166 matches
-
la Alba Iulia, Oradea, Cenadprimul episcop aici a fost Gerardus, martirizat în 1046 și canonizat în 1083. Prin instituțiile bisericii catolice au pătruns, în secolul al XI-lea, forme apusene de cultură și artă, în Banat și Transilvania, prin misionari benedictini, iar în secolele XII-XIII, prin misionari cistercieni, dominicani și franciscani, care au adus aici forme de cultură bisericească apuseană-la Cenad, s-a înființat o Școală episcopală pentru cler, care marchează începutul învățământului în limba latină la noi.29 Viața bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la un semnificat unic: neantul. Angela Marinescu se apără în veșnicul necunoscut dând veste în zori din lira atârnată de gât ca o ghitară. În amenințarea „golului” care urcă spre cer, poeta are o sete de călătorie, căci, ca la benedictini, cerul se vede luminat, iar viața urcă cu ea prin hăuri. [...] Piramida de lumină se înalță într-o baie de lumină a cerului și a pământului. [...] Poezia este identificarea totală de ființă, și această profesiune de ubicuitate a ei îi
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu, efectuarea unei selecții, chiar dacă restrânse, va fi respectat de noi întotdeauna când vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întâi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro din Paris, alcătuită la sfârșitul secolului al XVII-lea și retipărită în PL 32-47: e o ediție încă necesară acolo unde lipsesc edițiile moderne (care, totuși, cuprind aproape toate operele mai semnificative). Conform unor criterii științifice
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
scrisori până acum necunoscute se explică prin faptul că epistolarul lui Augustin circula în Evul Mediu în culegeri antologice cum probabil se întâmpla și cu Sermones. Într-adevăr, și corpus-ul predicilor autentice ale lui Augustin, care fusese alcătuit de benedictinii din congregația San Mauro prin combinarea unor culegeri precedente, a fost mărit prin descoperirea unor florilegii cu noi omilii de către G. Morin și C. Lambot prin 1930 și foarte recent de către Dolbeau. De fapt, abia începând cu secolul al XVI
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
constant, al puterii ecleziastice În Europa. Concepția despre timp s-a schimbat Într-un alt mod profund În perioada care separă medievalul târziu de epoca modernă timpurie. Invenția orarului și a ceasului mecanic În secolul al XIII-lea de către călugării benedictini a schimbat În mod radicăl noțiunea de timp a oamenilor, Încă un element esențial pe drumul spre economia de piață și guvernare În cadrul statului-națiune. În decursul unei bune părți a istoriei scrise, calendarul a domnit asupra afacerilor umane. El a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
va fi apoi folosit pentru distrugerea ei”30. Orarul, mai mult decât oricare altă forță, este responsabil pentru subminarea ideii de timp spiritual sau sacru și introducerea noțiunii de timp secular. Nu mai e nevoie s-o spunem, dar călugării benedictini au intenționat ca invenția orarului să fie folosită numai pentru a aranja mai bine timpul pe pământ, În pregătirea pentru salvarea eternă. Nu au bănuit că va deveni principalul instrument al comerțului modern. Ordinul Benedictinilor a fost fondat În secolul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
s-o spunem, dar călugării benedictini au intenționat ca invenția orarului să fie folosită numai pentru a aranja mai bine timpul pe pământ, În pregătirea pentru salvarea eternă. Nu au bănuit că va deveni principalul instrument al comerțului modern. Ordinul Benedictinilor a fost fondat În secolul al VI-lea. Era diferit, Într-un aspect important, de alte ordine bisericești. Sfântul Benedict punea accent pe activitate continuă. Regula lui principală, „inactivitatea este dușmanul sufletului”, a devenit lozinca ordinului 31. Benedictinii erau angajați
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modern. Ordinul Benedictinilor a fost fondat În secolul al VI-lea. Era diferit, Într-un aspect important, de alte ordine bisericești. Sfântul Benedict punea accent pe activitate continuă. Regula lui principală, „inactivitatea este dușmanul sufletului”, a devenit lozinca ordinului 31. Benedictinii erau angajați În activitate continuă atât ca o formă de penitență, cât și ca o modalitate de a obține mântuirea eternă. Sfântul Benedict i-a făcut atenți pe membrii ordinului său că „dacă putem scăpa de chinurile iadului și obține
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de chinurile iadului și obține viața eternă, atunci trebuie - cât mai este timp - să ne grăbim să facem acum ce ne-ar putea folosi pentru eternitate”32. La fel ca și clasa de negustori care va urma În umbra lor, benedictinii vedeau timpul ca pe o resursa prețioasă. Dar pentru ei, timpul era esențial deoarece Îi aparținea Domnului și, deoarece era al Lui, ei credeau că au o datorie sacră să-l folosească la maxim pentru a sluji gloria Sa. În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca pe o resursa prețioasă. Dar pentru ei, timpul era esențial deoarece Îi aparținea Domnului și, deoarece era al Lui, ei credeau că au o datorie sacră să-l folosească la maxim pentru a sluji gloria Sa. În acest scop, benedictinii ocupau fiecare moment al zilei cu activități formale. Există un timp pentru rugăciune, un timp pentru masă, pentru curățenia personală, pentru muncă, pentru citit, pentru reflectat, pentru odihnă. Pentru a asigura continuitatea și coeziunea grupului, benedictinii au reintrodus noțiunea romană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Sa. În acest scop, benedictinii ocupau fiecare moment al zilei cu activități formale. Există un timp pentru rugăciune, un timp pentru masă, pentru curățenia personală, pentru muncă, pentru citit, pentru reflectat, pentru odihnă. Pentru a asigura continuitatea și coeziunea grupului, benedictinii au reintrodus noțiunea romană de oră, un concept temporal puțin folosit În societatea medievală. Pentru fiecare activitate era stabilită o oră anume În cursul zilei. Să analizăm următorul set de instrucțiuni din regula Sfântului Benedict: Frații... trebuie să fie ocupați
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ora a patra, până la a șasea, să petreacă timpul citind. După ora a șasea, după ce au luat masa, să se odihnească În pat În liniște deplină 33. Pentru a se asigura că toată lumea Începea fiecare activitate Împreună la momentul prevăzut, benedictinii au introdus clopotul. Bătaie, clinchet și zvon de clopote se auzeau În tot cursul zilei, grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
benedictinii au introdus clopotul. Bătaie, clinchet și zvon de clopote se auzeau În tot cursul zilei, grăbindu-i pe călugări către sarcinile lor. Cele mai importante clopote erau cele care anunțau cele opt ore canonice, atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și anotimpurile, cu aceeași regularitate temporală cu care organizau ziua. Chiar și activități lumești, precum rasul capului, luarea de sânge, reumplerea saltelelor, aveau loc la un moment determinat În cursul anului 34. Benedictinii au adus mai mult decât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atunci când călugării celebrau Oficiile Divine. Benedictinii organizau săptămânile și anotimpurile, cu aceeași regularitate temporală cu care organizau ziua. Chiar și activități lumești, precum rasul capului, luarea de sânge, reumplerea saltelelor, aveau loc la un moment determinat În cursul anului 34. Benedictinii au adus mai mult decât o nouă orientare temporală În momentul În care au introdus orarul. Eviatar Zerubavel observă cu Înțelepciune că, fixând anumite ore pentru activități specifice și cerând ca ele să fie respectate cu strictețe, benedictinii au „dat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anului 34. Benedictinii au adus mai mult decât o nouă orientare temporală În momentul În care au introdus orarul. Eviatar Zerubavel observă cu Înțelepciune că, fixând anumite ore pentru activități specifice și cerând ca ele să fie respectate cu strictețe, benedictinii au „dat activității umane bătaia regulată colectivă și ritmurile mașinii”35. Specialistul În științe politice Reinhard Bendix a descris călugărul benedictin ca fiind „primul profesionist din Civilizația Occidentală”36. Pentru a obține conformarea la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
respectate cu strictețe, benedictinii au „dat activității umane bătaia regulată colectivă și ritmurile mașinii”35. Specialistul În științe politice Reinhard Bendix a descris călugărul benedictin ca fiind „primul profesionist din Civilizația Occidentală”36. Pentru a obține conformarea la orarul prescris, benedictinii au dezvoltat un instrument care să le dea o mai mare precizie În măsurarea timpului, decât cea care putea fi obținută cu ajutorul clopotelor și clopotarilor. Ei au inventat orologiul mecanic. Lewis Mumford a remarcat odată ca „orologiul, nu motorul cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
37. A fost prima mașină automată din istorie, care folosea un mecanism ce „Întrerupe În mod regulat căderea unei greutăți” controlând astfel eliberarea de energie și mișcarea roților dințate 38. La Început, această nouă invenție a fost folosită exclusiv de către benedictini ca o metodă de a asigura conformitatea cu orarul zilnic de activități. Orologiul permitea călugărilor să standardizeze lungimea orelor. Stabilind un interval de timp uiform, călugării puteau să planifice succesiunea activităților cu o precizie mai mare și să sincronizeze eforturile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
său la analoaga operă enciclopedică a eruditului roman Varron. Bibliografie esențială (acest criteriu - efectuarea unei selecții, chiar dacă restrînse - va fi respectat întotdeauna cînd vom examina diversele probleme referitoare la Augustin). Ediții. Amintim întîi de toate marea ediție îngrijită de călugării benedictini ai congregației S. Mauro din Paris, alcătuită la sfîrșitul secolului al XVII-lea și retipărită în PL 32-47: e o ediție încă necesară acolo unde lipsesc edițiile moderne (care, totuși, cuprind aproape toate operele mai semnificative). După criterii științifice sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
scrisori, pînă acum necunoscute, se explică prin faptul că epistolarul lui Augustin circula în Evul Mediu în culegeri antologice, cum probabil se întîmpla și cu predicile. într-adevăr, și corpus-ul predicilor autentice ale lui Augustin, care fusese alcătuit de benedictinii din congregația San Mauro prin combinarea unor culegeri precedente, a fost mărit prin descoperirea unor florilegii cu noi omilii de către G. Morin și C. Lambot prin 1930 și, foarte recent, de către Dolbeau. De fapt, abia începînd cu secolul al XVI
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
italiană, CNT, 2001, 43; Costi Rogozanu, Critica insuficientă, RL, 2002, 2; Maria-Ana Tupan, Alfabetul postmodernității noastre, LCF, 2002, 6; Magdalena Leca, Limbajul eminescian în traduceri germane și italiene, Iași, 2002, 74-77, 96-104, 108-110, 115-117; Bogdan Alexandru Stănescu, Jurnal de lectură-reverența benedictinului, LCF, 2003, 28. C. Dt.
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
stabileau riguros orele de închinăciune, de rugă, de muncă, de somn etc. Regulile de sărăcie, de castitate și de ascultare erau inviolabile și orice încălcare a lor exclusă, atrăgând pedepse cumplite. Regimul de hrană era, de asemenea, minuțios reglementat. Călugării benedictini mâncau zarzavaturi, fructe, ulei, unt și pâine; aveau dreptul să mănânce oricât de mult pește, dar carne de vită sau porc numai în zilele prestabilite. Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
strălucit dintre erudiții chemați de Carol cel Mare: Alcuin din York. Alcuin s-a născut pe la 730 în York, unde și-a petrecut toți anii tinereții. Yorkul era, de vreo două generații, un puternic centru pedagogic și religios, consolidat de benedictini. Ei creaseră o bibliotecă impresionantă și un scriptorium mai ales în timpul episcopiei lui Wilfried 6. Urmașii lui Wilfried la scaunul din York, foști călugări la Whitby, au continuat tradiția întărind școala. Alcuin s-a format într-un „tărâm al erudiției
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
149. 18. Eruditio palatina merovingiană este astfel descrisă de autorul hagiograf al „Vita Arnulfi” (în Monumenta Germaniae Historica, ed. cit., vol. III, p. 582): Militaribus gestis et aulicis disciplinis. Aceeași expresie apare în „Vita Wandregesili” (în Acta sanctorum ordinis sancti Benedictini, ed. Mabillon-Ruinart, Paris, 1668-1701, vol. II, p. 534). Dimensiunea militară este și ea subliniată în „Vita Arnulfi”: Nam virtutem belligerandi seu potentiam illius deinceps in armis quis enarraret queat? („Căci cine ar putea să dovedească în mod amănunțit vitejia războinică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în particular, a avut pe unul dintre cei mai însemnați istorici ai ei. Contribuțiile sale constau mai întâi în editarea unor colecții de documente. În 1938 publică Documentele Țării Românești. I. Documente interne [1369-1490], fiind ulterior unul dintre cei câțiva „benedictini”- nenumiți - care au elaborat o imensă colecție (28 de volume apărute între 1951 și 1957) de Documente privind istoria României, răsplătită de Academia Română în 1965 cu premiul „Nicolae Bălcescu”. Participă și la realizarea primelor volume ale noii serii de acte
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
gândirea. Secolul al XIX-lea, prin papa Leon al XIII-lea, o va declara filosofie oficială a Bisericii. Cercetând timp de nouă ani într-una dintre cele mai faimoase biblioteci ale timpului, e vorba de aceea de la Monte Cassino, unde benedictinii conservaseră ceea ce era mai valoros din creațiile umanismului, științei și religiei, Toma d’Aquino analizează relația dintre filosofie și teologie. El promovează o unire organică între cele două domenii, în accepțiunea sa rațiunea și dogma neputându-se contrazice, după cum, în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]