165 matches
-
bizară. Hait! Era o șansă să dai peste un abstinent care, sigur, din moment ce făcea mutre la alcool, era puțintel dus cu pluta. Ghindoc nu mai văzuse niciodată pe careva care să se abțină de la băutură fără a suferi de vreun beteșug ceva, care să-l împiedice să trăscănească competent. Trebuie să vă spun, și-a explicat Paganel descinderea, că fiul dumneavoastră nu învață cum ar trebui. Nu învață cum trebuie? Nu știe să bea! a clarificat bătrânul situația. Hai să bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
la ce bun să fii liber sau să ai nu știu ce drepturi, e o mare prostie să ceri așa ceva, dacă ai drepturi ai și responsabilități, e mai bine să gândească statul pentru tine, se îngrijește cât să trăiești și de ce anume beteșug să mori, îți alege și nevasta, iar dacă umbli în străchini, poți s-o faci până leșini, numai să ai dezlegare de la comitetul de partid, și de ce să nu o obții, doar și ăia sunt oameni, dacă refuză să te
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Acelea au fost niște banale răceli față de ce-a urmat: gripa cârtiței sașii, hepatita F, boala viermilor de mătase, maladia schnauzerilor pitici, pandemia de ataraxie, alergia la oxigen, la asfalt și la dulceața de vișine, gripa furnicilor, sindromul pârșului singuratic, beteșuguri având simptome atât de ciudate, Încât păreau deja a avea propria personalitate. De pildă, pesta lalelelor, a cărei primă formă de manifestare era că bolnavul Începea brusc să vorbească, cursiv și coerent, În limba olandeză . Sau infecția cu stafilococul Mozart
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ar fi rămas, oricum era singurul client, dar Ali Mehmet avea chiar dreptate. Ce să mai facă în Medgidia, să se distreze cu tătărușcile? N-ar fi fost de lepădat, dar auzise cîteva lucruri de-a dreptul înspăimîntătoare despre anumite beteșuguri asiatice de care nu mai scapi toată viața, așa că... Și-a strîns lucrurile la repezeală, într-un fel îi părea rău că pleacă, Mehmet Ali i-ar fi spus tot felul de povești cu Cocoș ăla și, cine știe, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor când ne aduc pe lume, la puii de mâță azvârliți de copii În apa râului, la groaza peștilor În pântecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe uscat, la jalea elefantului mistuit de beteșuguri, la bucuria vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la grozăvia spulberării sămânței, la neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute În păduri, la sfiiciunea puiului abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și de lungi), apoi să se adauge borșul acru umplut „În casă”, tot conținutul cu miros Îmbietor să fie „dres cu ou”, de parcă ar fi fost defect, bunicu’ Ghiorghi, hazos, o Întreba des pe nevastă sa, „-fa Ilianî, da ci beteșug ari borșu’ di zâci cî-l dregi?!” și, abia după ce s-a tras departe de foc, borșul din oală să fie Înobilat cu „două mâni di pentrijăl” aromat ca să fie pe gustul bunicului dar și pe-al noilor veniți de departe
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Anetei, mai mare cu ceva ani, vorbea tare cu aceasta despre familie, iarnă și despre o rochiță nouă și Îi șoptea discret să nu audă mătușă-sa despre un om tânăr și bogat, frumos dar care „cicî ar ave un beteșug nic-nic”, cu casă și pământ În alt sat mai Îndepărtat, doi ochi negri, o față măslinie și lucioasă, un păr cârlionțat și pieptănat În inele și mai ales un zâmbet poznaș Îl priveau direct și cu mare intensitate pe Va
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
în viață și ajungi să răspunzi elementelor [?!] în funcție de felul în care ele se comportă cu trupul și spiritul tău.“ Tabloul clinic realizat de Mihaela Nicoleta Grigore este caraghios-terifiant: „Luni de zile nu este capabil să scrie nimic, preocupat fiind de beteșugurile sale. Apăsarea creierului îl face inutilizabil, răceala nu-l lasă să respire, somn nu are, oasele îi troznesc, carnea tremură... etc.“ M. Blecher avea probleme de sănătate mai grave, dar nu „împroșca cu răutatea oamenii și divinitatea“. Activitatea creatoare este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Hans s-a bucurat mult și a venit imediat cu vestea care îl interesa foarte mult pe Gabriel. Mîine la orele 16 ai fost programat la profesor. Mulțumesc foarte mult, spune românul vădit interesat. Gabriel, sau Gabi, avea un mare beteșug și anume îl ardea jegul pe la lingurică. Era supărător rău în unele momente și a decis să se prezinte la un savant în domeniu. Nu trebuie să întîrzii, profesorul este foarte punctual. Nici o grijă. Azi ce facem? Mergem într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că statul comunist nu se îngrijea ca un bun părinte de soarta cetățenilor de vârsta a treia, cărora le asigura, iată, minunate condiții pentru a se trata de reumatism, gută, artrită și de câte și mai câte alte suferințe și beteșuguri trupești. În aceeași epistolă, Stelian îi mai dădea fiului său cu satisfacție de știre că își reluase între timp serviciul de la cooperativă și că, în general, reușea s-o scoată la capăt binișor, beneficiind de amiciția cu secretarul Girolteanu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
căpia dintr-odată. Din senin, i se părea. Îi mai explicau oamenii, prin semne, cum stau lucrurile, mai citea pe buze, dar nu putea pricepe cum ceva nevăzut, inexistent pentru el, poate să aducă atâta tulburare; unii îl fericeau pentru beteșugul său. Târgoveții erau mai necăjiți ca niciodată. Povestea cu Banca dăduse peste cap mica lor fanfaronadă, vroiau să-și verse nițel năduful, bătăile orologiului deveniseră un coșmar. Ce atâta vorbă? Turnul pus la pământ, cu ceas cu tot, și... gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cu atîtea angoase, Cioran a fost, ca orice bolnav, un om foarte ocupat. A recunoscut, de altfel, cu sarcasm surd și autoironie, că bolitul îi consumă tot timpul și toată energia, încît nu poate nici scrie, nici compătimi pe altcineva. "Beteșugurile mele îmi iau atîta timp, că nu le mai pot suporta și pe ale altora. Nu am spațiu de cedat unor suferințe străine; sînt copleșit de ale mele, am capitulat în fața lor". Alteori observă înrăirea, închistarea bolnavilor în propriul lor
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
Ca țipete și icneli de sudoare ale muncilor facerii,/ De la mama mea grea rămasă?// Cum să scrii cu oameni în alți oameni? Cu elitre în alte elitre?/ Cu ochi de orbi peste alți ochi de orbi? Cu meteahne peste/ meteahne? Beteșuguri peste beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste carnea noastră/ tânără, îndârjită, tare, frumoasă. Lasă urme adânci. Și privind la/ toate acestea
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
și icneli de sudoare ale muncilor facerii,/ De la mama mea grea rămasă?// Cum să scrii cu oameni în alți oameni? Cu elitre în alte elitre?/ Cu ochi de orbi peste alți ochi de orbi? Cu meteahne peste/ meteahne? Beteșuguri peste beteșuguri, răni peste răni? Sângele/ nostru curge în cruguri. Ca stelele"; "Peste morți trec, șăgalnic,/ nepăsătoare tăvăluguri.// Și, în primul rând, tăvălugul istoriei noastre. Peste carnea noastră/ tânără, îndârjită, tare, frumoasă. Lasă urme adânci. Și privind la/ toate acestea, tu, nenăscutul
Naștere ușoară by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7336_a_8661]
-
descifrată, o citadelă a cărei poartă se deschide numai unui sesam din ce în ce mai lung, mai elitist, mai ferecat în abstracta-i și aroganta-i oficialitate". Tipul de lectură al lui N. Steinhardt are însușiri pe care el le trecuse în rândul beteșugurilor. E un impresionism superior (în linie lovinesciană și zarifopoliană!), rareori acidulat și mai adesea aluziv. Scrie cu aceeași îndemânare, alert și pregnant, cu asocieri și disocieri surprinzătoare, despre Corneille, Moličre, La Bruyčre, Tolstoi, Thomas Mann, Shaw, Proust, Gide, Valéry, Cocteau
Sărbătoarea lecturii by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7244_a_8569]
-
sine. Parcă tot universul se adună în marginile chinului personal, lumea exterioară neavînd sens decît dacă îi stîrnește amintirea durerii proprii. Așa se face că toată curiozitatea de care este capabil seamănă cu interesul cu care bolnavii își analizează propriul beteșug. De aceea, neputînd să vadă realitatea decît prin fanta suferințelor intime, Kierkegaard pare un intelectual a cărui viață s-a încheiat odată cu despărțirea de Regine Olsen, restul existenței nefiind decît o lungă și virtuoasă ruminație pe seama trecutei rupturi. Un tînăr
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
Livius Ciocârlie intră în pielea unui observator care descrie cu minuție ravagiile anilor. Judecat după detașarea cu care își contemplă declinul, Ciocîrlie dă aparența unui spirit crud, care nu se menajează defel. De pildă, dacă ar fi să dăm crezare beteșugurilor pe care și le recunoaște, am avea de-a face cu un caz pierdut: memoria l-a lăsat, curiozitatea i s-a stins, impulsul creator l-a părăsit, imaginația i-a sărăcit, simțurile îi sînt în colaps, surditatea cere proteză
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
credință va dobândi cea mai mare fericire, dar cine îl părăsește va fi pierdut, și-n veci, și-n lumea aceasta”. Câți frați nu-mi vor spune, după ce m-au auzit rostind această istorioară: „Ne pari cu mintea atinsă de beteșug și suflet cuprins de nebunie; într-adevăr, n-ai zburat, ci mințile ți-au zburat; nici n-ai fost în capcană, ci sufletul ți-a fost prins; căci poate oare omul să zboare și pasărea să vorbească? Ți-o fi
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
demnitatea precum acest veșmânt funest care mă reifică, suprimându-mi chipul și confiscându-mi identitatea. .. Cu vălul acesta blestemat, nu sunt nici ființă omenească, nici animal, doar o sudalmă, o ocară pe care trebuie să o ascunzi, întocmai ca un beteșug” (62), spune Zunaira. Într-o zi fatidică, Zunaira acceptă să iasă la o plimbare alături de soțul ei. Mohsen este obligat de un taliban să intre la slujba dintr-o moschee, iar Zunaira îl așteaptă în soare, sufocându- se, ore întregi
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
cu emoții nedefinite se întunecă mult prea devreme îți spui ziua e chiar o părere un fel de liant între poli nevăzuți subțiată de întrebări o navă rătăcitoare cum ar fi s-o înduplec să ardă în numele meu Abatere Incurabil beteșug al singurătății - cuvinte la marginea clipei bolnave se poate alcătui doar o pată din ecoul lor strâmt o sfârșeală îngăduită netimpului vrajba dezacordul cu lumea Clopotul mare hrănit din tăcerile serii mă întoarce din drum Memento Ții în mână aceleași
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
popor pe loc înțepenit de groază: - Nu votați acest text și vom avea mâine un parlament de cerșetori, vom fi o Românie de parlamentari cerșetori... Ioi, Iștenem!, cum ar zice un prieten al meu din Harghita și Covasna, da' ce beteșug le-o mai rândui Bunul Dumnezeu la aleșii noștri? Sau, ca să fim emancipați: O, my, good!, - Dumnezeule!, s-a răzvrătit pe loc Haralampy, îndoindu-se în același timp, dacă exiști cu adevărat și-i vezi la televizor pe aleșii noștri
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
Așadar, o carte de noptieră, o carte de ținut aproape. Fiindcă, printre rândurile ei, în tot răul e și-un bine, dar și-n orice binefacere o tâlhărie. De pildă, Munca te face să crezi, până aproape de sfârșit, că fiecare beteșug își află leacul printr-un descântec potrivit. Însă nu doar scăparea personală e cea pe care-o caută oamenii în farmecele țigăncilor: „Și când vrei/ Sufletul să i-l iei/ Cuiva/ De undeva,/ Și să-l dai la Dracul,/ Întinzi
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]
-
zdrențe te-au târât/ Erori nu scad acolo, e știut.” (Autoarea către carte) În cele din urmă afecțiunea de mamă prevalează și ea recurge la soluția „îndreptării” printr-o nouă ediție. Posibil s-o fi stimulat și vestea că, în pofida beteșugurilor, A zecea muză avea trecere la cititori: în catalogul unei librării londoneze figura la 8 ani după apariție și nu oricum, ci într-o companie selectă, atunci dar și astăzi. Cartea a reapărut în 1678 la Boston. Între timp, doamna
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
Manole dădea tonul. Cînd ne-am căsătorit ( în 1985) era pensionar ; asta nu-l împiedica să-și aibă și să facă și celor din jur programe bine chibzuite. Rămăsesem doar 4 locatari, noi, Filitteștii, și cumnații lui, oameni retrași, cu beteșuguri, și neiubitori de viață socială. Manole fusese finanțist, avocat, director al Fabricii de uleiuri Phoenix, apoi, după ieșirea din pușcărie, ajutor de contabil la Buftea, ghid la ONT, funcționar la un oficiu valutar. Viața, vreme de 40 de ani, alături de
O convorbire cu Georgeta Filitti by Laura Guțanu () [Corola-journal/Imaginative/13666_a_14991]
-
ziua! Acum, ne-am trezit că avem și-un Erou! Nu mai vede bine?! Se poate și nu e de glumit cu așa ceva. Dar sunt atâția oameni care nu mai văd cum trebuie și care nu fac atâta caz de beteșugul lor. Cât a văzut normal, de ce nu și-a pus ceva parale deoparte? Nu are decât o singură mână - se va spune - cu greu își poate găsi de lucru! I s-a oferit slujba de paracliser. A zis că el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]