40 matches
-
creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care l-am amintit deja. Departe de a fi doar o simplă acțiune de „înregistrare și sistematizare a bunurilor culturii populare” (p. 225) inventarierea vastului material bibliografic (2080 poziții!), care să reunească lista periodicelor (mai vechi și mai recente
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
eu aș fi plasat textele editate într-o addenda, dar aceasta chiar că este o observație de filolog cârcotaș... Și așa, volumul este interesant, chiar dacă, pentru a-l putea parcurge cu folos, necesită un anume nivel de informație culturală și bibliologică.
Transilvania e o bibliotecă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5873_a_7198]
-
Cosmin Ciotloș Dacă - de dragul glumei - schimbăm ce e de schimbat în celebra sintagmă bibliologică folosită la curtea regilor Franței, obținem formula precisă de încadrare a masivului volum semnat de Iero-nim Tătaru (Însemnări caragialiene). Căci nici delfinilor - mereu protejați paternal de vorbele buruienoase ori de ideile astenice strecurate între file -, nici acelora care doar îl
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
numără 65 000 de volume (cea mai mare colecție științifică a reformaților maghiari). Emanciparea gândirii laice și formarea elitelor intelectuale („republica intelectualilor”) consemnează și la noi, cu întârziere, preocupări serioase pentru construirea unui univers livresc de tip enciclopedic. Prin intermediul „complexului bibliologic”, elitele din lumea românească, fascinate de modelul lui Homo Novus, sunt preocupate de comunicarea continuă cu lumea, de cunoașterea reciprocă, de studii istorice și filologice cu finalitate educativă: regăsirea sinelui, redeșteptarea minților unei întregi colectivități, cultivarea gustului pentru cunoaștere prin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum de teorie bibliologică din România - Orientări bibliologice (1938). Mai întâi, însă, a elaborat o lucrare de sinteză referitoare la bibliografii și informații despre fenomenul literar românesc - Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie (1946) predat de el a fost publicat structurat fiind pe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum de teorie bibliologică din România - Orientări bibliologice (1938). Mai întâi, însă, a elaborat o lucrare de sinteză referitoare la bibliografii și informații despre fenomenul literar românesc - Bibliografia literară română (1932). Cursul de bibliologie (1946) predat de el a fost publicat structurat fiind pe părțile de bibliografie, de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de bibliografie, de organizare a activității intelectuale (Metodica intelectuală. Idei generale în industrii tehnice, 1947), de istorie a scrisului și a cărții (Scris și carte. Istorie, tehnică, semnificație, 1948). A rămas în istoria bibliologiei românești ca editorul periodicului Scriptum. Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de Documentare (1940), a realizat (în colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat diferite studii bibliologice, bibliografice
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Buletin bibliologic (1943-1944), a înființat (1929) secția de bibliologie în cadrul Institutului Social Român al lui Dimitrie Gusti, a contribuit la fondarea Centrului Român de Documentare (1940), a realizat (în colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat diferite studii bibliologice, bibliografice, de istorie a bibliotecilor (între care O bibliotecă militară la Iași în 1846). Întemeietor de disciplină este considerat Ioachim Crăciun (1898-1971), cel care a inițiat colecția Bibliotheca Bibliologica și a fost primul profesor de bibliologie (prin lecția de deschidere
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
colaborare) prestigioasa lucrare Vocabular de bibliologie (1966), a publicat diferite studii bibliologice, bibliografice, de istorie a bibliotecilor (între care O bibliotecă militară la Iași în 1846). Întemeietor de disciplină este considerat Ioachim Crăciun (1898-1971), cel care a inițiat colecția Bibliotheca Bibliologica și a fost primul profesor de bibliologie (prin lecția de deschidere O știință nouă: bibliologia în învățământul universitar din România, 12 noiembrie 1932, publicată în 1933. Lucrând în Biblioteca Academiei sub îndrumarea lui Ioan Bianu și al lui Al Sadi
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
bibliografiilor românești, 1928 ș.a.) sau bibliografii speciale (Contribuții românești privitoare la istoriografia universală, 1927-1936), biobibliografii: Bibliografia operei lui Gh. Bogdan Duică - 1883-1934; G.G. Mateescu - 1892-1929 (biobibliografie) ș.a. A susținut introducerea unei tehnici bibliografice la nivel internațional, ca întemeietor de școală bibliologică (la Cluj, în paralel cu cea de la București înființată de Ioan Bianu, Al Sadi Ionescu, Nerva Hodoș, Ioan Lupu). Pentru Mircea Tomescu (1916-1969), bibliologia era știința care se ocupă cu ansamblul cunoștințelor teoretice și practice ale cercetătorilor cărții și bibliotecii
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
revistele sale Lumina și Din Moldova, în 1860, cu înțelesul restrâns de bibliografie, iar la 1871, Laurian și Massim tipăresc Dicționarul Limbii Române, în care sunt trecute pentru întâia oară definițiile tuturor genurilor bibliografice, fixate în cadrul cel larg al disciplinei bibliologice. Tot dintre studiile publicate de Cotlarciuc în legătură cu biblioteca face parte și lucrarea, Istoricul Literaturii Românilor din Bucovina (1775-1906), (Tipografia bucovineană, Cernăuți, 1906) o colaborare la culegerea Românii din Bucovina. Celor care au avut accente critice la adresa lucrării
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de începuturile presei în limba română. SCRIERI: Povățuitorul tinerimei către adevărata și dreapta cetire, Buda, 1826. Repere bibliografice: Iorga, Ist. presei, 34-36, 43-53, 62-63; Tomescu, Calendarele, 71-74, 117-119; C. A. Stoide, Din legăturile lui Zaharia Carcalechi cu Iașii (1817-1834), „Studia bibliologica”, 1969, 303-332; Pervain, Studii, 211-236; Onisifor Ghibu, Din istoria literaturii didactice românești, îngr. O. Păun, București, 1975, 88-99; Dicț. lit. 1900, 170-171. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
I, București, 1994, 149-153; Sorina Bălănescu, Centenar Vasile Harea, CRC, 1995, 6; Andrei Stratulat, „Basarabia pe drumul Unirii”. Document despre noblețea martorului, RR, 1995, 2; Vlad Chiriac, Să nu părăsim făclia și scutul care ne-au mai rămas: neamul, „Magazin bibliologic”, 1995, 1-2; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 187-189; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 153. Vl.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
cumulativ, persoanele care participă la concursul pentru ocuparea funcției de director general la bibliotecile centrale universitare sunt următoarele: a) sunt cadre didactice universitare și au cel puțin titlul de conferențiar universitar; ... b) au absolvit cursuri de specialitate în domeniul biblioteconomic, bibliologic, știința informării sau managementul informației și/sau au publicat lucrări științifice în domeniu; ... c) au 5 ani vechime în conducerea unor structuri infodocumentare; ... d) au recomandare/caracterizare din partea senatului universității în cadrul căreia își desfășoară activitatea, care vizează calitățile profesionale, manageriale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276854_a_278183]
-
pentru ocuparea funcției de director general adjunct la bibliotecile centrale universitare sunt următoarele: a) sunt absolvenți ai unei instituții de învățământ superior de lungă durată, cu diplomă de licență sau echivalentă; ... b) au absolvit cursuri de specialitate în domeniul biblioteconomic, bibliologic, știința informării sau managementul informației și/sau au publicat lucrări științifice în domeniu; ... c) dovedesc calități în funcții de conducere, îndrumare și control anterioare; ... d) au vechime de cel puțin 8 ani în domeniu (bibliotecă, centru de informare și documentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276854_a_278183]