279 matches
-
împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi, strălucitoare. Un ceas-medalion. Iar în loc de lanț, trona grosolan o fâșie cârpoasă și surie, ceea ce mai rămăsese dintr-o bentiță de rips negru de odinioară. Îi plăcu. Îl cercetă scurt, dar îl puse alături, pe taraba umezită bine de stropii reci ai ploii căzute. Scotoci prin poșeta veche de scai, scoase banii - prețul "SIMBOLURILOR" - și dădu să plece. La insistențele
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1416777868.html [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
împreună cu Maria și prietenele ei la bâlciul din Fetești. În grupul de fete, prietene cu Maria, lui Mache îi atrase atenția o fată ceva mai înăltuță și cu păr șaten, prins într-un coc, cu mai multe ace și o bentiță colorată, pe care Maria o prezentă, spunându-i că este una din bunele ei prietene, pe care o cheamă Veta. La rândul ei, se părea că Vetei, Mache îi atrăsese atenția, lucru ușor de sesizat dacă urmăreai cum îl privea
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
rămâne tot verde, acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn ... Citește mai mult Poem cu ciocârliiCu mine soarele vorbește românește.Îmi petrec viața printre răsărituri,când soarele ajunge în dreptul casei meleîși pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora,îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciuneaapoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți,isi sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă.Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorulși toată ziua muncește fără oprire.Din
VALERIA IACOB TAMAŞ by http://confluente.ro/articole/valeria_iacob_tama%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
mare:10 cămăși (față de ce cămășile din Plaiul Cloșani, Zona Centrală) care se închid cu șnurulete), cu șnurulete sau unele au gură largă de se îmbracă “pe cap“ (P220, P1567, 236, P1133, P2765). La cele mai multe gură cămășii se termină cu bentița, brodata (că majoritatea acestui tip de piese din Mehedinți), dar există și cămăși la care încrețitura de la gât este susținută de un fir de ață-berezău (P2585), peste care se aplică prin coasere un șnur colorat sau o panglică (P2728). Există
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
că în Subzona de Sud a Mehedințiului ciupagul, chiar dacă și-a pierdut din amploarea croiului inițial, a păstrat tradiția decorului tripartit pe mânecă, cu altița separată sau nu, mânecă cu umeraș, cu râuri, cu rânduri săbiate, terminarea gurii cămășii cu bentița sau cu berezău. Aceste caracteristici, comune pentru cămașă de tip carpatic, fără poale, de Mehedinți, asociate la decorul din elemente geometrice, vegetale, florale, zoomorfe, ingenios și novator combinate între ele, conferă fiecărei piese statutul de unicat. Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1421403394.html [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate să poarte nelipsita uniformă albastră, cu matricola pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1404658985.html [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
specifică. 8. Căciula este de culoare neagră, confecționată din stofă tip postav, prevăzută cu două clape din blană naturală de ovine. Clapa din față este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi și o bentiță pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub bărbie. La mijlocul clapei din față se aplică emblema. Căciula este căptușită cu țesătură, asortată la culoarea calotei. Pentru șeful poliției locale, blana de la căciulă este din astrahan (caracul). 9. Cravata se confecționează din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228491_a_229820]
-
și de 40 mm lățime) sub guler și se prinde cu 3 nasturi mici. Gluga este confecționată din același material. Pelerina de ploaie este de culoare neagră și se confecționează din material textil impermeabil. În partea stângă sus are o bentiță cusută în exterior (lungă de 100 mm și lată de 30 mm) și prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare. 18. Scurta îmblănită se confecționează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră, ușor matlasată, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228491_a_229820]
-
dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stânga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus, din partea stângă, este prevăzută o bentiță (100 mm lungime și 30 mm lățime) cusută în partea dinspre umăr și prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare. Scurta îmblănită este prevăzută cu platcă pentru epoleți. Lărgimea scurtei îmblănite se stabilește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228491_a_229820]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moș Ioan Roată și Tedeum-ul Trecând pe lângă catedrala Unirii din Alba Iulia am întâlnit o figură parcă cunoscută. Un bătrânel gârbovit de ani și nevoi în frumosul port din zonele Iași-ului, dar cu bentiță neagră la rever. Dorea să-și facă loc în puzderia de omenire de la intrarea bisericii. A observat privirea mea parcă întrebătoare și m-a abordat direct: - Ce este tinere? Ți se pare că mă cunoști? - Da! Dar nu-mi amintesc
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417422536.html [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
Cum să fie zi națională dacă Majestatea Sa Regele Mihai este ținut în colivie? O colivie aurită, dar tot colivie rămâne. Unirea este legată de Rege, singurul care a dovedit fapte nu numai vorbe ca boierimea noastră. - Și de ce porți bentița neagră? - În amintirea sufletelor de români răpiți samavolnic odată cu o mare parte din trupul țării. Am redobândit prin lupte această cetate românească în care ne aflăm acum, dar milioane de alte suflete mai suportă jugul tiranilor ocupanți. - Si totuși ești
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1417422536.html [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
-Cea Ionică! Se îndreptară spre locul unde este pământul lor, pe un drum bolovănos pe lângă mejdinile oamenilor.” Văd că Trandafir șchioapătă, Diseară mă duc la potcovar cu ei.“ Îl mângâie ușor cu biciul și Trandafir scutură din cap, de fluturară bentițele tricolore legate de coarne. Mai merseră o bucată de drum și boii se opriră.Cunoșteau locul, amușnau frunzele de salcâm și florile lui care mai rămăseseră. -Așa! Copii mei, stați la tata! Zise Carol sărind din căruță, sprijinindu-se cu
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Statuia_din_amurg_al_florin_tene_1329554894.html [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
Acasa > Strofe > Creatie > SĂ TE SĂRUT CU BUZE DE FECIOARĂ Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1611 din 30 mai 2015 Toate Articolele Autorului O , dragul meu, cu verdele-n bentiță cum m-ai sedus în zori, a câta oară și m-ai făcut să merg iarăși desculță să te sărut cu buze de fecioară. Mi-ai aruncat în sân cireșe coapte mi-ai pus la gât șirag de păpădie când
SĂ TE SĂRUT CU BUZE DE FECIOARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1433015475.html [Corola-blog/BlogPost/373069_a_374398]
-
se odihnea ( în așteptarea d-lui colonel) un căpitan foarte “cazon”, un fel de Moș Teacă. Nu știu pe unde venise că avea una din cizme plină de noroi. Vîzând soldatul care intrase în grădină fără grade și numai cu bentița T.R. , i-a ordonat să-I curețe cizmele. Traian a mers în bucătărie, a cerut un vas cu apă și cârpe și s-a prezentat să spele cizmele domnului căpitan. Nu știu ce gest stângaci a făcut Traian, că a răsturnat vasul
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit și„ciupag cu mâneca de sus" 2 Foile sunt unite prin cusătură muchiată. Gulerul este format de o bentiță aplicată pe un încreț îngust, iar în partea superioară este lăsată o margine de 1,5 cm lățime, care formează un volănaș de jur împrejurul gâtului, brodat cu mărgele policrome pe toată lungimea (floarea mărului-roz, siniliu-bleu, liliachiu-lila, galben, verde, roșu-para focului). Bentița
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
bentiță aplicată pe un încreț îngust, iar în partea superioară este lăsată o margine de 1,5 cm lățime, care formează un volănaș de jur împrejurul gâtului, brodat cu mărgele policrome pe toată lungimea (floarea mărului-roz, siniliu-bleu, liliachiu-lila, galben, verde, roșu-para focului). Bentița care este aplicată peste încreț este brodată cu un motiv decorativ asemănător unui un colier, o înlănțuire de cerculețe bătute cu arnici de culoare roșie, bobițe roșii, pituțe care după părerea noastră, trimite la simboluri solare 3 . Cămașa este despicată
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
decor amplu cusut pe stanul din față, spate și mînecă, cu o cromatică proaspătă, dată de completarea decorului cu mărgeluțe policrome brodate, motivul decorativ cu valoare alegorică, mâna, cu rost apotropaic 4, ( după unii cercertători ar fi simbol solar 5 ), bentița cu șirag de cerculețe solare, putem aprecia că piesa a făcut parte dintr-un ansamblu de costum ceremonial, de o deosebită solemnitate, mai precis un costum de mireasă chiar dacă în colecțiile muzeului nu sunt și alte elemente ale acestui ansamblu
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
folositor sieși, când tot ce încojoară este odă și închinare binelui personal!? Pentru că Lazăr Lădariu a învățat să renunțe la aparențe și a intuit Calea Rămânerii în Timpul care vine, prin asumarea sacrificiului de sine fără compromisuri de la idealul său cu bentiță tricoloră. Lazăr Lădariu a dobândit, prin șlefuirea sa permanentă cu Piatră de Hotar, taina clădirii caracterului după chipul și asemănarea Legii pământului. Nu poți fi iubitor de Neam și Țară dacă nu ți-ai încrustat pe răbojul vieții dârele aspre
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. by http://uzp.org.ro/lui-lazar-ladariu-omul-cu-suflet-de-tara/ [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
strecurat printre mese și fum greu de țigări de foi. Era timidă și curajoasă totodată. Apoi am aflat că doar n-avea de ales. Rochița roșie ca eticheta de Cola (credeați că o să zic ca focul?!?), ciorăpei albi, pantofiori și bentiță neagră. Era din povești, o Scufiță Roșie cu Mica Prințesă. În brațe ducea cu greu un buchet mare de trandafiri roșii și albi precum îmbrăcămintea. "Vreți o floare?". Avea 6 ani. Băieții nu cumpărau pentru fetele la care visau noaptea
Codin Maticiuc, mărturisiri despre o concurentă de la X Factor. ”Plâng ca prostul” by Bianca Ștefan () [Corola-website/Journalistic/104637_a_105929]
-
Tamaș Publicat în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentiță tricoloră, îngenunchează în ușa bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își suflecă mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără
POEM CU CIOCÂRLII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Valeria_iacob_tamas_1395306426.html [Corola-blog/BlogPost/360256_a_361585]
-
acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate să poarte nelipsita uniformă albastră, cu matricola pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destine_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
peste toate ,dar nu îi putea usca obrajii de pe care se prelingeau încet lacrimile ,direct in podul palmei. Sarafanul albastru îi devenise - dintr-o dată -foarte drag. Îl mîngîia domol și îi întindea o cută imaginară. Își scoase cu o mînă bentița albă de pe cap pentru a o privi lung, fără nici un gînd și mai citi odata matricola cusută pe mîneca stîngă a bluzei albastre . Dincolo de gard, larma de glasuri se mărea fără ca ea să o audă.Copii veneau pentru serbarea de
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1416332680.html [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
în ea ,definitiv, ca un legămînt mai trainic decît bătrînii Munți ai Măcinului. Fata se ridică ,învăluită de frumusețea descoperită a celor cincisprezece ani, și porni dreaptă și mlădie spre curtea plină. În ochi purta scînteia primei iubiri . -Ai uitat bentița!, îi mai stigă Paul. Fără se întoarcă, Lucia îi făcu un semn cu mîna. -Nu este a mea! A aparținut alteia!Una .. Lucica. 2 -Nu te dau ,mamă, nu te dau după străin! Nu te dau și gata! Parcă ți-
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1416332680.html [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
În dansul pe care îl aveam să-l prezentăm, noi, fetele, eram “maci roșii”, iar băieții erau “bondari”, decorați cu niște aripi galbene din hârtie lipită de sârmă și cu niște antene mari, răsucite, prinse pe creștetul capului cu o bentiță. “Macii” dansam grațios, iar “bondarii” trebuiau să vină încet, într-un zbor lin, să se așeze lângă fiecare mac, să-i prindă mâna și să valseze împreună. La sfârșit “macii” se ofileau, iar “bondarii” deasupra noastră, ne acopereau protector. Dansul
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]