40 matches
-
etc.) pentru a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i Duncan, 1967) este revelator pentru importan?a atribuit? acestui fenomen, cu rolul de legitimare a inegalit??îi condi?iilor prin egalitatea �?anselor� pe care trebuie s? o m?soare, ?i prin presupusa eficacitate de antidot al rigidit
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de interpretare sociologic? a fost larg ?i peste tot �n?eles. Bibliografie (1945-1968) Lucr?ri nord-americane ADORNO Theodor W. (1903-1969): La Personnalit� autoritaire (1950), trad. 1950. BALES Robert: Interaction Process Analysis (1950). BARBER Bernard: Science and the Social Order (1952). BENDIX reinhard (n?scut �n 1916), Lipset Seymour M.: Class, Status and Power (1953). BLAU Peter M. (n?scut �n 1918): The Dynamics of Bureaucracy (1952); Et DUNCAN Otis D.: The american Occupational Strcuture (1967). BUCKLEY W. (Ed.): Modern Systems Research
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Morris: The Language of Social Research (1955). LENSKI G�rard: Power and Privilege (1966). LEVY Marion Jr.: Structure of Society (1953). LIPSET Seymour M. (n?scut �n 1922): L�Homme politique (1960), trad. 1963; The First New Nation (1963); Et BENDIX Reinhard: Social Mobility în Industrial Society (1959). MERTON Robert K. (n?scut �n 1910): Science, Technology and Society în Seventeenth Century England (1938); �l�ments de th�orie et de m�thode sociologique (1949), trad. 1965 a edi?iei din
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele trei aspecte ale cetățeniei. De exemplu, instrucția este legată strâns de posibilitatea de a se bucura de libertățile civile. Democrația privește mai ales intrarea "noilor straturi ale populației" în spațiul politic sau "intrarea claselor inferioare în spațiul politic național" [Bendix, 1964; 1969, 99]. Acest lucru înseamnă recunoașterea unui drept la asociere, dar și de uniune; merită menționată posibilitatea creării de sindicate (și nu numai de partide). Această posibilitate de uniune în Anglia, Franța, Belgia, Olanda a fost recunoscută ca drept
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
confruntat cu această întrebare. Pare profitabil să luăm în considerare studiile autorilor clasici, cum ar fi Tocqueville și Weber, cercetările lui Barrington Moore, dezvoltate ulterior de Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens și de Luebbert, și contribuțiile teoretice "intermediare" ale lui Bendix, Tilly, Rokkan și Rustow. Pornind de la cercetările savantului german Hintze [1962 și 1964], Barrington Moore [1966] identifică condițiile de fond care, în țări precum Anglia, Franța sau Statele Unite, duc, pentru prima dată, la crearea și consolidarea unui regim democratic. Moore
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
procese evolutive pașnice); • structura de stat dispune de un aparat represiv [Tilly, 1975]; • în cultura politică sunt înrădăcinate drepturile și libertățile proprii oligarhiei competitive; • simultan, există presiuni pentru extinderea drepturilor claselor sociale "de jos", organizate de către partide sau de către sindicate [Bendix, 1964, cap. 5] și dacă aceste presiuni iau forme de amenințare și violență; • apar costuri care vor fi suportate de către elitele civile; Expresiile politice ale aristocrației și burgheziei urbane, nu neapărat industriale, concurează pentru sprijinul unor segmente mari ale populației
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reprezentante ale claselor de mijloc urbane sau agrare) determină la o democrație de masă care pare a fi o alegere evidentă. Așadar, analiza lui Moore pune bazele conceptuale pentru a înțelege prima democratizare. Critica acestei analize a permis unele aprofundări. Bendix [1964] înțelege democrația ca mobilizare și afirmare a claselor de jos; Tilly [1975 și 1984] se ocupă de formarea statului național în Europa de Vest. Rustow pune accent pe unitatea teritorială și națională, iar Rokkan [1970] analizează problematica extinderii votului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și pasivitate (tendințe permanente în cadrul acestor culturi politice complexe). Eșecul acestor tendințe ar putea însemna dispariția moderației, de pildă. În plus, se știe că cei care nu au memorie istorică își pierd identitatea și sunt condamnați să facă aceleași greșeli [Bendix, 1984]. Unele "moșteniri" sunt, în același timp, obstacole în calea realizării unei democrații mai "bune", dar mai înțelept este să se mențină în viață aceste "moșteniri" sau - mai bine spus - memoria lor istorică. Procesul consolidării democrației ar putea avea de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Cambridge University Press. Bayart, J.F., 1976, "L'analyse des situations autoritaires, Etude bibliographique", în Revue Française de Science Politique, 26. Beck, U., 1999, Che cos' è la globalizzazione, Roma, Carocci. Beetham, D., 1999, Democracy and Human Rights, Cambridge, Polity Pres. Bendix, R., 1964, Nation-building and Citizenship: Studies of our Changing Social Order, New York, Wiley; trad. it. Stato nazionale e integrazione di classe: Europa occidentale, Giappone, Rusia, India, Bari, Laterza, 1969. 1984, Force, Fate and Freedom: An Historical Sociology, Berkeley, University of
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
introdus orarul. Eviatar Zerubavel observă cu Înțelepciune că, fixând anumite ore pentru activități specifice și cerând ca ele să fie respectate cu strictețe, benedictinii au „dat activității umane bătaia regulată colectivă și ritmurile mașinii”35. Specialistul În științe politice Reinhard Bendix a descris călugărul benedictin ca fiind „primul profesionist din Civilizația Occidentală”36. Pentru a obține conformarea la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
p. 54. 33. McCann, Justin, The Rule of St. Benedict, Sheed & Ward, Londra, 1970, capitolul 48. 34. Zerubavel, Eviatar, Hidden Rhythms: Schedules and Calendars in Social Life, University of Chicago Press, Chicago, 1981, p. 33. 35. Ibidem, p. 32. 36. Bendix, Reinhard, Max Weber, Anchor-Doubleday, Garden City, 1962, p. 318. 37. Wright, Lawrence, Clockwork Man, p. 208. 38. Boorstin, Daniel J., The Discoverers, Random House, New York, 1983, p. 38. 39. Wright, Lawrence, Clockwork Man, p. 62. 40. Ibidem, p. 55. 41
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Beck, Ulrich, Giddens, Anthony, Lash, Scott, Reflexive Modernization: Politics, Tradition and Aesthetics in the Modern Social Order, Stanford University Press, Stanford, 1994. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, Polity Press, Cambridge, 2000. Becker, Ernest, Escape from Evil, Free Press, New York, 1975. Bendix, Reinhard, Max Weber, Doubleday/Anchor, Garden City, 1962. Benfield, F. Kaid, Raimi, Matthew D., Chen, Donald D.T., Once There Were Greenfields, Natural Resources Defense Council, New York, 1999. Beniger, James R., The Control Revolution: Technological and Economic Orgins of the Information
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unor persoane specializate din sistemul religios. Efecte structurale. Cercetătorul poate descoperi adesea configurații empirice deosebit de stabile, în ciuda variației condițiilor în care apar acestea. Se poate presupune că o asemenea stabilitate este efectul unei structuri mai profunde. Seymour Lipset și Reinhard Bendix (1959) oferă un exemplu de configurație empirică deosebit de stabilă, în ciuda variațiilor substanțiale ale contextului. Analizând mobilitatea socială intergenerațională (șansa membrilor diferitelor grupuri sociale de a-și reproduce, în generația următoare, statutul social sau de a atinge unul superior) în țări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Lippitt, R. (1961b), „Value-judgement problems of the social scientists in action research”, în W.G. Bennis, K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Lipset, S., Bendix, R. (1959), Social Mobility in Industrial Societies, University of California, Berkeley. Lukes, S. (1970), „Methodological individualism reconsidered”, în D. Emmet, A. MacIntyre (ed.), Sociological Theory and Philosophical Analysis, Macmillan and Co., Londra. Malinowschi, B. (1944), A Scientific Theory of Culture
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
and reality in social sciences. Social equilibria and social change”, în Human Relations, vol. 1, nr. 1. Likert, R. (1961), New Patterns of Management, McGraw-Hill, New York. Likert, R. (1967), The Human Organization: Its Management and Value, McGraw-Hill, New York. Lipset, S., Bendix, R. (1959), Social Mobility in Industrial Societies, University of California, Berkeley. Lippitt, R. (1961a), „Dimensions of consultant’s job”, în W.G. Bennis, J.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Lippitt, R. (1961b
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]