611 matches
-
picioare. Și, mă rog, cine conduce acum spectacolul de ambele părți? Gloatele, prietene, gloatele! 1 Texte religioase din Deuteronom scrise pe un pergament rulat într-o cutie cilindrică, agățată de cadrul ușii multor gospodării evreiești. 2 Denumirea americană a frontierei berlineze dintre Est și Vest.
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
mereu sarcastic (zâmbetul căruia e rânjet sau, baremi, un surâs sardonic), consanguin al genului didactic, în sens de moralizator și punitiv. Pamfletul, diatriba ș.a.m.d. nu sunt vocația unui umorist. Care le poate practica accidental, precum același Nenea Iancu, berlinezul, în satira-i din 1906, la adresa regelui "Ca rol" (!), sau în broșura-i din 1907, concepută sub oblăduirea maximalistului Cristian Rakovski... Umorul e, altminteri, după Wilde, o formă de (supremă) politețe: aceea a disperării. - Sub flamura artei cu tendință, s-
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
material destul, s-o pot scrie afară din țara românească, unde, de-atâta vreme puternicii deosebiți ce s-au perindat la putere vor, sistematic, sub fel de fel de cuvinte, să mă țină într-o poziție umilitoare și inferioară". Devenit berlinez, Caragiale, care nu știa nemțește, se adaptează rapid, căci se îndrăgostise de "țara asta mândră, bravă și plină de frumuseți incomparabile". Paul Zarifopol, doctorand în Germania, îi devine - tocmai pentru că era el însuși admirator al spiritului german - prieten intim și
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Caragiale n-a putut structura acțiunea piesei și asta în pofida amănuntelor pe care le dădea prietenilor care-l vizitau și a faptului că-l anunțase pe Bacalbașa, director general al teatrelor, că-i va preda curând manuscrisul. Tot din perioada berlineză datează și mai multe poezii parodice din care aș aminti fabula Boul și vițelul (parafrază după fabula cu același titlu a lui Grigore Alexandrescu) și Dogaresa și poetul, variantă a poeziei în gondolă, ambele aflate sub formă de manuscris în
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Reportaj, Groaznica sinucidere din strada fidelității, Tren de plăcere, Inspecțiune, Art 214, 25 de minute, iar Schițe nouă conține și nuvele și povestiri precum: Kir Ianulea, Mamă, Pastramă trufanda, Calul dracului, Făt Frumos cu moț în frunte. Tot din perioada berlineză datează o cantitate impresionantă de scrisori și cărți poștale (de obicei ilustrate) trimise prietenilor, cunoștințelor, rudelor. Caragiale a fost un corespondent scrupulos, ba chiar meticulos, care nu lăsa nici o scrisoare fără răspuns. A întreținut corespondență cu Petre Th. Missir, dr.
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
lui I. L. Caragiale, scriitorul a fost un "produs excepțional, dar un produs al solului nostru". Lucrul acesta se vede și din secreta simpatie, chiar complicitate afectivă a lui Caragiale față de tipurile și moravurile pe care le-a zugrăvit. Desigur, anii berlinezi au fost faști pentru Caragiale, aducându-i plăcerile confortului și civilizației. Un tablou mai puțin idilic asupra lor schițează fiul mai mare al scriitorului Mateiu Caragiale. Mateiu considera sejurul berlinez o nebunie mai mult a tatălui său. Să fi avut
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
tipurile și moravurile pe care le-a zugrăvit. Desigur, anii berlinezi au fost faști pentru Caragiale, aducându-i plăcerile confortului și civilizației. Un tablou mai puțin idilic asupra lor schițează fiul mai mare al scriitorului Mateiu Caragiale. Mateiu considera sejurul berlinez o nebunie mai mult a tatălui său. Să fi avut oare dreptate? *) Fragmentele păstrate din comedia Titircă Sotirescu & C-ia au apărut împreună cu două poezii și câteva scrisori în volumul bibliofil cu același nume, în 2003, la Editura Muzeul Literaturii
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
dar mereu bănuită, niciodată imposibilă și de aceea ațîțătoare o numerologie mateină, care se exprimă și cronologic. E important de observat că din acest ultim punct de vedere cronologia Crailor... se potrivește, se "îmbucă" perfect cu aceea din Remember. Acțiunea berlineză din Remember se întinde peste două anotimpuri (primăvara tîrzie și vara, terminîndu-se la începutul toamnei, acea "toamnă spelbă a țărilor de secară și bere, cu cer searbăd" - p. 50), cea din Craii... peste toate cele patru anotimpuri ale unui an
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
a o îndepărta de la curte, Mazarin aranjează o căsatorie cu conetabilul Colonna de la Roma. Pierre Mignard (1612-1695), unul din marii pictori ai curții franceze i-a făcut, înainte de plecarea forțată la Roma, cîteva portrete, între care și cel din muzeul berlinez. Am în față reproducerea unei gravuri făcută după acest portret, care o reprezintă pe frumoasa Maria Mancini, italiancă brună, cu păr abundent buclat, cu un cercel de perlă în urechea stîngă, vizibilă din poziția trois-quarts în care este înfățișată, cu
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
altă informație importantă: traducerea romanului Ion (sub titlul Pământul care ascultă), totul pus sub un generic care să atragă atenția: Victoria scrisului românesc nu mai poate fi contestată. Cu aceeași ocazie scriitorului i s-a realizat un portret de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic articolaș care sună
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de Colinde s-a bucurat și de valoroase aprecieri externe, cum ar fi cele exprimate de muzicianul belgian, Ernest Closson, de muzicologul englez Edward Dent, de muzicologul berlinez Georg Schüneman, de pianistul și pedagogul german Leo Kestenberg, ori de muzicologii Eduard Spränger, Knud Jeppesen, Robert Lach, Ludwig Schmidts, Kurt Taut și lista ar putea continua. „Ce să admirăm mai întâi la această minunată carte, ce a stârnit, la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer, pentru realizarea în comun a unei lucrări consacrate muzicii bizantine - ceea ce reprezintă una dintre marile pagube pentru amândoi - Breazul pierzând posibilitatea lansării alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de plămada sufletească a poporului nostru: studiile și articolele în care scrutează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
este atât de ordin politico-administrativ, cât și economic, drept pentru care vicepreședintele Consiliului Județean Timiș le-a pregătit oaspeților un program de întâlniri cu autoritățile publice locale, dar și vizite la unități de producție sau obiective socio-culturale. LILIANA SCRIPCĂ „Rugăciune berlineză“ l Organizată după modelul american În perioada 5-7 iunie, în Parlamentul Germaniei va avea loc acțiunea intitulată „Rugăciunea berlineză“, organizată în mod similar „Micului Dejun cu Rugăciune“ ce se desfășoară anual la Washington D.C. , în S.U.A. Această manifestare - la care
Agenda2003-23-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281081_a_282410]
-
un program de întâlniri cu autoritățile publice locale, dar și vizite la unități de producție sau obiective socio-culturale. LILIANA SCRIPCĂ „Rugăciune berlineză“ l Organizată după modelul american În perioada 5-7 iunie, în Parlamentul Germaniei va avea loc acțiunea intitulată „Rugăciunea berlineză“, organizată în mod similar „Micului Dejun cu Rugăciune“ ce se desfășoară anual la Washington D.C. , în S.U.A. Această manifestare - la care sunt invitați circa 200 de parlamentari, înalți ierarhi și reprezentanți ai cultelor, oameni de cultură din întreaga lume - se
Agenda2003-23-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281081_a_282410]
-
la Washington D.C. , în S.U.A. Această manifestare - la care sunt invitați circa 200 de parlamentari, înalți ierarhi și reprezentanți ai cultelor, oameni de cultură din întreaga lume - se desfășoară sub deviza „Responsabilitatea politicienilor în fața oamenilor și a lui Dumnezeu“. „Rugăciunea berlineză“ este organizată de Bundestag, sub înaltul patronaj al cancelarului Republicii Federale Germania, domnul Gerhard Schröder. Din delegația României participantă la manifestarea de la Berlin fac parte deputatul de Timiș Petru Andea și pastorul Petru Dugulescu. L. SCRIPCĂ Delegație la Szeged l
Agenda2003-23-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281081_a_282410]
-
l Luftwurzelm, colaj de cuvinte, imagine și sunet legat de istoria migrației germane în Europa de sud-est este spectacolul propus în 18 octombrie, de la ora 19, pe scena Teatrului German l în 20 octombrie, concert punk’n’roll cu trupa berlineză feminină Crazeee l scriitorul elvețian Christian Haller își va prezenta în 22 octombrie, la ora 19, romanul „Muzica înghițită“, versiunea românească urmând să fie citită publicului de către traducătoarea Nora Iuga l expoziția de grafică a lui Alfred H. Kettmann se
Agenda2004-40-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282935_a_284264]
-
este una "în sensul estetizării ei fără limite"? O estetizare are loc sau, dimpotrivă, o politizare, o ideologizare care s-au extins și asupra culturii și artelor, asupra mentalităților în ansamblul lor? E o diferență importantă între mișcarea pariziana sau berlineza din mai ^68 - net angajate politic - și mișcarea americană "flower-power", nici aceasta din urmă eliberată de implicații ori consecințe social-politice. Dacă vrem să facem din "estetizarea existenței" o caracteristică sigură a postmodernismului, trebuie s-o delimitam cît mai nuanțat cu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
și cu aproape toate personajele cărții. Naratorul e un tanar întors de curand din Germania unde și-a continuat studiile de filosofie începute în țară. Ne aflăm în jurul anului 1926. Cameră din casă părinteasca și Bucureștiul interbelic fac pandant pensiunii berlineze și unei Germanii marcate de agitațiile de stradă premergătoare crizei din 1929. Obsesia naratorului pentru spatiul-casă prilejuiește multe pagini savuroase. Interioarele sunt descrise cu fast și farmec livresc și nu o dată camerele în sine reprezintă catalizatori ai memoriei. Prefacerea imobilului
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
De curând aria de acțiune a fost extinsă. Sunt invitate și alte colective simfonice similare, din Europa. Pe cheltuiala proprie sau cu sprijinul sponsorilor. Miza este imensă. Concertele sunt transmise în direct și retransmise în eter inclusiv de radiodifuziunea centrală berlineză, de multe societăți de radio din întreaga lume. În acest context s-a desfășurat participarea Orchestrei Naționale Radio în cadrul recentei ediții a Festivalului "Europa 2000". Înaintea românilor au concertat, în Sala Filarmonicii, Orchestra RAI Torino, iar ulterior, Orchestra BBC Londra
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
cît de cunoscut îi e Simmel intelectualului general de la noi și nici nu îmi dau seama cît de cunoscut i-l va face acest volum-panoramă a preocupărilor sale. Traducerea s-a făcut după o ediție apărută în 1983, la editură berlineza Klaus Wagenbach, dar volumul inițial a aparut mult mai devreme, în 1911. Ediția din 1983 fost însoțită, din cîte știu, de o postfața a lui Jürgen Habermas, care i-ar fi fost de mult folos și cititorului român. Nu știu
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
din eseul Caragiale - marele mim. Are dreptate dl Alexandru Săndulescu, Caragiale mimă, ca geniu, tot ceea ce scria, mereu cu infinită dificultate, efectiv în chinuri creatoare, nefăcînd un pas fără să imite sau să ironizeze pe cineva. În cei șapte ani berlinezi (1905-1912) îi lipsea, acut, suetă de acasă. O suplinea extraordinar în corespondență expediata, pe care o scria cu acribia cu care își compunea opera literară. Tot scriind corespondență, repet, cu aceeași artă că și în bucățile literare, cheltuind, deci, enormă
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
în opinie cu dl Alexandru Săndulescu), o bucată din "momente". De aceea, tocmai, dl Ion Vartic a inclus-o în ediția sa de proza Caragiale din 1998, în sumar, la capitolul Addenda. Scrisorile marelui dramaturg (cu deosebire cele din perioada berlineza) sînt compuse într-adevăr că adevărate opere de artă, rămînînd nemuritoare, că întreaga să opera. Studiul despre Duiliu Zamfirescu (mie personaj dezagreabil, ceea ce nu înseamnă că depreciez opera literară) e, negreșit, plin de substanță. Mărturisesc că nu m-a convins
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
Günter Grass a depus un vădit efort spre a-și redacta, în doar un an și jumătate, ambițioasă carte, la interferență documentarului cu ficțiunea. A consultat arhive cu documente istorice, a încercat să-și formuleze textul pe alocuri în dialect berlinez, renan etc.... Rezultatul acestor strădanii este discutabil, nu neapărat în sensul negativ al termenului. Chiar dacă tonul moralizator și intențiile didacticiste se fac pe alocuri simțite, nu acesta este elementul care deranjează. Și nici absența ironiei sau autoironiei, care ar fi
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
la foxtrott, între dans și propagandă: sunetul primului război mondial de Wolfgang Lamprecht (expert cultural, Viena); Ragtime lingvistic de Luigia Tessitore (Universitatea L’Orientale din Napoli); Jazz&Poetry la Beat Generation și în Austria de Thomas Antonic (Universitatea Viena). Criticul berlinez Thomas Wörtche a vorbit despre conexiunile dintre jazz, comics și romanul polițist, în timp ce Stephan Richter, profesor la Neue Jazzschule din München și-a prezentat propria experiență ca instrumentist (clarinet și ghitară) în diverse contexte jazz-poetry. M-a bucurat mult reîntâlnirea
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
deasupra norilor. Teoretic, pari că știi către ce țintă te îndrepți, în realitate însă nu vezi nimic și poți oricînd nimeri altundeva. Personajele sînt o mină de emigranți ruși, ca în multe dintre cărțile lui Nabokov, poposiți la o pensiune berlineza, de unde fiecare așteaptă, mai mult sau mai putin conștient, o schimbare a norocului. O pensiune sărăcăcioasa, locuită de înși amărîți și jerpeliți, cu un trecut vag sau pur și simplu complet uitat chiar de ei înșiși. Tema e banală: emigrantul
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]