89 matches
-
tradițiile secolului al XVII-lea de a apela pentru ilustrația cărții la pictorii de meserie: Gillot, Troy și Lemoine, Boucher, Oudry. Mijlocul secolului (1755-1775) este perioada cărților cu viniete (ilustrații cu format mic intercalate în text), cea mai apreciată de bibliofili; gravurile sînt adesea trasate în acvaforte și retușate cu dalta pentru detalii; cîțiva artiști se consacră în mod special ilustrației de carte: Gravelot, Cochin fiul și mai ales Eisen, a cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de bibliofili; gravurile sînt adesea trasate în acvaforte și retușate cu dalta pentru detalii; cîțiva artiști se consacră în mod special ilustrației de carte: Gravelot, Cochin fiul și mai ales Eisen, a cărui senzualitate a bucurat mai multe generații de bibliofili. Sfîrșitul secolului (1775-1800) revine la mai multă simplitate, ceea ce nu înseamnă că n-a existat o sensibilitate exagerată în perioada lui Rousseau și Greuze sau răceală în timpul lui David și al neoclasicismului; două nume domină ilustrația cărții: Marillier și Moreau
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
scriitori și public crește. Putem studia rolul unor instituții sociale și asociații, cum ar îi salonul literar, cafeneaua, clubul, academia și universitatea. Putem urmări istoria revistelor și ziarelor, precum și a editurilor. Criticul devine un mijlocitor important ; un grup de cunoscători, bibliofili și colecționari, poate sprijini anumite tipuri de literatură ; iar asociațiile oamenilor de litere ele înseși pot ajuta la crearea unui public special de scriitori sau de pretinși scriitori. Mai ales în America, femeile, care (după cum spune Thorstein Veblen) procură recreație
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
statistici ale bibliotecilor românești din străinătate și ale cărților românești aflate în fondurile acestora, un inventar al institutelor de literatură și al principalelor edituri, însoțit de o „statistică a tiparului”. Sunt menționate expoziții internaționale de carte, congrese ale bibliotecarilor și bibliofililor, cercuri literare, fondul de carte al diferitelor biblioteci, piața cărții românești din străinătate, piața cărților străine intrate în țară. Din 1924, suplimentul intitulat „Bibliografia românească” devine publicație de sine stătătoare, cu apariție lunară. B. c. mai cuprinde și articole semnate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285934_a_287263]
-
implementat” o comisie de etică care (cacofonia este genetică) să analizeze marile realizări securiste în lumea sportului cu balonul rotund. De ce ar fi făcut ceva similar creștinii români în propria lor ogradă? Istoria nu-i mai preocupă decât pe puținii bibliofili care iubesc plimbările prin anticariate. Nu este cazul cu noi, ortodocșii recenți, convertiți de câteva sute de ani la ideologia „toleranței”... N-a ajuns să ne copleșească pocăința pentru trecutul rușinos al Bisericii (pentru mulți, o mamă cu probleme de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cultural în Ungaria lui Matei Corvin îl socotește ca fiind consecința Reformei religioase. În discuție este atmosfera intelectuală - inspirată parcă de conceptele lui Erasmus, precum și de „ereticii” umaniști protestanți (de pildă Giorgio Blandrata, Johann Sommer, Francisc Davidis ș.a.) - pe care bibliofilul Teleki o sesizează, chiar dacă așezarea în timp a factorilor de emulație nu o face corect. Reformismul radical profesat la curtea lui Ioan al II-lea Sigismund - e cazul confesiunii protestante a antitrinitarienilor aflată într-un permanent contact cu Italia - face
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
necesitat cheltuieli imense, dublate de o constantă preocupare pentru tot ceea ce putea fi valoare în ordinea creării unei culturi artistice și științifice. Înconjurat de un cerc de specialiști, între care, alături de amintitul Hahnemann, figura un număr important de librari și bibliofili, el se evidențiază și dintr-un alt fapt remarcabil: încurajarea artiștilor și a oamenilor de știință din Sibiu. Era acolo o atmosferă de entuziasm, o efervescență spirituală meritorie pe care, așa cum am văzut, cancelarul Teleki de la Târgu-Mureș o prețuia cum
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
rămas cu totul nouă, religia A rămas simplă ca și hangarele din Port-Aviation În Europa numai tu nu ești antic, o Creștinism! Îl putem crede pe profetul "Noului Spirit", autorul Caligramelor, care a recunoscut primul geniul lui Picasso și Braque, bibliofilul care se înclina în fața pornografiei, a telefonului, a radioului și cinematografului, adică pe Guillaume Apollinaire. Lecția a V-a EXPERIMENTAREA CREȘTINĂ Superioritatea celui slab: o strategie mediatică • Instrumentele universalității • Sfaturi publicitare • A transmite înseamnă a organiza: utilitatea interfețelor • O instituție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
viitorului ce stă să vină. Necazul revoluționarilor este că moștenesc ceva mai mult decît alții. Încurcătura mediologică. Fiecare cultură este în principiu și în general un sistem de măsuri conservatoare, și oamenii, memorii scrise mediatorii Socialului sînt conservatori profesioniști. Acești bibliofili de nevoie depind mai mult decît alții de tradițiile literare, fiindcă așa se construiesc instrumentele de analiză. Nu există mai multă disponibilitate pentru transmisie la un legat de idei decît la "esența iradiantă a adevărului". Există în istorie medii bune
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
încoace, bărbosul își rata lovitura. Într-o logică a imaginii și a pieței (difuzare literară și palmares săptămînal al best-seller-urilor), un Das Kapital tradus în franceză ar fi rămas ceea ce fusese inițial în Franța, și anume o extravaganță erudită pentru bibliofili, și nu un punct de plecare al unui curent politic. Să ne imaginăm ca să ne amuzăm o confruntare Proudhon/Marx la Apostrophes, și fața Europei ar fi fost alta. Fiindcă între cel dintîi, originar din Franche-Comté, zeflemitor și afabil, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mare capacitate de esențializare și o valoare educațională. El oferă plastic și inventiv multe dintre elementele privind formația intelectuală, preocupările, concepțiile, gustul rafinat și preferințele proprietarului. Istoria bibliofiliei este tot atât de veche ca și cartea. În antichitate, amatorii de texte rare (bibliofilii) colecționau manuscrise autografe, iar în evul mediu codexuri miniate. Ne gândim aici la Petrarca, Jean Grolier (primul bibliofil în accepția modernă a termenului), episcopul Richard du Bury (cancelar al Angliei), Richelieu, Mazarin, Colbert, Frederic cel Mare, de la noi Despot Vodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Bury (cancelar al Angliei), Richelieu, Mazarin, Colbert, Frederic cel Mare, de la noi Despot Vodă, D. Cantemir, C. Brâncoveanu, Mavrocordații, cronicarii și umaniștii Ureche, Costin, Neculce, Udriște Năsturel, mitropoliții Dosoftei și Ivireanul, apoi mulți boieri și nobili cu biblioteci impunătoare, toți bibliofili de renume. Vechimea, raritatea, ediția princeps, exemplarul de lux, autograful, ex-librisul, hârtia, ilustrația, legătura de artă sunt elemente prețioase care indică valoarea cărții, conferă caracterul de document-bibliofil. Și Iașul de azi numără, după câte știm, mulți bibliofili. Pasiune minunată și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
biblioteci impunătoare, toți bibliofili de renume. Vechimea, raritatea, ediția princeps, exemplarul de lux, autograful, ex-librisul, hârtia, ilustrația, legătura de artă sunt elemente prețioase care indică valoarea cărții, conferă caracterul de document-bibliofil. Și Iașul de azi numără, după câte știm, mulți bibliofili. Pasiune minunată și e bine că nu se pierde. În bibliotecile ieșene vom întâlni multe cărți de interes bibliofilic. Din bilanțul veacurilor de afirmare a cuvântului scris ce exprimă gândirea românească nu lipsesc manuscrisele și cărțile vechi cu aceste prețioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cine înțelege să urmeze acest bun sfat al lui Eluard, un du-te-vino între cele două canale e cea mai bună recomandare. * * * Byblos, pe coastă, orășel care a dat și numele primei cărți din lume, capitala mitică a bibliotecilor și a bibliofililor. Mergând de-a lungul micului port de agrement, unde o întreprindere americană curăță, eficient și benevol, prin dragare și cu solvenți, sechelele mareei negre provocate de bombardarea unei rafinării învecinate, un coleg libanez suspină: "Ah, America! Imperiul ne omoară cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri literare” ș.a. trei piese care s-ar putea numi „recapitulative”: Luptătorul pe două fronturi, Casa Evantai sau Divina tragedie pentru bibliofili și Vărul Shakespeare. Cercurile predeterminante - cel existențial, cel istoric și cel cultural - sunt aici privite simultan, ca fiind sinonime și, într-un sens, interșanjabile. În indicațiile de regie la Luptătorul pe două fronturi se face o precizare semnificativă: „Se va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
substituie, practic, istoriei în Luptătorul pe două fronturi. În Casa Evantai umanitatea este organizată ingenios într-un veritabil sistem de „dicționar”. Protagonistul, Vlad Vlădescu, suferă de fixația borgesiană a scrierii-citire. Opera vieții lui - o carte-clasor numită simptomatic Divina tragedie pentru bibliofili - radicalizează polemic această dimensiune a creației, despre care se tratează și în Vărul Shakespeare, unde evenimentul capital e producerea anevoioasă a unei opere numite Hamlet de-al doilea, care dă prilej unei colaborări pline de semnificații între un precursor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
elastic și legănat? Parcă ar purta o tavă cu șerbet pe coridoarele seraiului.” Alături de publicistica politică, din care o selecție de „pagini dintr-o luptă antifascistă și democratică” a apărut în volumul Conspirații sub cer deschis (1976), omul de cultură, bibliofilul și bibliograful K. și-a făcut o pasiune din strângerea și editarea unui număr însemnat de scrisori și documente. Cu modestie, își recunoaște doar rolul de „cucernic copist care s-a străduit să rânduiască textele, să le tălmăcească pe cât i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
au oferit informații decisive care au condus la inițierea unor atentate împotriva acestora. Din această categorie fac parte Ilie Merce, Pleșiță, Cornel Burtică și "sursa Laurențiu". O a treia categorie oferă o interesantă soluție de mediere, este vorba despre eruditul, bibliofilul profesor Dan Zamfirescu, incomparabil cu celelalte figuri grotești. Susținător entuziast al regimului și admirator al lui Ceaușescu ca lider provindențial, Dan Zamfirescu își manifestă simpatia față de vechii adversari de la E.L., avînd ca justificare pentru poziția partinică, asumat-antiamericană, argumentul lui Doiaru
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
Alex. Ștefănescu Spre încântarea bibliofililor La Editura Curtea Veche din București a apărut o ediție elegantă a tuturor versurilor lui Geo Dumitrescu, poet care a rămas până azi un simbol al tinereții nonconformiste, deși a trecut de 80 de ani. Geo Dumitrescu merita o asemenea
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
anii 1980, 19,00 Casa de Cultură - lansarea cărții „Ghidul orașului Jimbolia“ de Sorin Pavel și a albumului de reproduceri Ștefan Jager, 20,00 Spectacol folcloric; sâmbătă, 7 august - 10,00 Muzeul Ștefan Jager - expoziție și lansare de carte a bibliofilului Ion Iliescu, 14,00 spectacol folcloric, 16,00 Concursul Miss Zilele Jimboliene, 17,00 Înălțarea pomului de Kerweih în fața Bisericii Catolice, 18,00 Vecernie solemnă și concert de orgă, 19,00 Concerte muzică ușoară; duminică, 8 august - 10,00 Liturghie
Agenda2004-32-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282731_a_284060]
-
intim cu manuscrisul, iar un volum din Poetica lui Aristotel apărut în 2001, chiar și pe hîrtie, e oricum diferit de documentul pe care îl consulta Erasmus din Rotterdam, să zicem. Dar, cu excepția acelor cărți dispărute în diverse împrejurări, cercetătorii, bibliofilii, istoricii, curioșii pot avea și trebuie să aibă acces la cărțile rare, la volume vechi, la colecții de ziare îngălbenite de praf. Întîlnirea dintre cititor și carte, lectura, are și dimensiuni fizice, o anumită materialitate esențială, care nu poate fi
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
Commentarii / in octo libros politicorum / Aristotelis. [...]. Într-un al doilea rând, Eugen Pavel completează cu șapte titluri noi și cu adnotări precise ale altor lucrări vechi românești, cu același entuziasm al recuperatorului. Pe parcursul cărții, atât filologul (în special), cât și bibliofilul (în general) vor descoperi odată cu însemnările manuscrise făcute de micii cronicari de demult pe marginea paginilor îngălbenite de carte veche "tot ceea ce este legat într-un fel de impactul cărții, de păstrarea și trasmiterea ei intactă peste ani, dar și
Parfumuri vechi de carte by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/9189_a_10514]
-
Simona Vasilache În centrul vechi, Strada Doamnei pare să devină vadul anticarilor. Lîngă cel mare, pe care-l cunoșteam de mult, lumea căutătorilor de chilipiruri, dar și a bibliofililor întîrziind lîngă hărtănitele ediții franțuzești, s-a mai deschis, recent, unul. Unu, îi zice, și te miri, fiindcă avangarda și-a dorit să sfîrșească în foc, nicidecum în praf. Dar lăsînd asta - un nume, ce-i? - descoperi cu plăcerea pe
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
muncă impresionantă încununată de succes atât prin numărul de titluri adunate, cât și prin girul rigorii științifice conferit de exactitatea informației, având în vedere vechimea publicațiilor. în finalul listei sunt enumerate și cele 70 de incunabule din colecția particulară a bibliofilului, dintre 34 au fost achiziționate, în 1962, de Biblioteca Națională a României. Se pare că și alte exemplare incomplete de carte rară din această colecție particulară au ajuns pe diverse căi la amintita bibliotecă bucureșteană. Pe unele din ele renumitul
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
London, 1687 și The lives of the Othoman Kings an emperors. London: printed by Adam Islip, 1638 - in folio pe lângă portretele de sultani cuprind și informații referitoare la domnia lui Iancu de Hunedoara. Cea mai veche dintre tipărituri pe care bibliofilul C. Karadja a notat cu creionul "P. Neamț" este lucrarea lui Jacobus de Voragine: Legenda aurea sau legenda sanctorum, exemplar la fel de incomplet ca și precedentele enumerate. Această situație ne-a împiedicat în stabilirea cu exactitate a datelor sale de apariție
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]