121 matches
-
p. 11 2 Vladimir Streinu - Eminescu. Arghezi, ediție alcătuită și prefațată de George Muntean, București, Editura Eminescu, 1976, p. 209 19 propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: „Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se repatriază în URSS”. Cum bieții repatriați nu trebuiau să-și dea seama că Stalin vrea să-i adune la un loc pentru a forma loturi compacte cu destinația Siberia sau Kazahstan, le asiguraseră (pe banii statului român) condiții de belferi sadea de erau în stare unii, probabil, să zică: „Uite, dom’le, ce bun îi tătucu’ de la Moscova. Ne dă de mâncare, ne culcă la hotel, i-a pus pe români să ne mai dea și bani de buzunar, ne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de oameni, din care numai unul nu solicitase drepturi bănești sau îmbrăcăminte în rest, toți, ceea ce „ușurase” bugetul „armistițiului” cu imensa sumă de 10.606.204 lei, bani care la vremea aceea mai aveau valoare. După această „mănoasă” lună pentru belferii roșii, care-și și frecau palmele mojicești la gândul răzbunărilor viitoare pe bieții civili ROMÂNI fugiți din calea urgiei războiului, au urmat NOUĂ luni care, prin adunare, au dat 183 de oameni trimiși peste Prut, oameni ce vor fi fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la domnul Dumitru își găsise un rost. „Oameni buni - discută între ei angajații -, a zis nea Dumitru c-o să-l îmbrace din cap până-n picioare, înseamnă că asta a fost ultima dorință a mortului.“ La cimitir, Mănel arată ca un belfer: pantofi, pălărie, cravată, costum de opt milioane și palton cu guler de blană. E frig, paltonul îi ține de cald, însă Mănel nu s-a mai spălat de astă-vară și tot timpul ceremoniei funebre se scarpină. La sfârșit, Mănel nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se spune În Talmud <endnote id="(530, p. 83)"/>. Fenomenul nu a scăpat percepției unor români. „[Jidanca] face educația copiilor lor, care este la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar este posibil să fie vorba de o stratagemă, destul de uzuală În epocă, menită să sporească legitimitatea și credibilitatea scrierii. De altfel, faptul că este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aprilie 1885, În Reforma ; text preluat de revista evreiască Frater nitatea (5 aprilie 1885, p. 102). Îi mulțumesc Ilenei Dinculescu, studenta mea la masterat la Centrul de Studii Ebraice al Univer sității din București, pentru semnalarea acestui articol. 736. Cuvântul belfer („Învățător, profesor”) a intrat În limba română din dialectul idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tanti Veronica, au urmat Filimon Hâncul și La hotarul dobrogean, în 1924, apoi, într-o cadență spornică, Însăilări (1925), Signor Bertheloty și Socoteli greșite (1926), Examen de bacalaureat (1928), Ancheta (1930), Monumentul eroilor și Țucu (1931), Reprezentație de adio (1932), Belfer îndrăgostit (1934). Scriitor moralist, autorul apelează frecvent la satiră. Cele mai reușite dintre povestirile lui sugerează eșecul inocenței, motiv care îl apropie de I. Al. Brătescu-Voinești. De acesta îl deosebește totuși accentul pus pe ironie și sarcasm. Personajele sunt antrenate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
Craiova, 1925; Povestirile lui Conu Costaki Stupcan, Craiova, 1925; Signor Bertheloty, Arad, 1926; Socoteli greșite, Craiova, 1926; Examen de bacalaureat, Craiova, 1928; Amintiri, București, f.a.; Ancheta, Craiova, 1930; Monumentul eroilor, București, 1931; Țucu, Craiova, 1931; Reprezentație de adio, Craiova, 1932; Belfer îndrăgostit, Craiova, 1934; Escapada, Craiova, 1935; Castelul preutesei, Craiova, 1942; Chipuri de copii, București, 1944; Împăcare, București, 1947; A deraiat un expres, București, 1957; Vâltori, București, 1958; Stea de cinema, îngr. și postfață George Muntean, București, 1971. Traduceri: Boris Galin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
cireașă bine coaptă. Uneori opream să tîrguiesc un harbuz și atunci portiera rămînea deschisă, lăsînd să se audă cîntecul Yo no soy marinero pînă la căruța vînzătorului. Copiii priveau cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai greu decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît mine. Profesori, doctori, savanți mari de tot... Copiii se foiesc agitați și un prichindel cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Așa se întâmplă și cu mine. Boierii au hotărât să mă trimeată la Iași ca să-i reprezint la Serbările inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare. Altfel nu puteam să scap de salahoria gazetărească. Numai când mă gândesc la tine, la belferii de la Bolta Rece, simt că nu mai sunt singur pe lume, că odată și odată voi avea parte și de bucuria adevăratei prietenii. Cucoana Tinca, cred că nu se va supăra aflând că pentru două, trei zile, te voi răpi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
ne Îndemna la nimic, această școală care se fudulea cu ai săi permanenți pre mianți Întâi cu cunună În toate clasele, Lazăr Gheorghe și frații Turnescu, mân driile liceului și ale superstiției premianților Întâi cu cu nună - dar ajunși unul belfer obscur pe la pensioanele de fete, iar altul risipindu-și averea, Îndată după majorat, cu nevastă-sa de circumstanță, Mița Biciclista. ...E plină lumea noastră de indivizi care au trecut cu succes atâtea și atâtea examene, răzbind și triumfând peste capetele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
regimurile (cel mai chilipirgiu individ din istoria nu numai a artelor, dar mai ales din cea a moravurilor acestui ultim sfert de veac), ne trata la un examen În scris ca pe niște bănuiți de furtișaguri (marea marotă a tuturor belferilor!), călcând cu picioarele lui rău mirositoare pe deasupra băncilor și printre lucrările can didaților și candidatelor. Mi-a dat, firește, notă proastă la acest examen, sau poate chiar am fost respins, fiindcă, scriind despre romantismul francez, În loc să Înșir date și nume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care avea un mare respect. Influența cea mai mare asu pra sa a avut-o Însă profesorul Constantin Rădulescu-Motru, cu care a colaborat până la moartea acestuia. Studiile lui Costică Beldie au cunoscut unele Întreruperi. Ioachim Botez povestește În Însemnările unui belfer cum și-a susținut amicul său unul dintre examene. Într-una din zile, s a Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri. Cu acesta, Costică Beldie trebuia să susțină un exa men și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ale altor scriitori. L-au elogiat Nicolae Vătămanu, șerban Cioculescu, Leon Kalustian, Cora Irineu, Felix Aderca, Ioachim Botez, Octav Onicescu ș.a. Ioachim Botez Îi introduce porecla Tătoiu În Vistier de noapte și-l amintește pe fiul său, Puiu (Alexandru), În Belferi elevi. Despre „Trufașul meu prieten“, cum Îl gratulează, Ioachim Botez reține: „E o faptă slăvită să știi să mănânci o tuslama fierbinte, s-asculți o chiulaba la țambal și să rupi un corsaj de pe o femee așa cum dezghioci frunzele unui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1994; Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Dicționar de poeți. Clujul contemporan, Cluj-Napoca, 1998; ed. Cluj-Napoca, 1999; Efectul „Echinox” sau Despre echilibru, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Die Lebensschaukel, postfața edit., Cluj, 1972; Ioachim Botez, Însemnările unui belfer, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; Eterna epigramă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Mircea Vulcănescu, Războiul pentru întregirea neamului, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991; Caietul cu poeți, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Fragmentarism și viziune critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
de șuetă” (vorba unui reputat eseist) idei morale, dominanta unei persoane și atmosfera unui timp. Împrejurările m-au instruit și m-au stimulat către atari exerciții. Dacă aș fi lucrat numai în învățămînt, aș fi produs, ca literatură, „însemnări de belfer”, dar, probabil, cu dificultate și puține. Însă în perioada pe care o înfățișez am lucrat exclusiv în redacție, una în care se măcina și se cocea tot timpul literatură. Literatura era atît în manuscrise, cît și în aer. Acolo munca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ovidiu Genaru. „Uite, așa intri în istoria literaturii”, mi-a zis, cu o voce în care gîlgîia rîsul, iar după o pauză de cîteva secunde a adăugat, în ipoteza că nu i-am sesizat ironia, „în iconografia ei”. Glumă de belfer, dar nu inocentă. Îmi pare rău că nu i-am dat replica pe care o merita, și anume că eu nu caut să mă evidențiez (deși s-ar putea să fiu citat în vreo bibliografie), în schimb el a ținut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să le ilustreze. Rar mi s-a întîmplat să ascult pe cineva, care trece de om spiritual, mai gol de spirit. M am convins că toți care îl declară „fermecător” nu sînt deloc atenți la ceea ce spune: banalități gonflate de belfer confortabil, pe care le articulează pedant și, deopotrivă, luxuriant. Histrioni ei înșiși, lăudătorii săi trebuie că au fost impresionați de retorica sa afectată (dar vidă), de scandările ce frizează parodia. Terminînd en fanfare, I.T. a spus că dorește „buni auguri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu caracter restrictiv” „Nenorocirea” se Întâmplase În numărul 160/15 iulie 1964 al bilunarului „Rulmentul” și, obligat de situația excepțională ivită, Radu Costache a Întocmit la data de 27 iulie 1964 adresa nr.27, trimisă Bucureștiului la indicativul numai de belferii de partid și de stat știut „U” 86. Iată ce conținea documentul: „Întrucît În ziarul Rulmentul nr.(...) a fost difuzat un material cu caracter restrictiv, vă informez următoarele: În ziua de miercuri 15 iulie, am lecturat ziarul pentru bun de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis, întâlnindu-l pe rubicondul B., cu înfățișarea-i boemă, accentuată de pălăria cu boruri largi și de lavaliera neagră, că în el mocnește drojdia atâtor nemulțumiri. În lume, cu iscusință de povestitor, îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Furnica”, unde a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
a fost și redactor, „Țivil-Cazon”, „Sămănătorul”, „Falanga literară și artistică”. Mai ales în acești primi ani iscălește și altfel decât cu numele său: J. B., Bz, J. Bz., Vic, Victor, I. B. Victor, I. Botez-Victor, J. Botez-Victor, Joachim Belferul, Un belfer. A mai colaborat cu articole, schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară”, „Iașul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
schițe, câteodată poezioare la „Viața românească”, „Minerva literară ilustrată”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Ideea europeană”, „Cuvântul”, „Cuvântul liber”, „România de azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Curentul literar”, „Gazeta literară”, „Iașul literar” ș.a. Intervențiile din rubrica „Ora belferului”, susținută în „Curentul”, sunt reluate în broșura Cum să pronunțăm franțuzește (1941). Bun cunoscător de germană și, bineînțeles, franceză, B. traduce, în special în „Noua revistă română”, din Pedro Antonio de Alarcón, Charles Baudelaire, A. P. Cehov, N. V. Gogol, H. Heine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]