9,844 matches
-
Mi-am imaginat întot-deauna paradisul ca o bibliotecă, nu ca o grădină, spunea scriitorul argentinian Borges într-un interviu acordat lui Alastair Reid. Cunoscuta editură clujeană Dacia, cu începere din 2000, a lansat o nouă colecție: Dacia Educațional, în seria "Bibliografie școlară", prin urmare este vorba de monografii sau de " Biografia unei capodopere", de analize critice ale unor opere clasice studiate în liceu. În 2002 au apărut în cadrul acestei colecții coordonate de criticul Ion Simuț, patru cărți despre cărți, patru numere
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
tuturor creatorilor de capodopere prezente sau nu în această colecție. În mai toate aceste monografii galeria personajelor este nelipsită, așa că Vitoria, Nechifor Lipan și alții sunt resuscitați în memoria cititorului extradiegetic, cum îl numește M. V. Buciu. Nicăieri nu lipsește o bibliografie selectivă satisfăcătoare. Revenind la Marian Victor Buciu, conferențiarul doctor de la Facultatea de Litere a Universității din Craiova unde predă cursuri de istoria literaturii române interbelice și postbelice concepe monografia despre romanul Animale bolnave al lui Nicolae Breban folosindu-se de
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
semantica. în continuare sînt tratate diferențele de uz, calcurile care concurează uneori împrumuturile lexicale; pornind de la situațiile actuale, se lansează unele ipoteze asupra viitorului influenței engleze. în final, se prezintă stadiul cercetărilor în domeniu și bibliografia minimala pentru fiecare limbă (bibliografia detaliată și comentată formînd obiectul celui de al treilea volum al seriei, apărut tot în 2002 - An Annotated Bibliography of European Anglicisms). Articolul despre influență engleză în română - aparținînd autoarelor care au colaborat și la dicționar, Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
de un generos aparat de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale temei abordate. Pe bună dreptate, autorul remarcă abundența ca niciodată a traducerilor în limba franceză a bibliografiei necesare. Datorită acestor lucrări, el poate descoperi "firul roșu care subîntindea în taină esența iconografiei paleocreștine": acesta este conceptul de Slavă (care abia în reflectarea medievală a crucificării va fi, treptat, înlocuit de cel al mântuirii prin suferință). Mai departe
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul de greutate este dicționarul - A Dictionary of European Anglicisms (Oxford University Press, 2001), dar nu mai puțin interesante sînt grupajul de studii - English in Europe - și cel de bibliografii - An Annotated Bibliography of European Anglicisms, ambele apărute la aceeași editură, în format asemănător, în 2002. Cred că se întîlnesc în concepția dicționarului două direcții actuale importante: pe de o parte, în lingvistică, un curent de studii tipologice și comparative
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un sistem simplu gradele de integrare a împrumuturilor. E important și îmbucurător că din această panoramă nu lipsește româna. Partea românească - tratarea cuvintelor în dicționar, studiul teoretic și prezentarea critică a bibliografiei - a fost redactată cu acuratețe și competență de trei autoare: Ilinca Constantinescu, Victoria Popovici și Ariadna Ștefănescu. Așa cum arată coordonatorul lucrării în introducerea la dicționar, repartizarea limbilor permite interesante studii comparative, legate nu numai de afinități sau divergențe genealogice, dar
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
din clișeele culturii underground - droguri, băutură, întîmplări incredibile care ar putea alimenta ziarele dornice de senzațional, un anturaj care cuprinde "personaje" unul și unul. Fiecare pasaj reface istoria de succes a unui loc comun "subcultural". Este momentul să oferim o "bibliografie" minimală extrem de necesară pentru înțelegerea unui astfel de text: Maradona, Salinger, Quentin Tarantino, Limp Bizkit, Trainspotting, Zdob și zdub, BUG Mafia, La Familia, Fight Club, Kerouac etc. Peste toți aceștia se presară din belșug înjurături grele și veți obține povestea
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
o astfel de cultură ca să fii "ales", ca să fii aparte. Și într-un fel are dreptate, cît timp nu ai și pretenții literare, cît timp nu publici și nu scrii, totuși, în "caiețel". Deocamdată Alexandru se pune la punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu, Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Colecția Debut, 2002, 128 pag. Alexandru Vaculovski, Pizdeț, Editura Aula, Colecția "Frontiera", 2002
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
à travers le monde de Albert Wolf, din 1884, cu informații despre marchizul Bedmar, "tocmai acum când mă ocup de Lucia", comunicarea lui Al. Ciorănescu precum că Biblioteca Academiei Române este posesoare a câtorva date, aflate sub sigla Mme de Bedmar, Bibliografia hispano-română a lui Ramiro Ortiz, cu date catalogate chiar de Ciorănescu, "lucruri noi despre Lucia" în cartea lui Xenopol despre Genealogia Calimachilor. Ca să nu mai vorbim despre fotografiile, albumele, desenele Luciei, aflate în păstrarea soților Serrat y Valera, reticenți în
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
spiritul critic al lui Alexandru Busuioceanu, despre monumentalul cultural din concepția sa de scriitor, despre condiția scriitorului de pretutindeni, dar mai ales aceea a scriitorului din exil, despre mândria lui de a se găsi citat cu lucrările sale în diferite bibliografii, în articole din diferite contribuții științifice, în antologii de poezie, originale și traduceri. Aportul dlui C. Popescu-Cadem este greu de prețuit la adevărata sa valoare, când restabilește date, greșit comunicate de autor, când identifică scriitori, mai ales spanioli, mai puțin
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
te face s-o citești pur și simplu. Drama lui este aceea de a fi exilat undeva pe raftul doi al criticii de către editori. Pentru a obține finanțare de la Ministerul Culturii, editorii trebuie să propună în prostie critica "manualelor", a bibliografiei foarte generale... Cioculescu deja înseamnă finețe. Și Cioculescu nu se potrivește cu ideea de subvenție... Cioculescu își tratează clasicii ca pe niște egali. Aici stă agresivitatea sa. în capitolul său, dedicat perioadei pașoptiste, din celebra Istorie a literaturii române moderne
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
părerile autorului. De altfel, Părul Berenicei este chiar jurnalul scrierii (între 1961 și 1964) a lui Matei Iliescu iar Meteorologia lecturii, un eseu tîrziu și destul de dificil, o a doua oglindă în care romanul său de debut se reflectă, cu �bibliografia" care i-a stat la bază, cu, adică, operele care au țesut covorul intertextual al romanului propriu. Fără nici o îndoială, Radu Petrescu este un scriitor original a cărui cotă a crescut în deceniile din urmă. Rezervele pe care mai ales
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
ce se explică ușor din atracțiunea reciprocă a două firi omogene"3). De la Mite Kremnitz, al cărei Der rumaenische Lenau (Preussische Jahrbuecher, 1900), reluat în Convorbiri literare, 1900, la ultimii eminescologi, relația cu Eminescu e întoarsă pe toate fețele. În bibliografia obligatorie îl vom descoperi pe I.E. Torouțiu, autor, în Convorbiri literare - 1939 al unei cercetări savant omagiale. Destinderea marcată de sfârșitul anilor șaizeci nu se putea fără un moment care să fixeze dimensiunea acestei relații. În septembrie 1969 vor avea
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri, în Date noi despre începuturile publicistice și literare ale lui I. L. Caragiale, extras din "presa noastră". Dar și în cazul său, ca și în al altora, identificarea nu înseamnă și publicare, de aceea
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
limpezirea paternității unui text fiind nevoie de buna credință a unui om ca Alecu Urechia, în stare să-și decline paternitatea articolului Gazometru, semnat " Cloroform", printr-o scrisoare, recunoscând în falsa atribuire o răzbunare de moment a lui Caragiale. Autorii Bibliografiei au identificat ei înșiși contribuțiile nesemnate ale lui Caragiale, ca Dorina Grăsoiu, Giosué Carducci de Edmond Rod, pe care îl și publică în "Revista de istorie și teorie literară", după "Constituționalul"; în schimb textul Chestiuni politico-ideologice din "Ziua" nu este
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
scrisoare în care s-ar fi aflat răspunsul. Și un comentariu, pe care îl privesc deosebit de interesată, vizând ponderea cercetării științifice în efectuarea unei ediții critice, caracterul acesteia de lucrare pornită de la documentare și concentrată asupra ei. Eugen Simion apreciază Bibliografia I. L. Caragiale ca strategie a cercetării și condiție pentru eficiența specializării. În cazul ediției de față, mobilitatea mișcării și forfota reliefurilor țin, în mare, de rezultatul acțiunii în comun a grupului de cercetători de la Institutul G. Călinescu, autori ai mai-sus-citatei
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
I. L. Caragiale ca strategie a cercetării și condiție pentru eficiența specializării. În cazul ediției de față, mobilitatea mișcării și forfota reliefurilor țin, în mare, de rezultatul acțiunii în comun a grupului de cercetători de la Institutul G. Călinescu, autori ai mai-sus-citatei Bibliografii, în două volume (1977-1998): Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Dorina Grăsoiu, Rodica Florea, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu. Prin această lucrare, ei demonstrează eficacitatea experienței anilor petrecuți în biblioteci, unde au căpătat dexteritatea intuirii labirintului care înseamnă lumea ziarelor
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
a construcției, pornesc de la început de la dezideratul explorării pe spațiul și planurile multiplu avansate, folosind orice detaliu care să dea sens și tensiune gândirii, condiție a împingerii mai departe a cercetării. Odată ce am luat contact cu primele note, realizăm importanța Bibliografiei. Autorii ediției nu se sfiesc să-i recunoască valoarea și sprijinul, participarea la definitivarea, în timpul util, a întreprinderii lor de anvergură. Numai cu datele oferite de Bibliografie a fost posibilă cuprinderea fără tăgadă a spațiului și timpului apariției textelor, participarea
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
mai departe a cercetării. Odată ce am luat contact cu primele note, realizăm importanța Bibliografiei. Autorii ediției nu se sfiesc să-i recunoască valoarea și sprijinul, participarea la definitivarea, în timpul util, a întreprinderii lor de anvergură. Numai cu datele oferite de Bibliografie a fost posibilă cuprinderea fără tăgadă a spațiului și timpului apariției textelor, participarea scriitorilor din diferite zone ale țării, la promovarea operei lui Caragiale. Un surplus al lămuririi depline, mai mult decât prețios, posibil doar prin recuperarea textelor, din periodice
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
psihogeneza unui caz de homosexualitate feminină (1920), Un caz de nevroză demoniacă în secolul al XVII-lea (1923). Cele mai multe dintre titlurile de mai sus apar pentru prima oară în românește abia o dată cu acest volum. Ele ocupă un loc deosebit în bibliografii - atât în cele preocupate de subiecte teoretice ori ținând de un mai larg context cultural, cât și în cele care limpezesc situația clinică. Au mai rămas de tradus, din ediția Fischer, încă patru volume. Putem aprecia acum, în etapa terminală
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
prin care textul scripturistic denotă bărbatul și femeia și ale diverselor devieri semantice rezultate de-a lungul vremii din exegeză. Noua interpretare a Bibliei dintr-o perspectivă feministă este realizată pe baza conceptelor tari ale teologiei ortodoxe moderne. De altfel, bibliografia impresionantă de la sfârșitul cărții sale demonstrează erudiția autoarei pe teren teologic: Berdiaev, Lossky, alături de "Biblia" feminismului modern, Al doilea sex, al Simonei de Beauvoir. Feminismul profesat de Mihaela Miroiu se sprijină pe baza clasică a teoriilor Andreei Dworkin (autoarea celebrului
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
două comenzi ale computerului, copy și paste. Vă asigur că ele fac minuni. Studenți incapabili să-și rostească măcar numele, se transformă ca prin miracol în savanți atotșiutori, trântindu-ți pe birou lucrări semestriale sau de licență mustind de-o bibliografie nu de ultimă oră, ci de ultimă secundă. Și asta doar pentru că prin copy și paste dobândesc o nouă identitate. Loaza analfabetă și studentul silitor au devenit interșanjabili printr-o simplă apăsare pe tastatură. Dacă faci imprudența să-l întrebi
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
o așa-zisă �istorie a patriei" apărută sub girul Academiei Române. Articolele împricinate au fost puse pe două coloane, s-a demonstrat că ne aflăm în fața unui furt la drumul mare, dar n-a căzut nici un cap. Autorii își păstrează în bibliografii textele furate, cu un firesc al nefirescului care în alte părți ar ucide, dar la noi abia dacă îți dovedește cât de prost ești dacă nu procedezi la fel. Dar toate acestea sunt, îmi dau seama, jocuri de copii pe lângă
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Rodica Zafiu Particularitățile românei vorbite în Republica Moldova sînt un subiect serios, cu bibliografie bogată, și care nu poate fi rezumat în cîteva fraze. Din păcate, tratarea subiectului riscă să fie tulburată de intruziunile politicii și de aceea se simte nevoia de a o aborda cu precauții și cu precizări preliminare. De fapt, problema
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
să iau cunoștință mai întâi. Eugenia Tudor-Anton cred că este azi cercetătoarea cea mai avizată a scrierilor Hortensiei Papadat-Bengescu, ca editoare, din 1965, întâi a teatrului și apoi a nuvelelor și romanelor, în volume prevăzute cu aparat critic bogat, cu bibliografii și tabele cronologice, cu prefețe sau postfețe. În 1972 a început să editeze seria de Opere ale Hortensiei Papadat-Bengescu, în colecția "Scriitori români" de la Minerva, ducând-o până la volumul 5, apărut în 1988. Publicarea seriei de Opere s-a oprit
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]