă, în Bucovina, legea „recutației” s-a aplicat începând cu anul 1805, ceea ce a dus la mari revolte în rândul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bădăluță, mergeau la rudele lor din Bucovina, iar de acolo veneau în Lunca Emilian Sidor Teleagă din Pârhăuți și Vasile Bădăluță. începutul satului Lunca este legat, după unele mărturii ale bătrânilor din sat, de vreo 20 de familii venite în bejenie cu vornicul Petre Furcaru și care, în iarna anului 17841785, au găsit adăpost în Fruntești. în primăvara anului 1785, boierul tefan Roset (de fapt este familia Rossetti), le-a dat locă de așezare în lunca Dunavățului, care se situează între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de suflete. Cei care s-au simțit amenințați după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească” (în Moldova), alții au fost arestați, judecați și condamnați. Până la urmă împăratul a dat o amnistie generală pentru a pune capăt împotrivirilor. Dar bejeniile au continuat: mai întâi se trece în Dornele rămase în Moldova și de acolo, fie se întorceau, fie plecau mai departe. în 1814 s-a semnalat emigrarea în Moldova a 27 de familii din Dorna și Dorna Candrenilor. încă din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hai la horă, hai la joc!) pigmentând-o cu strigături mai mult sau mai puțin deocheate. Despre „hora” din Lunca - Filipeni, în afara strigăturilor „oamenilor buni și bătrâni” din sat, avem scrierile monografice despre oamenii și satele de unde au pornit în bejenie luncașii. Ca să-i liniștim pe cei care încă își mai pun problema originii sociale a bejenarilor care au format satul Lunca, se poate spune că de pe locurile lor de pornire, luncașii au fost țărani dependenți de boieri și mănăstiri, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că nu casa, valoarea ei, constituia un impediment pentru plecarea în bejenie. Dimpotrivă, casa era abandonată fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie să înțelegem că nu casa, valoarea ei, constituia un impediment pentru plecarea în bejenie. Dimpotrivă, casa era abandonată fără mari regrete, se luau vitele, eventual carul de lemn, familia și se pleca spre un loc mai bun. Despre primele construcții ale luncașilor pe valea Dunavățului avem descrierea celor doi cronicari din Fruntești [vezi cap
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scop al guvernării. Și scoate pe gura care-i lasă apă numai la pofta de a realiza așa ceva, păsărica îmbietoare cu preț de zece euro-lună pentru fiecare român pe care înaintașii, contemporanii și confrații săi politici l-au trimis în bejenie ca să-și câștige traiul. Da: Premierul a deschis gura cu delicatețea sa de băiat bine crescut... în năravurile proaste ale aroganților carieriști și, în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]