35 matches
-
Partidul nostru vrea ca fiecare să trăiască mai bine și să se bucure de munca sa! Să fim mândri de țara noastră! Două Dacii cu câte-o junioară dezbrăcățică pe capotă trec claxonând, fetele împart mere din coșulețe, golanii se benoclează pentru că vântul le ridică fustițele. - Sănătaaate, oameni buni! Sănătaaate... e generos candidatul. - Băi, da-s cam viermănoase merele astea, comentează un țânc. Folosind cotoarele, plozimea începe un concurs de tras la țintă în panoul cel mai mare din zonă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
o pasăre pribeagă și mă rugai pe mine să spun nevesti-tii că ai fost la ședință prelungită. De câte ori nu te-am scos eu din bucluc? Da’ acu, gata, ochii văd, inima cere, organismul nu și nu... Dacă aude consoarta că benoclezi felinarele la fătuci dulci și iabrașe mănânci conservă cu sardine În noaptea de revelion... Se zice reveion, sare Gicu, așa se zice, de ce nu Învățați și voi să vorbiți așa cum se vorbește? Gore aruncă un zâmbet superior. Ehe, uite unde
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
fi vreo cabină de votare, nu??? 03.12.2009 Geoană, președinte pentru o noapte Gicule, n-am dormit toată noaptea, am efectuat revelionul anticipat, cu sarmale de post În față da’ cu vin prima-ntâi! Am stat și m-am benoclat la țopăiala lui Geoană. Turnau șampanie la pesede de ziceai că matoleala era cea mai bună soluție dintre toate. Pe principiul acu’ să bem, că mâine vedem noi pe unde scoatem cămașa și țara din criză. Ați văzut ce șampanie
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
dana grecu? Fără ultimul cuvânt al lu` cristoiu? Nu știi ce pierzi... Și vezi că i-ai adus din timpuri diferite, sezaria ta n-avea ce să caute lângă fidel... Ziceai de mine, Gore, da` tu tot la ei te benoclezi... La ce să mă uit, la trinitas? Mă uit și acolo, da` numa` de dimineață, duminica, dacă tot nu merg la biserică... Gicu lasă frunza să cadă și o urmărește cu privirea, pe măsură ce se apropie de pământ. Adio, pică frunza
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
negru, bleumarin, În dungi, cravată cu picățele, baston, cârjă, servietă-diplomat, melon, ce poți să știi ce e-n mintea lor eleganța lui pește, reprezentarea clasică de old-fashionable? Și nici rocăr nu te puteai aștepta să fie! Așa că, oricât s-au benoclat, tot n-au reușit să-l detecteze și chiar când nu mai aveau de ce să aibă vreun dubiu, chiar atunci când au Început smiling unii la alții cu plecăciuni, țepeni ca niște ciocli, și-și tot strângeau mâinile, tot le ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
papagalul continua strigarea, vacarm în care se auzi, cu putere de tunet, vocea sărbătoritului: hai! Să apuce, fiecare; de ce poate; și să recuperăm, cât mai iute, prețiosul timp pierdut, că, pe mine, mă apucă iar! Hai! Ce stați, și vă benoclați așa, la sărbătorit. Apucați-vă. N auziți, uite, m-a și apucat, iar! Și, fără să privească în urmă, o rupse de fugă, spre bae, cu pantalonii în vine, trântind cu ciudă, ușa, după el. RĂZBOI ÎN TIMP DE PACE
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
tăcu mâlc, își vîrî coada între picioare și își luă tălpășița. Ca o cârpă se comporta rahatul de Spiridon înaintea clasicului marxism-leninismului. Has-Satan ateriză, cu îndemînare de balerin, pe tălpica ferestrei, conștient că întreaga Sală de Spectacole a Universului se benoclează la el. Bătu talpa papucului de dușumeaua cămăruței sale din casa Nicoloaicei, despicând în două miresmele nocturne de cimbrișor, ciuboțica cucului și izmă creață ale cartierului. Cercetă cronometrul și, când se lămuri că să se făcuse deja 4,30 dimineața
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zic alivoar! repeta, în leșin, Doru, vorbele Fiolei, care, e drept, era cam franțuzită și nu crezuse deloc c-or să fie împușcați, până când colonelul Gabrea poruncise ca armele să fie încărcate și observase și privirile jegoase cu care se benoclau la dumneaei plutonierii. - Băga-mi-aș! Ăștia nu glumesc! nu uita să reproducă Doru nici urletul de durere, mai puțin glorios, al Ierbii Fiarelor, aproape concomitent cu prima salvă: fiindcă salve, n-avuseseră de ce să se plângă, fuseseră mai multe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
alătură În cor. Mă uit la Ocky, apoi la Estelle. E trasă la față și furioasă. Mă privește cu o ură pură, de parcă m-ar Învinovăți pe mine că am pus-o În situația asta. Ghostie mă vede că mă benoclez la ea. Îți place puicuța asta, nui așia? Sexi ei? Danu la fel dă sexi ca tine, ei nu frățîne? O trage pe Estelle Înspre el și o sărută, Împingîndu-și limba În gura ei. Ea e stînjenită și țeapănă, opune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
buzele umezite în spirtul îndulcit. Cum scrie la morți. Trebuie să-l scoatem și să-l purtăm în jurul bisericii... — Ți-am zis io, șefu’, șopti Chisăliță, că mormanul ăsta, când te uiți dintr-o parte, aduce a biserică... Uite, ia benoclează-te de aici, în dungă. Ziceam că aici are temelia, pe urmă pereții, acolo sus acoperișul cu turlă și, zvâc !, clopotnița asta ca o macara. — Și crucea unde e ? nu se lăsă Pârnaie. — Cruci sunt peste tot, ajută Isaia. Ia
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]